1,931 matches
-
precum și evitarea paralelismului și suprapunerii cu mecanismul recursului în interesul legii, devine evident că procedura pronunțării unei hotărâri prealabile nu este chemată să dea o soluție unei practici divergente deja existente, consecința, într-o atare situație, fiind aceea a inadmisibilității sesizării“ (Decizia nr. 76 din 15 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1213 din 21 decembrie 2021, paragrafele 83-86). ... ... 38. Or, în cauză, așa cum rezultă din expunerea de la paragrafele 27 și 28 din
DECIZIA nr. 49 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261311]
-
precum și evitarea paralelismului și suprapunerii cu mecanismul recursului în interesul legii, devine evident că procedura pronunțării unei hotărâri prealabile nu este chemată să dea o soluție unei practici divergente deja existente, consecința, într-o atare situație, fiind aceea a inadmisibilității sesizării. ... ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Maramureș - Secția I civilă, în Dosarul nr. 1.572/336/2016*, pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, cu privire la următoarea chestiune de drept: Dezlegarea modului
DECIZIA nr. 48 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260759]
-
fond a încuviințat în principiu toate cererile de intervenție. ... 2. Hotărârea instanței de fond Prin Sentința civilă nr. 670 din 28 aprilie 2021, Curtea de Apel B. - Secția a a contencios administrativ și fiscal a dispus următoarele: – a respins excepțiile inadmisibilității, tardivității acțiunilor în anulare (acțiunea principală și cererile de intervenție principală), lipsei calității procesuale active a intervenientelor principale, lipsei interesului intervenientelor principale; ... – a respins ca nefondate cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta S.E.E. - S.A. și cererile de intervenție
DECIZIA nr. 3.807 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260354]
-
subiecte de drept, neputându-se reține aplicabilitatea erga omnes a acestuia, rolul său fiind acela de a stabili modul de acordare a unor facilități respectivelor persoane. ... 2. Cu privire la soluția instanței de fond de respingere ca nefondată a excepției inadmisibilității cererii de chemare în judecată prin raportare la termenul de 30 de zile stabilit prin prevederile art. 7 din Legea nr. 554/2004, în speță, sesizarea de către recurenta-reclamantă S.E.E. - S.A. a instanței de contencios administrativ a fost făcută în mod
DECIZIA nr. 3.807 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260354]
-
1.041/2003 ce a fost înregistrată la emitentul actului administrativ contestat în data de 26.05.2020. Coroborând aceste aspecte cu faptul că Hotărârea Guvernului nr. 1.041/2003 face parte din categoria actelor administrative cu caracter individual, reiese că soluția de respingere a excepției inadmisibilității cererii de chemare în judecată prin raportare la termenul de 30 de zile stabilit prin prevederile art. 7 din Legea nr. 554/2004, pe motiv că aceste prevederi legale nu sunt aplicabile în speță, este pronunțată cu încălcarea și aplicarea greșită
DECIZIA nr. 3.807 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260354]
-
deoarece recurentele-reclamante ce au formulat, în speță, cereri de intervenție principală nu au făcut dovada parcurgerii procedurii prealabile, se impune admiterea prezentului recurs și casarea hotărârii instanței de fond în ceea ce privește soluția de respingere ca nefondată a excepției inadmisibilității invocate prin raportare la prevederile art. 7 din Legea nr. 554/2004 și, pe cale de consecință, respingerea cererilor de anulare a H.G. nr. 1.041/2003 regăsite în respectivele cereri de intervenție principală ca inadmisibile. ... ... ... 4. Apărările formulate în cauză 4.1. Intimata-intervenientă
DECIZIA nr. 3.807 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260354]
-
normativ, procedura prealabilă în cazul acestuia nu este supusă vreunui termen, putând fi formulată oricând conform art. 7 alin. (1^1) și art. 11 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, astfel că în mod corect instanța de fond a respins excepțiile inadmisibilității și tardivității acțiunii. În ceea ce privește motivul de nelegalitate circumscris pct. 8 al art. 488 din Codul de procedură civilă, invocat de recurentele principale, acestea au susținut nelegalitatea H.G. nr. 1.041/2003 din următoarele considerente: – actul administrativ contestat încalcă principiul
DECIZIA nr. 3.807 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260354]
-
pentru a pune în discuție contradictorie între părți prezenta cauză. Dacă și această solicitare va fi desconsiderată, au solicitat amânarea pronunțării în vederea depunerii de concluzii scrise. În continuare au prezentat istoricul litigiului, apoi au arătat, cu privire la excepția inadmisibilității cererii, din lipsa plângerii prealabile, că excepția este neîntemeiată raportat la prevederile art. 7 alin. (5) din Legea nr. 554/2004, conform cărora această etapă nu este obligatorie în cazul acțiunilor îndreptate împotriva actelor administrative care nu mai pot fi revocate
DECIZIA nr. 50 din 13 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260397]
-
invocă și motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 8 din Codul de procedură civilă, invocând greșita interpretare sau aplicare a normelor de drept material. Sub un prim aspect, recurenta-pârâtă formulează critici referitoare la soluția de respingere a excepției inadmisibilității acțiunii rezultate din tardivitatea introducerii plângerii prealabile, susținând pe de o parte faptul că plângerea prealabilă ar fi fost formulată tardiv raportat la momentul aducerii la cunoștință a actului atacat - notificarea transmisă universității fiind în temeiul Legii nr. 554/2001 privind
DECIZIA nr. 50 din 13 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260397]
-
de altă parte că acțiunea ar fi fost formulată prematur - chiar și prin raportare la răspunsul la notificarea transmisă, fără ca petentul să afle răspunsul senatului la plângerea formulată. Curtea reține că, în mod corect, prima instanță a respins excepția inadmisibilității în contextul în care prin Notificarea transmisă universității, înregistrată sub nr. 16.573/5.08.2021 (f. 52 dosar fond), intimatul-reclamant a solicitat revenirea asupra hotărârii senatului universității contestate, considerând solicitările din conținutul acesteia nelegale și abuzive. Acest aspect a fost clarificat prin adresa
DECIZIA nr. 50 din 13 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260397]
-
prevederile Legii nr. 544/2004 nu condiționează admisibilitatea cererii de chemare în judecată de soluția dispusă în cazul plângerii prealabile astfel că împrejurarea că la data sesizării instanței de judecată nu a expirat termenul de soluționare a plângerii prealabile nu determină inadmisibilitatea acesteia. Mai mult, pe parcursul procesului s-a împlinit termenul legal de soluționare a plângerii prealabile, astfel că presupusa prematuritate a acțiunii a rămas fără obiect. Mai mult, recurenta-pârâtă a răspuns intimatului-reclamant prin Notificarea nr. 16.907/16.08.2021 cum recunoaște chiar aceasta
DECIZIA nr. 50 din 13 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260397]
-
cauze, determinantă este stabilirea situației de fapt pe bază de probatorii și care se apreciază de la caz la caz, în funcție de aceasta aplicându-se normele de drept incidente. ... 33. În cauză se identifică și un alt motiv de inadmisibilitate, determinat de intervenirea unui reper de interpretare din partea instanței supreme. ... 34. Astfel, prin Decizia nr. 9 din 16 mai 2016, instanța supremă, în procedura recursului în interesul legii, a statuat că, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor pct.
DECIZIA nr. 17 din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261418]
-
procedură civilă. În probațiune, s-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri. Pârâtul Ministerul Sănătății a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererilor de suspendare și de anulare a ordinului în cauză. Pe cale de excepție, a invocat excepția privind inadmisibilitatea cererii de suspendare și a cererii de anulare a Ordinului comun nr. 23/15/2021, precum și excepția lipsei de interes a reclamantului în formularea cererii de suspendare și a cererii de anulare a ordinului comun. Cu privire la excepția inadmisibilității acțiunii
SENTINȚĂ nr. 139 din 21 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263123]
-
privind inadmisibilitatea cererii de suspendare și a cererii de anulare a Ordinului comun nr. 23/15/2021, precum și excepția lipsei de interes a reclamantului în formularea cererii de suspendare și a cererii de anulare a ordinului comun. Cu privire la excepția inadmisibilității acțiunii, pârâtul arată că, în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, anterior sesizării instanței de contencios administrativ cu cererile de suspendare și de anulare a actului administrativ, reclamantul avea obligația de a se adresa autorităților
SENTINȚĂ nr. 139 din 21 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263123]
-
care nu există raporturi de subordonare ierarhică, cu plângere prealabilă. Ori din actele depuse la dosar nu rezultă că reclamantul ar fi parcurs procedura prealabilă obligatorie. Față de excepția lipsei de interes a reclamantului în formularea acțiunii, dar și a inadmisibilității acțiunii, pârâtul consideră că prevederile art. l alin. (1) și (2) din Legea nr. 554/2004 consacră regula contenciosului subiectiv, în sensul că un act administrativ poate fi anulat numai dacă se dovedește că a produs reclamantului o vătămare într-un
SENTINȚĂ nr. 139 din 21 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263123]
-
necesitatea asigurării unui just și proporțional echilibru între drepturile și libertățile fundamentale, în ansamblul lor. A solicitat respingerea acțiunii formulate de reclamant, în principal ca inadmisibilă, iar în subsidiar, ca neîntemeiată. Pe cale de excepție, pârâtul a invocat excepțiile privind inadmisibilitatea acțiunii și lipsa interesului reclamantului în formularea acțiunii. Cu privire la excepția inadmisibilității acțiunii, pârâtul arată că aceasta este invocată sub două aspecte: unul, sub aspectul motivării cererii de chemare în judecată exclusiv pe excepția de neconstituționalitate a OUG nr.
SENTINȚĂ nr. 139 din 21 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263123]
-
ansamblul lor. A solicitat respingerea acțiunii formulate de reclamant, în principal ca inadmisibilă, iar în subsidiar, ca neîntemeiată. Pe cale de excepție, pârâtul a invocat excepțiile privind inadmisibilitatea acțiunii și lipsa interesului reclamantului în formularea acțiunii. Cu privire la excepția inadmisibilității acțiunii, pârâtul arată că aceasta este invocată sub două aspecte: unul, sub aspectul motivării cererii de chemare în judecată exclusiv pe excepția de neconstituționalitate a OUG nr. 192/2020, iar unul sub aspectul neparcurgerii procedurii prealabile. Cu privire la primul aspect
SENTINȚĂ nr. 139 din 21 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263123]
-
recomandate și de OMS, cu scopul reducerii riscului de transmitere a virusului, portul măștii de protecție în exterior fiind o măsură necesară în contextul epidemiologic actual. Referitor la capătul de cerere privind suspendarea Ordinului comun nr. 23/15/2021, pârâtul invocă excepția inadmisibilității acestui petit, prin raportare la prevederile art. 5 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, în motivare arătând următoarele: Actul normativ contestat de reclamant, care modifică Ordinul comun nr. 874/81 din 22.05.2020, a fost emis în temeiul H.G. nr. 394/2020, prin
SENTINȚĂ nr. 139 din 21 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263123]
-
a fost atașat întâmpinării, în formă tradusă, Ghidul provizoriu privind utilizarea măștii în contextul COVID-19, elaborat de Organizația Mondială a Sănătății. Prin Sentința civilă nr. 99 din 6.10.2021, Curtea de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal a admis excepția inadmisibilității și a respins ca inadmisibile cererea de suspendare și cererea de anulare a Ordinului comun nr. 23/15/2021 pentru modificarea Ordinului ministrului sănătății și al ministrului afacerilor interne nr. 874/81/2020 privind instituirea obligativității purtării măștii de protecție, a triajului epidemiologic și
SENTINȚĂ nr. 139 din 21 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263123]
-
fond. A mai solicitat: respingerea excepției lipsei de interes ca rămasă fără obiect/devenită inadmisibilă în raport cu dispozițiile art. 501 din Codul de procedură civilă, având în vedere că prin decizia de casare această excepție a fost respinsă; respingerea excepției inadmisibilității ca neîntemeiată, având în vedere, pe de-o parte, că obiectul principal al acțiunii nu a vizat constatarea neconstituționalității OUG nr. 192/2020, ci anularea Ordinului nr. 23/15/2021, iar, pe de altă parte, ca rămasă fără obiect, deoarece reclamantul a renunțat
SENTINȚĂ nr. 139 din 21 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263123]
-
parte, că obiectul principal al acțiunii nu a vizat constatarea neconstituționalității OUG nr. 192/2020, ci anularea Ordinului nr. 23/15/2021, iar, pe de altă parte, ca rămasă fără obiect, deoarece reclamantul a renunțat la solicitarea de sesizare a CCR; respingerea excepției inadmisibilității cererii de suspendare ca rămasă fără obiect, întrucât recursul asupra soluției de suspendare a fost respins ca lipsit de interes. Pe fondul cauzei a solicitat să se constate temeinicia acțiunii, în raport cu primul motiv de nelegalitate invocat prin cererea
SENTINȚĂ nr. 139 din 21 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263123]
-
prealabile nu se repercutează în niciun fel și nu poate avea vreo înrâurire asupra modalității de soluționare a fondului cauzei, neexistând relația de dependență necesară între problema de drept supusă interpretării și rezolvarea acțiunii penale și/sau civile, împrejurare ce determină inadmisibilitatea sesizării pentru neîndeplinirea uneia dintre condițiile cumulative prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală. ... 89. Deopotrivă, în cauză nu este întrunită nici cerința referitoare la existența unei veritabile chestiuni de drept care să necesite o dezlegare cu valoare
DECIZIA nr. 44 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262521]
-
ce pot fi luate pe parcursul procesului penal în vederea asigurării unuia dintre scopurile reglementate în art. 249 alin. (1) din Codul de procedură penală. În jurisprudența Completului pentru soluționarea unor chestiuni de drept în materie penală s-a constatat inadmisibilitatea unor sesizări referitoare la probleme de drept vizând măsurile preventive, întrucât lămurirea acestor chestiuni nu ar putea influența decizia ce va fi luată pe fondul cauzei (în acest sens, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
de sesizare a Curții Constituționale prevăzuți la art. 146 lit. a) teza întâi din Constituție formulează o obiecție de neconstituționalitate fără a contesta diferența specifică dintre varianta redacțională a legii reexaminate și cea inițială a legii, Curtea urmează să constate inadmisibilitatea acesteia“. ... 56. Raportat la cauza de față, Curtea constată că, prin cererea de reexaminare formulată, Președintele României a cerut Parlamentului să reanalizeze legea din perspectiva impactului bugetar, să solicite Guvernului o informare și o fișă financiară actualizată cu privire la
DECIZIA nr. 443 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261701]
-
instanța supremă, îndrituită să dea doar dezlegări de principiu asupra unor veritabile chestiuni de drept, iar nu să arate norma incidentă raportului litigios, a cărei aplicare să o realizeze apoi instanța de trimitere. ... 104. De asemenea, tot ca aspect al inadmisibilității sesizării, se constată că problema determinării termenului prescripției extinctive în situația acțiunii în regres promovate de asigurător împotriva propriului asigurat a primit dezlegări jurisdicționale consistente din partea instanțelor de judecată, neputându-se susține că ar fi vorba despre o chestiune
DECIZIA nr. 63 din din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261917]