214 matches
-
cândva. Gara, aerul, cupolele, turlele lui au produs asupra mea o adâncă impresie de armonie și echilibru. Iașul mi-a apărut atunci ca un spațiu al culturii și spiritualității naționale, așa cum îl știam. Păstrez această imagine ca o zestre morală, inalterabilă, a vârstei adolescenței, cu evlavie aproape în sufletul meu. (Alexandru HUSAR) În cele peste 500 de lucrări de specialitate ale mele, sigur că am popularizat știința românească, inclusiv știința ieșeană. Am dus faima Bibliotecii seminarului de matematică a Universității din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
sau generații istorice, nici măcar În cea prezentă, ci este fascinat de modul de metamorfoză continuă alucrurilor. „Eu i-am răspuns că veșnicia, sau ceea ce ne Închipuim noi În concepția acestui cuvânt, nu se vede numai În formele cioplite din materiale inalterabile. Din piatră, porfir și marmură sunt puține lucruri la noi până În prezent. Dar, după convingerea mealucrul putea fi privit și altfel, căci veșnicia care se preocupă așa de puțin și de noi și de care vorbim atâta, se poate simți
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
Urșianu, atât de atentă la adevărurile psihologice, la nuanțe, să reușească aici să nu vadă nici una ? De la Jean Herdan român rămas în Franța și vorbind o franceză perfectă, spre deosebire de bătrâna franțuzoaică ( ?) la care locuiește și al cărei accent valah pare inalterabil și până la amănuntul deloc căutat cu lumânarea că un arhitect întors în țară nu poate umbla îmbrăcat ca ultimul papițoi într-un compleu de piele (scai ?) , de la dejà-răs-vu-ul caselor locuite de bătrâne doamne excedate de chiriași și până la și mai
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
de consum sunt limitate, cele relative la existența subiectivă și intersubiectivă se agravează, neîmplinirile cel mai frecvent exprimate referindu-se la comunicare, iubire, realizare profesională, recunoaștere, respect, stimă de sine. În vremurile hipermoderne, Penia se caracterizează nu atât prin setea inalterabilă de obiecte, cât prin dificultatea de a fi, nu atât prin raporturile cu lucrurile, cât prin neîmplinirile din relația cu ceilalți și cu sine. Sărăcie și delincvență. Violența fericiriitc "Sărăcie și delincvență. Violența fericirii" Analizele precedente se aplică îndeosebi claselor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
revelării lumii. În lumina lui ni se înrădăcinează destinul teandric. În concluzie, adevărata cunoaștere constă în intuirea frumuseții (și) manifestării nimicului. 1.5. TEOGNOZA PUTERII CA BUCURIE Nimeni nu poate lupta cu timpul, cu valurile sale maiestuoase și ritmul lor inalterabil decît înțelegîndu-l ca pe o iluzie. Adevărata noastră ființă nu se supune probei timpului, ci pregustării eternității. Suntem fii ai Cerului, înainte de a deveni și ai Mamei Pămînt, iar calea noastră e sacră : eliberarea de sub robia pămîntească prin simpla impasibilitate
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
maturității, de vacuitatea cuvintelor, pe care o simte că pe o trădare - cuvintele „s-au sfârșit desprinse / din coaja sunetelor crudă / monezi ușoare pentru schimbul / de necunoașteri și-ndoieli”. Salvatoare sunt racordarea la matcă formativa și retrăirea copilăriei, timp de inalterabila prezenta când sintagmele, azi terne, erau generos semnificante. Decurge de aici apariția recurenta a unor imagini precum „primul țărm”, „palisade pururi verzi / de sarmizegetusa”, „umbre de părinți / stratificate că o frunză”, din care crește treptat „rostirea patriei” ce configurează, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288492_a_289821]
-
Medeleni, compusă din Hotarul nestatornic, Drumuri și Între vânturi, ciclu romanesc care s-a bucurat de un neobișnuit succes în epocă, aducându-i scriitorului o popularitate deosebită. Universul Medelenilor cuprinde două realități diferite: anii premergători maturității, în accepția de permanențe inalterabile ale existenței umane pe de o parte, și realitatea socială, pe de altă parte, înțeleasă ca simbioză între spiritul marii boierimi de viță veche și cel al burgheziei intelectuale, generoase, coborâtoare din răzeși. Prima realitate, prin care La Medeleni se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290136_a_291465]
-
Partea cealaltă (1980) denotă o oarecare oboseală, vădită prin repetiții și clișeizarea vechilor tehnici: „FIINȚA CU DOUĂ ARIPI/ CEARA GUMA VOPSEAUA/ Ca vestitoare a comuniunilor extatice ea are deja în urma/ ei un lung trecut și-un șir lung de însoțitori inalterabili și făcuți”. Mai proaspătă este proza poetică din Zenobia (1985), al cărei personaj central este reluat din Castelul orbilor; iubita provoacă prin apariția sa renașterea lumii din haosul primordial, aducând cu sine prospețimea și plăcerea de a numi a tuturor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
întrepătrundere decît piramidală (Magnette și Costa 2000). De aici se naște sentimentul că anumite organe sînt din punct de vedere politic iresponsabile și neagă axioma suveranității populare. Cum poate fi justificată în termeni republicani independența Băncii Centrale, care are garanții inalterabile de autonomie, care își definește propriile obiective și care nu consimte decît forțată să recurgă la discuție? Din nou reproducerea la nivel european a modelului național se dovedește imposibilă. Subordonarea tuturor executivelor Parlamentului sau Consiliului ar împiedica Comisia să joace
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
introducerea la o nuvelă nicicând terminată, care reia în mare parte conceptele "magului călător printre stele". De la apriorismul kantian se ajunge la noțiunea de Archaeus, familiară, se pare, lui Paracelsus și misticismului său naturalist. Archaeus nu este altceva decât esența inalterabilă, natura vizionară călătorind prin spațiu și timp, luând forme după forme, fără finalitate; esența și prototipul ce se întrupează în lucruri și fenomene. Dacă preambulul confirmă umorul romantic eminescian, demn de grafismul caricatural al unui Daumier, figura bătrânului, înrudit cu
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
tânăra de douăzeci de ani nu crede că vor sosi vremuri mai bune și vrea să trăiască deplin hic et nunc. Din fericire, cele mai elevate dintre personaje cunosc și un mijloc de a așeza realitatea degradată pe un piedestal inalterabil, cel al trăirii culturale - prin muzică, reflecție filosofică, literatură. Efortul analitic al eroilor lui Ștefan Ehling este demn de admirație, reușind să mențină tonusul de idealitate al narațiunii, câteodată diminuat prin insistența asupra detaliilor de fiziologie. Puterea cugetului, dublată de
O cronică imparțială by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8049_a_9374]
-
și în rigoare. Ion Popescu- Negreni este, cu alte cuvinte, un tradiționalist mereu proaspăt și permanent disponibil în față provocărilor din lumea tangibilă, în timp ce Vasile Dobrian este un insurgent în spațiul limbajului, un spirit avangardist, o conștiință care pîndește armoniile inalterabile de dincolo de lumea fenomenala. Așadar, cei doi artiști, chiar dacă au străbătut același timp, au înfruntat în mod distinct istoria și sînt radical diferiți atît că experiența imediată cît și că experiența interioară: Ion Popescu-Negreni a fost prizonier în Rusia și
Memoriile (si memoria) pictorului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17896_a_19221]
-
care coexistau armonios și poetul, și scriitorul, și traducătorul, și cercetătorul, și istoricul de artă, și savantul, dar și combatantul ferm și eficient pentru cauza înaltă a integrității patrimoniului artistic național și a coerenței noastre simbolice. Drum bun în realitatea inalterabilă a artei, Domnule Barbu Brezianu!
Stingerea lui Barbu Brezianu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8872_a_10197]
-
altfel Cornel Mihai Ionescu reia unul aparținându-i lui Gérard Genette - mă văd nevoit să admit și concluzia criticului francez. Palimpseste e o carte de care, după ce ai parcurs-o cu acribie, te poți îndoi. Dar numai cu un respect inalterabil.
Ce rămâne din iubirile noastre by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8747_a_10072]
-
cu toată inadecvarea unei astfel de mențiuni sub semnătură proprie, voi notă că făceam parte din juriu, ca "generalist", alături de colegul meu de Ateneu, Dumitru Avakian (Președinte) și de specialiști redutabili: Ion Baciu jr., Virgil Mihaiu și acel suflet viu, inalterabil, erudit care este de atâta timp și tot timpul Florian Lungu ("Moșu" nostru, al tuturor). Fugă printre rândurile numărate nu-mi da voie să trec peste elvețianul Hans Hartmann și instrumentul lui original, numit "chapmanstick" și germanul Maurice de Martin
Costinesti '99: Never ending story... by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17630_a_18955]
-
funcționează în cu totul alți parametri decît aborigenii tipici, probabil în virtutea unei programări abisale și irevocabile, și crede, așa, de una singură, că lumea se coagulează în jurul unor principii, că în măruntaiele ei palpită încă, abia ascuns privirilor vulgare, un inalterabil zăcămînt paradisiac, gata oricînd să reinstaureze în fapt ordinea și frumusețea dintîi. În al treilea rînd, ea este convinsă că oamenii sunt cu totul altceva decît simple carcase ambulante, că ei au neliniști, frămîntări, aspirații, că tînjesc după înalte valori
Paula Ribariu, între Nazca și Baikonur by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11240_a_12565]
-
mai solide în logica ei interioară, construcții sensibile și simbolice. Atît în pictura în ulei, cît și în grafică, pictorul se plasează la distanță egală, dar și cu un interes egal, față de două mari provocări: materia și spiritul, perisabilul și inalterabilul, imanența și idealitatea. Iar aceste binoame nu sînt doar simple artificii retorice ale demersului critic, ornamente analitice cu un presupus potențial metafizic, ci componente intrinseci și explicite ale viziunii plastice a lui Onisim Colta și ale strategiei lui de creație
Materia și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13963_a_15288]
-
inima celui viu, Grație prosternată. * Infinit ce întrece infinitul, Inima sfărâmă porțile tainei, Din sfărâmături face aripi, Din aripi suflete Ce intră în carne și-i creează duhul. Duhul, cum bine se știe, Ține strâns carne și suflet în foc inalterabil. Inima arde peste memoria divină în care bate și când încetează să mai bată, Când scutece de lacrimi fericite O înfășoară. O nopți dăruite vântului și morminte în mine Sub frunze moarte, ochi ai lumii cealalte, De unde vă întoarceți pentru
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/7753_a_9078]
-
de împrejurări, realul. Scrisul e cumpăna terorizantelor scene ale imaginarului și parabola promisă a vieții trăite cu maximă intensitate"). Cărțile lui Mircea Mihăieș au o incontestabilă putere de seducție. Aici, rigoarea spiritului critic se împletește cu instinctul ludic, cu un inalterabil spirit de finețe. Analitic de cele mai multe ori, prea puțin discursiv, eseistul își făurește cu migală și pasiune demonstrația, relativizându-și mereu aserțiunile, punându-și sub semnul întrebării ipotezele, revenind, interogându-se iar și iar, reluând căi noi de acces spre intimitatea
Mircea Mihăieș - portret în palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/15397_a_16722]
-
durer îmi tot zic să fie asta o durere bună?) memoria e un clopot alienat ce închide în el toate sunetele salvatoare, o păpușă rusească a deznădejdii... cum să te sustragi propriilor corpuri ale durerii și fricii: scumpe fidele identități inalterabile... mă gândesc la y Gasset care gândește că al pensar nos quedamos solos, dar ce versuri să mai citesc carnea mea oricum e tristă sângele s-a tot agitat e doar un luuung scuipat portocaliu puțin acrișor o spumă aproape
nesfârșite pieile amare by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13837_a_15162]
-
față de acest curent filosofic. Trecînd peste această particularitate a opticii lui Russell, cele două volume ale Istoriei filosofiei occidentale au toate însușirile cu care tomurile autorilor britanici ne-au obișnuit de-a lungul timpului: competență, claritate, concizie și un simț inalterabil al umorului fin, însușiri pe care traducerea profesorului Dragan Stoianovici - poate cel mai bun traducător de filosofie din limba engleză pe care îl avem - le pune în evidență cu acuitate și inspirație. Russell știe foarte bine cum anume să scrie
Un iconoclast by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10810_a_12135]
-
poate fi o "fericire". Faptul că mașina timpului, în acest episod din viața lui Harry Potter, te proiectează într-un trecut apropiat, îți permite să îți schimbi prezentul, dar și viitorul, între anumite limite. Fiindcă și așa, unele lucruri sînt inalterabile. Dar e semnificativ că numai acel sine ce are acces la mecanismul care schimbă mersul timpului e dotat cu oarecare preștiință. Nu și sinele aceluiași de cu cîteva clipe în urmă, care doar participă la fapte, însă nu le poate
Editura Timpul basmelor culte by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15615_a_16940]
-
a devenit membru al Camerei. Victoria depășea cu mult valoarea unui succes personal. Deputatul P.L.S. putea, prin acțiunea lui ulterioară, să justifice sau nu încrederea acordată. Dar accesul în Parlament al formației ce-l susținuse rămînea un fapt cu semnificație inalterabilă, ținînd seama că, nicăieri și niciodată, un partid cu asemenea fizionomie nu izbutise același lucru. Caragiale, nu mai încape vorbă, îi purtase noroc. Laurii succesului îi aparțineau în întregime. Respectînd cu strictețe ,linia" partidului, prestația parlamentară a lui Ștefan Cazimir
Caragiale e cu noi! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11389_a_12714]
-
Ardeleanu, prefațatorul volumului Spectacolul rezonanței (căruia i se mai datorează și o serie de note lămuritoare și, totodată, alcătuirea dosarului critic) atunci când propune un riguros examen metodologic. Dacă e adevărat, observă acesta, că, există, la Dinu Pillat, un respect intrinsec, inalterabil și apăsător, față de principiile maestrului său, de ce, totuși, problematizările au ocolit, cu consecvență, tocmai principiile? De ce, cu alte cuvinte, nu s-a făcut referire la câteva studii înzestrate cu reală alonjă teoretică? Tehnica criticii și a istoriei literare (1938), Istoria
Principii și practici by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4449_a_5774]
-
pentru felurite „jocuri de-a vacanța” intelectuale. Pe acest fond luminos, partea medicală a jurnalului (consemnând inconveniente de tot felul și oprindu-se chiar în pragul unei operații dificile) emoționează superlativ și conferă o tristețe nemeritată unui destin de o inalterabilă frumusețe. Întrebarea pe care, pe nepregătite i-a adresat-o într-un rând o fostă studentă (aproximez: cum este să te simți frumoasă) ar putea fi extinsă asupra unei vieți întregi.
Radiografia unui destin by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3393_a_4718]