171 matches
-
sub semnul Îndoielii, din cauza alianței mult mai vechi Între clanurile Asai și Asakura din Echizen. Pactul lor nu era numai unul de apărare reciprocă, ci o relație completă, bazată pe prietenie și pe favoruri mutuale. Clanurile Asakura și Oda fuseseră inamice de ani de zile. Când Nobunaga atacase clanul Saito, În Gifu, cât de mult Îl stânjeniseră și veniseră În ajutorul clanului Saito? Nobunaga Învinsese acest obstacol În calea căsătoriei, trimițând clanului Asakura un angajament scris prin care promitea să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
mai mult de trei mii trei sute. Numărul răniților era incalculabil. Astfel putea fi Înțeles marele spirit al soldaților clanului Akechi, prin nimic inferior celui al generalului lor. Ținând seama de dimensiunile reduse ale oștirii lui Mitsuhide - aproape jumătate din cea inamică - și de terenul dezavantajos pe care lupta, nu era o Înfrângere pe care lumea s-o ia În râs. Luna zilei a treisprezecea din Luna a Șasea era Încețoșată de nori subțiri. Un războinic sau doi călăreau separat Înainte, pe când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
a durat douăzeci de luni; și-a petrecut apoi viața în rugăciune și post, pocăindu-se și făcând acte de generozitate, suferind persecuții și fiind gonită, în cele din urmă din Constantinopol; împărăteasa Theodora, soția lui Theophilos, sprijinitoare a iconodulilor, inamică a iconoclaștilor și a ereticilor [mai cu seamă a pavlichienilor]; a fost silită să abdice și - după unii istorici 195 - să se călugărească; alți cercetători susțin că în mănăstire au intrat - după abdicarea Theodorei - sora ei și alte patru fete
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
sesizat, definit și a fi făcut conexiunea cu lumea internațională, ca spațiu social. Este un principiu exemplificat de-a lungul istoriei internaționale în momentele de schimbare majoră și rapidă sau atunci când sunt analizate perioade îndelungate de timp. State multă vreme inamice tradiționale sunt acum partenere tradiționale autentice, precum Germania și Franța. Dacă în acest caz a fost nevoie de o jumătate de secol pentru „reconstruirea” identităților și recunoașterea lor reciprocă, intersubiectivă - în limbaj constructivist -, în alte situații, reconfigurarea de sensuri, de
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
inclusiv orașele de coastă Parga și Prevesa, ceea ce făcea ca granițele franceze să se învecineze cu cele ale Imperiului Otoman. La rîndul ei, Austria a pus stăpînire pe cetatea Veneției și pe ținuturile acesteia din Istria și Dalmația. Veneția, fosta inamică a otomanilor, a fost astfel distrusă, dar apăruse în schimb un pericol și mai mare. Ocuparea Egiptului de către Napoleon în iulie 1798 a fost un veritabil șoc pentru Poartă. Cu toate că, sub conducerea liderilor mameluci, acesta acționase independent în trecut, țara
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
de resursele alimentare primite din Egipt. Astfel încît Imperiul Otoman a declarat război Franței. Modelul alianțelor din Orientul Apropiat a suferit în acest moment o modificare radicală. Imperiul Otoman semnase acorduri nu numai cu Marea Britanie, ci și cu vechea lui inamică, Rusia. Ecaterina cea Mare murise în 1796 și fusese urmată la tron de fiul ei Pavel. Adversar declarat al politicii agresive a mamei sale, în special în privința intențiilor ei de împărțire a teritoriului otoman, noul țar voia să aibă relații
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
cel mai periculos dușman al statului, el a încercat să constituie un front diplomatic împotriva acestei puteri. În acest scop, Kaunitz a făcut o tentativă de răsturnare a combinațiilor diplomatice din trecut și de a ajunge la o înțelegere cu inamica tradițională a Imperiului Habsburgic, Franța. O asemenea modificare radicală a aliniamentelor era greu de realizat pentru ambele puteri, dar în mai 1756 a fost încheiată o alianță defensivă. La curent cu negocierile îndreptate împotriva lui, în august 1756 Frederic al
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
decembrie 1832 o mare victorie asupra armatei otomane în bătălia de la Konya. Era deschisă astfel calea spre cucerirea Anatoliei și chiar și Constantinopolul era în pericol. Pus în fața acestei crize, sultanul a fost nevoit să apeleze la Rusia, fosta lui inamică, deoarece nici un alt guvern nu i-ar fi sărit în ajutor. Cele două puteri au semnat în iulie 1833 Tratatul de la Unkiar Iskelessi (Hünkâr Iskelesi). Chiar dacă acesta era un tratat de apărare reciprocă, pactul marca în fond obținerea de către Rusia
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
1856 acorda anumite avantaje Imperiului Otoman, cu toate că cea mai mare parte a prevederilor lui au fost încălcate în următorul sfert de veac. Deosebit de important era faptul că înfrîngerea militară și termenii încheierii păcii au constituit o lovitură serioasă pentru principala inamică a otomanilor. Rusia avea să-și concentreze de acum înainte eforturile asupra reformelor interne și să nu se mai aventureze în Balcani în următorii douăzeci de ani. Pentru Poartă, cea mai importantă stipulare a tratatului se referea la statutul de
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
numai că Sfînta Alianță s-a destrămat, dar a fost deschisă calea mișcărilor liberale și naționale, care nu puteau decît să pună în pericol monarhia. Relațiile externe ale Rusiei aveau să fie total inversate. Nicolae I considerase Franța drept principala inamică a Rusiei din cauza sprijinului acordat de ea mișcărilor revoluționare. Într-adevăr, Napoleaon al III-lea, împăratul Franței, nu-și ascundea deloc simpatiile față de ideile naționale și liberale. După războiul Crimeei, politica lui a devenit oricum mai agresivă. Cu toate acestea
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
ea, începe să aplaude cu frenezie: de peste tot, de la galeria populară, de la balcoanele lumii bune, de la parter, ropote puternice nu mai contenesc. M-a înfiorat!... Deși conflictul etern dintre bine și rău este atât de ieftin, estetic vorbind... (Morala, ca inamică). De câte ori pătrund în culisele unui teatru de la noi, nu pot să nu mă gândesc la un bordel. Totul e atât de sordid, de murdar, de provizoriu, infect... Este ceva din perdiția unei case de toleranță în atmosfera aceea histrionică. Până
La scara umană by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15663_a_16988]
-
nevoie de identificare, de regăsire de sine, de autosuficiență. Crescută de mică în spiritul muzicii, violonistă talentată, eroina noastră își dă seama cu paradoxală resemnare că " Noi suntem îngropate de vii într-un delicat sicriu de muzică". Muzica, amică și inamică a Ceciliei, este mijloc de exprimare și totodată închisoare înlăuntrul și în spatele căreia se ascunde. Prin jurnalul ei nocturn Cecilia își dă întâlnire atât cu mama ei, cât și cu propria nimicnicie ("appuntamento notturno con la mia nullitŕ). Ambele obiective
O carte, două premii: SUPERMONDELLO și STREGA - 2009 by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/6677_a_8002]
-
de săruturi și vrăbiile. Această opțiune pentru instinct, această dereglare a simțurilor nu puteau să nu placă apărătoarelor fervente ale curentelor noi de la finele secolului al XVII- lea: Adrianei Lecouvreur, ducesei de Maine, doamnei Tenin, doamnei Georrin, doamnei Helvetius ș.a. inamicele misoginilor Boileau, La Bruyère, Bossuet, Racine, din patriarhul literar, prieten cu Perrault, care punea pe Maman Gâscă să povestească naiv și cu bătrânul filozof Fontenelle, care, înainte de a relativiza, în spirit modernist, cu „Discuțiile asupra pluralității lumilor" scrisese Amorul înecat
Modern ești cât nu devii clasic by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6097_a_7422]
-
sectară, precum Martha Nussbaum, o excelentă cunoscătoare a culturii Antichității, pe care o folosește însă pentru demonstrații adeseori aiuritoare. Tresari, firește, când primul scriitor care apare pe listă, pe poziția cincisprezece, e Arundhati Roy, o foarte vocală activistă antiglobalizare, o inamică isterică a „neoimperialismului”, dar ale cărei cărți sunt de-o mortală plicticoșenie... Nici urmă, în acest clasament, de Philip Roth, gigantul din New Jersey care tocmai a fost sărbătorit la împlinirea a optzeci de ani, nici vorbă de Paul Auster
Alungarea intelectualului din propria casă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3666_a_4991]
-
fondatoare � de a reflecta la marile dileme și probleme ale omenirii, propunînd răspunsuri, recomandînd conduite, sau pur și simplu descoperind noi întrebări � filozofia este, după cum o recunoaște Susan Haack, aliata firească a altor discipline, și atunci cînd e nevoie, și inamica unora. Chestiunea care nu contenește a fi dezbătută, chiar dinaintea secolului lui Descartes, este tocmai de a tranșa aceste tabere: cui prieten și cui dușman? După Susan Haack, și părintele ei spiritual Charles Peirce, locul filozofiei este alături de științe, afirmație
Spațiul de mijloc by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16120_a_17445]
-
a superiorității rasiale și, implicit, prin distanțarea din proprie inițiativă a convertiților la nazism de restul societății românești. Au urmat brutalele represalii în masă aplicate de o putere victorioasă în război, URSS, unei minorități naționale tratată în ansamblul ei ca inamică - tip de crimă împotriva umanității specific ambelor ipostaze ale fărădelegii ucigașe ridicată la rangul de politică de stat care au pustiit, în secolul al XX-lea, Europa: ridicați peste noapte de la domiciliu (inclusiv din București, îmi amintesc de dispariția subită
O carte cum nu s-a mai scris by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6203_a_7528]
-
e decît o simplă revendicare a unei proprietăți normale, înverșunarea atacurilor antimonarhice poate aduce și cititori speriați că idealul republican al deposedării regalității de toate ale sale e în primejdie, dar și voturi ale cetățenilor care văd în republică o inamica fundamentală a fostului suveran și care se sperie la orice mișcare prin care fostul suveran se folosește de drepturi pe care i le garantează chiar Constituția votată în timpul regimului Iliescu.
Voturile si cititorii unei psihoze by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17597_a_18922]
-
de mică în spiritul muzicii, violonistă talentată, eroina noastră își dă seama cu paradoxală resemnare că „Noi siamo sepolte vive in una delicata bara di musica" (Noi suntem îngropate de vii într-un delicat sicriu de muzică). Muzica, amică și inamică a Ceciliei, este mijloc de exprimare și totodată închisoare înlăuntrul și în spatele căreia se ascunde. Prin jurnal Cecilia își dă întâlnire atât cu mama ei, cât și cu propriul sentiment de nimicnicie („appun-tamento notturno con la mia nullita"). Ambele teme
Cecilia vs. Vivaldi by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/6314_a_7639]
-
momentele lor de intimitate: "Mamă, mamă, de ce m-ai făcut așa de mic, rău și urît?" Simțul ei acut și rațional de dreptate, văzînd cît de ironizată fusese "clasa muncitoare" prin reprezentantul ei, oricît de caraghios ar fi fost, - o inamică, în fond, care și începuse "răfuiala istorică", - o determina să exagereze, să forțeze nota, deși nu se putea ști precis dacă, cu acel prilej, ea nu-i plătea anticarului măgăria de la începutul vizitei, înainte de apariția lui Alexe, cînd anticarul îi
Vizuina cu hoți (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16284_a_17609]
-
supusă amăgirilor de tot felul... S-ar putea... s-ar putea... ca odată intrați în Nato, România bizantină să fie, de fapt, calul ei troian... Înaintând în acest mirobolant mileniu 3, nu ar fi exclus, ca treptat-treptat, cele mai puternice inamice ale istoriei omenești, Moscova și Berlinul, având fiecare la maximum ce nu deține cealaltă, și datorită unei logici cu neputință de priceput de cei ce gândesc numai în imediat; ...s-ar putea, prin urmare să se întemeieze o axă nouă
Alt soi de tâlhărie - reluare by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11119_a_12444]
-
se lăsa foarte ușor surprinsă de "artificiile" vecinilor săi, pe cât era de fericită și de redutabilă în vreme de război, pe atât de nefericită și ghinionistă devenea în timpul negocierilor de pace și al concilierilor. Spania, mai ales, Spania orgolioasa sa inamică se laudă cu faptul de a nu fi semnat, niciodată, chiar atunci când țara noastră atinsese cea mai mare prosperitate decât tratate avantajoase, reușind să câștige totul, astfel, doar printr-o trăsătură de "pană", tot ceea ce pierduse în mai multe campanii
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
ne omoară ființele scumpe, ne îmbătrînește și ne duce la moarte. Vremea a exilat din viață pe domnul M..., a ofilit pe doamna M..., are s-o îmbătrînească și are s-o omoare. În ceea ce e esențial, fundamental în viață, vremea este inamica noastră cea mare. Pentru rest, ea nu are nici un plan, aduce delaolaltă și binele și răul. - Dar ziua aceea frumoasă pe munții Văraticului n-a adus-otot vremea? Ar fi putut adăuga că vremea a adus-o și pe dânsa în
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
companii serioase, angajate în acțiuni antipoluare la nivel global Plata se va efectua prin credite zPal Digital Stăpânii Umbrelor Inc. --------------------------------------------------------------- Oamenii obișnuiți nu prea au acordat atenție semnalelor puternice pe care le transmiteau guvernele Indiei și Pakistanului. Aceste țări deveniseră inamice de temut încă din vremea când India își câștigase independența de sub ocupația britanică, în 1947, divizate de animozități istorice și de religie - populația Indiei este majoritar hindusă, în timp ce a Pakistanului este în cea mai mare parte musulmană. Cu toate că ura pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
manieră e o disonanță nedisolută. Nu poate așadar cineva să facă unui artist un serviciu mai mare decât de-a-i consilia necontenit învingerea manierei, pentru că ea-i întotdeuna un obstacol absolut la un efect deplin și curat și pentru că e inamica cea mai mare a unui întreg organic. Critica trebuie iar să și-o facă de dătorie de-a afla și-a stători, atât în orce caz concret cât și la fiece reprezintator, limitele manierei și acelea ale originalității. Cercul manierei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
-și programul de consultații, nu primise niciun telefon de la Ofelia. Era îngrijorată. Abia avusese timp să o sune pe mama sa. Așteptase ca aceasta să termine orele, să-i poată vorbi în voie, dar n-a fost să fie așa. Inamică de mică a minciunii, de data asta, după îndelungi căutări, a preferat să mintă, dar numai pentru a-și proteja mama. Inițial hotărâse să Tainicele cărări ale iubirii nu o anunțe, dar teama că va afla de la vecini ori, pur
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]