322 matches
-
Ginsberg, Anne Rice, Janis Joplin, Frank Zappa, The Grateful Dead, dar și psihopatul criminal Charles Manson.667 Din acest creuzet cultural izvorăsc creațiile unor genii ale narațiunii grafice. Robert Crumb, considerat de către mulți specialiști cel mai mare desenator al secolului, inadaptatul prin natură, dezamăgit de lumea care "pare un teatru de păpuși, o farsă tragică", a fost cel care a reinventat banda desenată (așa cum alți artiști au reinventat muzica în aceeași perioadă), punând în discuție toate tabu-urile societății occidentale în
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
cu sursă în dragostea ambiguă a bărbatului viril Ahile față de Patrocle, adolescentul grațios, cu care luptă cot la cot788). Batman nu poate scăpa de sentimentul vinovăției față de părinți, iar tulburarea sa este în strânsă conexiune cu nebunia adversarilor săi, la fel de inadaptați, care simbolizează trăsături ale sale (Pinguinul este destrăbălarea, Two-Face este dualitatea, Joker este puterea post-traumatică pusă în schimb în slujba răului). Personaj maniheist plasat într-o "lume de oglinzi și umbre" (beneficiind inițial și de contribuția excepțională a desenatorului Bob
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
o generație care trăiește în epoca industriei divertismentului, într-o lume de consumați și consumatori. Predilecția romancierului pentru muzică este simptomatică și ea pentru „noul val”, care retrăiește într-un fel de prelungire ironico-nostalgică mișcarea flower-power a generației hippie. Personajele inadaptate ale lui P. par totodată vechii „cireșari” ai lui Constantin Chiriță, pe care evenimentele din 1989 i-au prins nepregătiți. Tinerii fac brusc trecerea de la comunism la occidentalizare forțată, de tip second hand, la fel de brutală ca și pierderea inocenței lor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288925_a_290254]
-
informație financiară sunt din ce în ce mai precise și mai argumentate. O altă problemă îngrijorătoare, conectată la problema descrisă anterior, a fost relevată de cele câteva cazuri spectaculoase de întreprinderi în dificultate, ale căror practici s-au dovedit a fi în mare parte inadaptate la evoluțiile mediului economic și financiar (WorldCom, Enron, Vivendi, Parmalat etc.). În acest context, bazându-mă pe rezultatele unor studii efectuate de ICAEW, doresc să punctez câteva dintre limitele pe care le-am reperat în ceea ce privește informația financiar-contabilă: informația financiară, în
Contabilitate creativ ă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
decepții, să aibă timp de joacă și să se bucure de viață. Acest lucru se întâmplă pentru că inteligența lor a fost blocată, noi ne-am transformat în mașini de muncit, iar pe ei îi transformăm în mașini de învățat, devenind inadaptații societății actuale. 1. Blocarea inteligenței Sistemul educațional actual aduce foarte multă informație, de multe ori inutilă.Copiii noștri și tinerii învață cum să opereze cu fapte logice, dar nu știucum să abordeze eșecurile. Învață cum să rezolve probleme de matematică
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
morale sub zodia incertitudinii concluziilor. Sinteză între romanul obiectiv, întemeiat pe mimesis, și perceperea subiectivă a realității, întemeiată pe anamnesis, romanele propun o tematică, un tip de conflict și o tipologie umană constante. În centrul tuturor narațiunilor se află un inadaptat la realitate, un nonconformist care refuză regulile jocului social pentru a-și putea păstra nealterată personalitatea profundă. În toate cazurile, devine el însuși victima acestei opoziții, un înfrânt moral, adesea cu consecințe grave, de la nevroza agresivă la alienarea clinică. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285979_a_287308]
-
pentru a lua viața de la început, ca muncitor, viețuind într-un cămin de nefamiliști, printre lumpeni ce-și conservă, în fericita lor ignoranță, autenticitatea psihică. Ruptura, schimbarea modului de viață introduc, ca subtemă a alienării, manifestările nevrozelor ca reacție a inadaptatului. Pintea - haiducul muncitor are o viziune obsesivă, coșmarescă, a inutilității ciclice a împotrivirii: „o roată de moară suspendată deasupra unui pârâu sec, învârtindu-se în gol, continuu, lent.” Romanele Refugii (1984) și Drumul cenușii (1988), făcând parte dintr-un ciclu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285979_a_287308]
-
persoana agresiv-pasivă acționează pentru a provoca furia celuilalt; - persoana care utilizează proiecția îi blamează pe ceilalți și aruncă responsabilitatea asupra lor în loc să-și accepte pulsiunile. Din considerentele menționate, Bond propune ca acest stil să poarte numele de model de acțiune inadaptată. Factorul 2 explică 10% din varianța totală și cuprinde trei apărări: clivajul, idealizarea primitivă și omnipotența însoțită de depreciere, și presupune clivajul imaginii de sine și al imaginii despre ceilalalți în imagini de tip bun/rău, puternic/slab. Dacă stilul
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
anxietății) în slujba unui răspuns creativ. În virtutea modului în care aceste apărări contribuie la controlarea conflictului, cel de-al patrulea stil defensiv ar putea fi numit stil adaptativ. În cadrul cercetării care a condus la descrierea acestor patru stiluri defensive - acțiune inadaptată, distorsiune a imaginii, sacrificiu de sine și stil adaptativ -, Bond et al. au utilizat două instrumente concepute în scopul de a evalua dezvoltarea eului, maturizarea sa: Chestionarul de evaluare a forței eului al lui Brown și Gardner, și Testul frazelor
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
eului al lui Brown și Gardner, și Testul frazelor de completat al lui Loevinger. Corelațiile dintre stilurile defensive și măsurătorile gradului de maturitate a eului arată că stilurile defensive sunt ierarhizate, existând o progresie în dezvoltarea eului, mergând de la acțiunea inadaptată la distorsiunea imaginii, trecând prin sacrificiul de sine, pentru a ajunge, în sfârșit, la stilul adaptativ. Această progresie reflectă o schimbare mergând de la controlul pulsiunilor la exprimarea creativă de sine, la preocuparea pentru ceilalți și pentru obiectele importante. O asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
amintim, în cele din urmă, studiul întreprins de Presberg și Kibel (1994), care propun o terapie de grup pentru pacienții bolnavi de sida aflați în faza ultimă a bolii. Ședințele de psihoterapie le-au permis acestor pacienți să combată forma inadaptată de refuz și să favorizeze un refuz adaptat. Alte aplicații ale mecanismelor de apărare se referă, de pildă, la selecția profesională a candidaților pentru cariera militară. Testul Mecanismelor de Apărare (TMA) - introdus în Norvegia de inventatorul său, suedezul Ulf Kragh
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
decât să participe la viața de familie. Există deci în acest mecanism o participare activă a unui eu conștient care caută să evite astfel întâlnirea cu afectul sau cu gândul, surse de angoasă, și căruia nu-i scapă nici caracterul inadaptat sau excesiv al unor astfel de conduite. Ca apărare a personalului îngrijitor împotriva angoasei provocate de un pronostic letal, „încrâncenarea terapeutică” arată prin însăși formularea sa („încrâncenare”), ca și în fapt, că reacțiile ce țin de activismul disperat sunt totuși
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
creșterea excitației printr-o descărcare motrice. Țipetele și săriturile de bucurie, tonusul muscular crescut în cazul furiei, vociferările, represaliile, toate acestea permit excitației să se descarce prin anumite mișcări”. Și în acest caz se profilează versantul patologic, ilustrat prin caracterul inadaptat al unor astfel de conduite. „Furia comportă reacții adecvate, care corespund motivului ei. Vociferările constituie deja un substitut, dar și alte acte, absolut inutile, pot juca aici un anumit rol.” Într-o scrisoare adresată lui Freud, K. Abraham (1922) dă
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
fără ocolișuri sentimentele și gândurile, într-un mod care nu este nici agresiv, nici manipulator 41. Discutarea definițieitc "Discutarea definiției" Învățarea „afirmării de sine prin exprimarea sentimentelor” este practicată în terapiile comportamentale, întrucât exprimarea antrenează o „decondiționare a răspunsurilor anxioase inadaptate care se instalează la bolnav în raport cu persoanele cu care intră în contact” (Wolpe, 1973/1975). Antagonismul dintre exprimarea sentimentelor și anxietate a fost subliniat în mod repetat de Wolpe, ca și de alți autori (Boisvert și Baudry, 1981; Mathieu, Wright
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
mecanisme de apărare și cu alte conceptetc "Relațiile cu alte mecanisme de apărare și cu alte concepte" Distincția dintre formațiunea reacțională și sublimare nu se face cu ușurință, deoarece în ambele cazuri se produce o înlocuire a unei pulsiuni primitive, inadaptate în raport cu viața în societate, printr-o conduită valorizată din punct de vedere social. Astfel, copiii cărora le place să se joace cu propriile excremente pot sublima această plăcere făcând ceramică, pictând ori frământând aluat, dar pot să aibă și reacții
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
încă din școala propriu-zisă. Deosebirile dintre curriculumul scris/formal și curriculumul „voalat” sunt mari, iar ignorarea celui din urmă comportă consecințe grave. Un elev poate să se adapteze perfect curriculumului oficial comportându-se ca un „premiant”, dar să rămână un inadaptat la curriculumul ascuns, plângându-se de „atmosfera școlară” care îi pare chinuitoare, neplăcută, inacceptabilă. Adaptarea la curriculumul voalat al „climatului școlar” nu este pozitivă și benignă în sine. Climatul școlar poate fi nepedagogic, precum acela evocat de François Rabelais cu privire la
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
au nominalizat. T.M., B.A. ,V.A.și M.P.sunt cei mai neglijați copii. Conform itemului 2 putem afirma că 4 cadre didactice din 6 au afirmat că există copii care au refuzat să-și îndeplinească sarcinile școlare. Sunt copii inadaptați care nu respectă normele școlare, care nu au fost recompensați pe măsură sau care nu au fost pedepsiți la timp pentru nerealizarea sarcinii de învățare astfel încât să se producă întărirea procesului de învățare și ei să conștientizeze beneficiile acestui proces
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
acești copii supradotați despre care se vorbește atât? Există ei cu adevărat? Dacă da, cum pot fi ei identificați? Sunt ei superiori celorlalți doar la matematică, fizică, literatură? Nevoile lor sunt aceleași ca și ale celorlalți? Sunt ei oare niște inadaptați? Sau poate sunt neglijați? Sistemul școlar actual este el în măsură să le permită dezvoltarea acestor capacități deosebite? Există posibilitatea realizării unor programe educative speciale pentru ei? Dar oare trebuie școala să facă acest lucru? Nu sunt ei deja niște
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
atitudini negative, formate sub influența unor factori defavorabili ai mediului). Spațiul restrâns acordat acestui material nu ne permite să realizăm decât unele considerații succinte asupra factorilor menționați. 1. Determinările ereditare, deși importante, nu trebuie să ducă la exagerări de genul: „inadaptat prin naștere”, care favorizează un anumit „fatalism” educațional. Adevărul este că factorii ereditari (sau predispozanți) acționează nu direct, ci prin intermediul celor de mediu, care vor favoriza sau nu exprimarea acestor potențialități ereditare. a. Deficiențele intelectuale. Se apreciază astăzi tot mai
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
s-au fixat în structura caracterului respectivilor minori. Astfel, cercetători cum ar fi D. Lagache (1964), R. Mucchielli (1965), G. Basiliade (1978) etc. arată că un copil caracterial (cu un „caracter rău”) se prezintă adesea, în cadrul vieții sociale, ca un inadaptat, ca un sociopat, deoarece el nu reușește să realizeze relații armonioase între el și mediul social (datorită educației greșite primite și a experiențelor dureroase de viață avute). După R. Mucchielli, disocializarea copilului caracterial se exprimă prin: falsă percepție a celor
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
să contureze reprezentările elevului slab și ale celui bun, așa cum apar ele la profesorii de liceu. Dacă trăsăturile elevului bun sunt: motivat, inteligent, harnic, adaptat, portretul celui slab se constituie din antonimele acestor epitete: lipsă de motivație, deficiențe intelectuale, leneș, inadaptat. Mai toate cercetările ajung la concluzia că în concepția profesorilor efortul este principalul factor al succesului școlar. De aceea, ei îl valorizează mai mult decât valorizează capacitatea (inteligența), iar în reprezentările lor asupra elevului bun efortul este mai pregnant decât
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
avea un nivel de școlarizare normal, sunt integrați social, căsătoriți, cu o profesie și un salariu medii pentru nivelul lor. Pe de altă parte, cei lăsați în orfelinat, deși aveau un nivel intelectual normal la început, au devenit mai târziu inadaptați social, cu un nivel educativ foarte scăzut, cu o profesie necalificată (trei dintre ei spală vase), necăsătoriți și cu salarii modeste; unul singur a izbutit să aibă o situație mai bună (a ajuns tipograf). Prin urmare condițiile de educație determină
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
în 1901 în Graves de communi. O nouă generație se năștea sub îndrumarea unui preot tînăr, Romolo Murri, a cărei concepție demonstra un anumit intransigentism, însă diferit față de venerabila Acțiune a Congreselor, pe care o doreau transformată fiindcă o considerau inadaptată. Murri și prietenii lui se situau pe o poziție distanțată de apărarea drepturilor Bisericii, întorceau spatele corporatismului, acceptau greva ca mijloc de acțiune și creaseră Ligile Muncii sau Birourile Muncii, aducîndu-și contribuția la acțiunile sindicaliștilor, mai ales în industria textilă
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
urmărit subiecții considerați "cu risc crescut pentru schizofrenie" (copii având unul sau ambii părinți schizofreni). Ele au raportat dificultăți și tulburări care sunt mai mult sau mai puțin similare celor descrise anterior: tulburări de concentrare și de control afectiv, conduite inadaptate la școală și în familie, tendințe de izolare (Mednick & Schulsinger, 1982). O reevaluare mai recentă a aceluiași eșantion de subiecți pare să indice că viitorii schizofreni își împart aceste trăsături premorbide cu viitorii subiecți schizotipali, dar de o manieră mult
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
cât excluderea este mai slab utilizată, cu atât marginalizarea străinilor este mai puternică și invers 372. Mecanismul este explicat de Adrian Neculau și Gilles Ferréol prin faptul că "fiecărui aspect al excluderii îi corespunde nu numai un vocabular specific (asociali, inadaptați...), dar și diverse moduri de acțiune, private sau publice, organizate în jurul ajutorării sau sancționării, supliciului sau compasiunii"373. La acest nivel este important de menționat faptul că apare fenomenul influenței sociale, care presupune un permanent schimb între grupul de referință
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]