223 matches
-
lansată către Donna Anna „Chi son Io tu non saprai ” el se drapează în mantia misterului atât de drag romanticilor, aruncând o provocare nu numai către femeia pe care tocmai încercase să o agreseze ci și artiștilor ce-l vor incarna pe scenă. În premiera văzută recent pe scena Operei Naționale București, cele două distribuții mi-au confirmat vechiul adagiu: fiecare rol are vremea lui. Este o bucurie să vezi cum tineri talentați își șlefuiesc armele, cum se încheagă într-o
„Don Giovanni“ – o comedie „cu final neașteptat“? by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/3718_a_5043]
-
și distruge" ca și praful orb ce se convertește în expresie metaforică a dependenței sentimentale. Geniul spectacolului consistă în capacitatea de a descoperi forma teatrală, concretă, aptă a materializa experiența psihică. Scena nu declară ci devine teritoriu fizic apt a incarna puterea devastatoare a unei pasiuni într-o lume dominată de incontrolabile forțe centrifuge. Dezastrul nu e evocat, ci analizat scenic. Și astfel spectatorul, din scaunul său, participă la naufragiul ce anunță al II-lea război mondial. Woyzzeck, în curtea celebră
Un Avignon renăscut by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/12649_a_13974]
-
a fost una din marile decepții tocmai din cauza unui asemenea efect pervers! în loc de teatru, nu asistam decît la o emisiune, căci puțin conta faptul că ea se prezenta ca o teribilă diatribă contra societății de consum. Contra societății de consum incarnată de McDonald"s se revoltă argentinianul Rodrigo Garcia care, și el, asemeni lui Castorf, nu se mulțumește cu vorbe, ci pentu a acuza, varsă pe scenă toate produsele unui mare magazin: detergent, suc de roșii, făină. O lume fizic desemnată
Un Avignon renăscut by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/12649_a_13974]
-
Le-am privit cu atenție: aveau între douăzeci și treizeci de ani si păreau să nu fi trecut deloc prin viață sau să o fi cunoscut până în măruntaie. Mă gândeam că femeile acestea, zăvorâte în casa lor transparență cu etaje, incarnau o fantasma demnă de a fi luată în considerare. Și de când lucrați aici? De mai bine de un an de zile. Dar nu aveti familii și nu mergeți niciodată pe la casele voastre? Suntem, toate, orfane și celibatare. Mi se părea
Casa cu papusi by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/14776_a_16101]
-
ceva. În mintea mea, impostor nu este acela care, în chip deliberat, se dă drept ceea ce nu e, ci acela care nu poate coincide cu nimic, care păstrează o prea mare distanță față de tot ceea ce face ca să nu mai poată incarna o atitudine sau o idee. E omul simulacrelor, nu atît în chip voit, cît fatal. Se cuvine adăugat că, în limbaj curent, nu asta înțelegem prin impostură, care înseamnă întotdeauna voința de-a înșela". Felul în care se comportă Cioran
Fețele autenticității (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7543_a_8868]
-
un text al cărui rol a fost hotătâtor: textul lui Gordon Craig, intitulat Despre spectrele din tragediile lui Shakespeare. Craig vorbește aici despre obligația celor ce vor să pună în scenă tragediile elisabethanului de a încerca, în pofida tuturor dificultăților, să incarneze fantoma. Aceasta este "somația" - termenul îi aparține lui Craig - adresată regizorului de către universul shakespearian, unde forțele invizibilului intervin în mod esențial în desfășurarea acțiunii dramatice. Fidelitatea față de viziunea lui Shakespeare îi impune regizorului să nu ocolească problema reprezentării fantomei, întruchipare
Monique Borie - Fantomă și teatru by Ileana Littera () [Corola-journal/Journalistic/9085_a_10410]
-
manechinului ca model al actorului se înscrie astfel în chip firesc în prelungirea ideilor lui Craig despre virtuțile supramarionetei, îmbogățindu-le, însă, cu noi nuanțe: dacă manechinul este indispensabil pentru "Teatrul morții", e pentru că el poate deveni "un MODEL care incarnează și transmite un profund sentiment al morții și al condiției omului mort - un model pentru ACTORUL VIU". În această perspectivă, materialele, obiectele "au șansa de a deveni OBIECTE DE ART| doar cu prețul STRANIET|}II și al MOR}II". Așadar
Monique Borie - Fantomă și teatru by Ileana Littera () [Corola-journal/Journalistic/9085_a_10410]
-
un complex cultural își însușește David o identitate străină și, după ce îi încredințează manuscrisul recopiat cu numele lui, îi vine ideea de a verifica dacă Alfred Duster, cel care semnează romanul, este un scriitor cunoscut sau personajul pe care-l incarnează în roman, Peter Weiland, se bucură de notorietate. Gestul reclamă diletantismul junelui lector in fabula, învestind impostura sa cu ceva comic. Antoine Doinel, celebrul personaj al lui Truffaut, îl iubea atât de mult pe Balzac, căruia îi dedicase un mic
Literatura de sertar sau romanul à tiroir by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5949_a_7274]
-
și apoi înfrânți canalizează energia romanilor, îi determină să-și conștientizeze misiunea istorică și îi constrânge să se autodefinească în raport cu ceilalți și cu propriul ideal. Văzuți din perspectivă latină, cartaginezii se trag din Orientul fastuos, strălucitor și lasciv, în timp ce romanii incarnează virtuțile austere și virile ale Occidentului; cartaginezii sunt orgolioși, perfizi și cruzi, pe când romanii rămân fideli legămintelor făcute și acționează mereu în spiritul dreptății; cartaginezii aparțin unui univers barbar, romanii - lumii civilizate; cartaginezii reprezintă o forță obscură și irațională, iar
Cartagina în imaginarul latin by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/12240_a_13565]
-
babelizantă a coerenței ideologice a cărei variantă sovietică era votul în unanimitate. Ceea ce adolescența reține din pravila ideologică constă doar într-o sumă de lozinci, o furie contestatară cu un serios substrat sexual, și sentimentul că particpă la istorie, că incarnează un ideal. Din fericire, regizorul nu face pasul către o "demascare" la scenă dechisă a acestor iluzii, ele construiesc profilul unei epoci, Italia anilor '60, cu ascensiunea stîngii procumuniste, pe fundalul eșecului înregistrat în al doilea război mondial de fascismul
Dragostea și revoluția by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8082_a_9407]
-
CNRS, în Le Monde. Idee dezvoltată de Gilles Macassar, în Télérama: "Departe de a se reduce la venerarea, de către un fiu homosexual, a unei figuri feminine idealizate, acest imn al dragostei materne celebrează, în egală măsură, valoarea pe care o incarnează, în ochii lui Roland Barthes, Mama și Literatura: noblețea." Nu în ultimul rând, amintesc că primul articol critic semnat de Roland Barthes, în 1942, este consacrat Jurnalului lui André Gide, pentru ca ultimele note să aparțină propriului Jurnal de doliu: cerc
Roland Barthes - Jurnal de doliu by Em. GALAICU-PĂUN () [Corola-journal/Journalistic/7304_a_8629]
-
oprească pe Chang, acest ucigaș tăcut, ceremonios și reflexiv, cu mișcări aproape hieratice. Tăișul sabiei sale pune punct traseului destinal al fiecăruia dintre oponenții săi, însă nimic de ordin personal nu distruge tempoul fiecărui act din această piesă sângeroasă. Gosling incarnează un personaj care a devenit în această ipostază unul refnian, tăcut, meditativ, vidat parcă, cu un fel de resemnare stranie care consună cu spectralitatea celuilalt personaj, detectivul Chang ca și cum cei doi ar face parte dintr-o piesă de teatru Kabuki
Despre zei și neoane by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3379_a_4704]
-
pe ilustrul sau predecesor, seamănă mult cu aceasta, scrie Mediafax. Înaintea legislativelor de duminică ce vor confirma dominația partidului Rusia Unită pe care il prezidează, fostul agent KGB și-a redublat avertismentele în ceea ce privește absența alternativă a puterii pe care o incarnează împreună cu Dmitri Medvedev. Este suficient să faci doi sau trei pași greșiți pentru ca totul să se prăbușească atât de repede încât să nu avem timp să ne dăm seama. Totul se ține de un fir la noi", a avertizat el
Alegeri pentru Duma de stat în Rusia. Partidul lui Vladimir Putin, Rusia Unită, în fruntea sondajelor () [Corola-journal/Journalistic/59127_a_60452]
-
la lettre. Leon Bloom, eroul, fiind un permanent Nimeni al posesorului Peșterii, Polifem, un Oricare, cănd irlandez, de pildă, cănd iudeu și substitutindu-se rând pe rând prin monologurile sale existenței adevărate, care cel puțin pentru Joyce nici nu există. El incarnând, fiind receptacolul a cel puțin 25 de biografii celebre începând cu Isus Cristos, substituindu-se lor, prin acest acces de non-identitate. Ulise, my dear Jeff, - încheiasem cu verva pe care mi-o regasisem în Franța, - este Los-Alamos, fisură nucleară a
Reflexe pariziene VII by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14773_a_16098]
-
infinit de variante ale aceleiași structuri pot fi relevate aidoma variilor grime de oameni dintr-o mulțime oarecare: deși toți au ochi, nas, urechi etc., fiecare are o fizionomie unică. Rolul compozitorului este de a defini arhetipuri care se vor incarna la cheremul șansei. Dorința mea este ca o asemenea variantă să fie prezentată în public numai o singură dată, evitând astfel tratarea ei ca obiect ce poate ci comercializat. Aici apare o chestiune legată de ideea meșteșugului: este în stare
La cheremul șansei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10001_a_11326]
-
de metri, în realitate erau și mai profunde și nimeni nu putea spune cu certitudine nici în ziua de azi cât de adânci erau. Una după alta, grotele ne arătau tot ce se crease în lume cu o valoare spirituală incarnată într-o imagine sau un semn subtil păstrat în adâncul pământului. Un geniu misterios crease miturile despre Lupoaică, Bufniță, Șarpe, în același fel cu cele despre chipurile Sfinților, Fecioarei, chipul lui Hristos și Buddha, la fel culorile și lumina albă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
nu se mută din loc, pentru că nu înțelege și are mintea joasă și întunecată, cu scuza că apără un trecut veșnic și vânjos, care însă nu-i aparține în nici un fel. Așa este privită și credința cum că animalele ar incarna spirite, un asemenea cult fiind socotit idolatru și nedemn. Ia să vedem! Când ne închinăm la animale, cum e în India cazul vacii, pe care și Gandhi o socotea sacră, avem noi superioritatea și înălțimea de judecată cuvenită ca să tratăm
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
loc fertil pe această „scenă“. Toți suntem, vrând-nevrând, actori în măsura în care trăim într-o societate și în măsura în care ne supunem la obiceiuri comune. Ca și omul în general, actorul trăiește un risc subiacent: el nu poate juca un rol, nu-l poate incarna, dacă nu găsește în viața lui interioară resurse să poată îndeplini acest joc „scenic“, exterior. Pentru că există mereu o disparitate, dacă nu chiar o prăpastie, între felul în care existăm interior, fără asistență, și felul în care ne trăim exterior
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
ajuns să se manifeste ca formă a condiției omului, le prescrie ca posibilități fizice ale naturii umane; celelalte ființe nu sunt capabile de acțiuni întrucât nu pot executa succesiv un parcurs dictat de spirit. Omul este deci singura ființă care incarnează acțiuni și care le îndeplinește fizic; el execută astfel un demers format dintr-o suită de gesturi succesive; prin acestea, corpul se dispune astfel încât să poată da formă predispoziției pe care spiritul o pune în indivizi ca resort al vieții
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
are o vacă, ba mai mult, pentru majoritatea lor are chiar o doză sporită de firesc. Sau putem noi spune că formulele rămân în indiferență când termină prin a se încarna în mașini? - Tocmai asta e mai grav: că se incarnează numai în mașini; mașina bate pasul pe loc, e tautologică, nu poartă infinitul în ea. Motorul, spune Heidegger, este expresia mecanică a eternei reîntoarceri la același. Mașina e incarnarea artificialului în artificial. - În orice caz, judecați prea aspru posibilul în
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
asupra Romei menit să restaureze regalitatea (II 6). În Negru și roșu, cel care pune capăt vieții lui Brutus este fratele lui Aruns, Sextus, violatorul Lucreției. Schimbarea are valoare simbolică, de vreme ce înfruntarea se încheie, așa cum a început, între cel ce incarnează abuzurile tiranice și apărătorul libertăților democratice. În plus, eroul negativ capătă o consistență și o pondere pe care nu le avea în cronica antică. Acolo, el apărea doar episodic, sfârșind ca victimă a locuitorilor din Gabii, dornici să se răzbune
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
că și-a pedepsit mama pe drept (p. 328). Potrivit autoarei, Eumenidele, care celebrează împăcarea dintre toate registrele firii, anunță viitoarea armonie universală bazată pe conștiința trează a omului (p. 329). În concluziile monografiei, exegeta revine asupra ideii că Eschil incarnează spiritul veacului al V- lea, căci din vechea lume stăpânită de un implacabil determinism, plăsmuiește un univers nou, cârmuit de legea morală (p. 331). În opera lui se ivește omul tragic, care înfruntă soarta, și se afirmă pentru prima oară
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
alături de câteva superbe fotografii. Pe cât de frumoasă și scurtă viața, pe atât de miraculoasă Îi este cartea”. ,,Timpul” din Iași venea cu argumente și mai convingătoare. La rubrică ,,Trăsurica spre Parnas”, la 6 iunie 1995, parcă pentru a Împrospătă și Incarna ceea ce demult pentru unii rămăsese un gând și prilej de aducere aminte, publică: ,,Descoperiri. Alexandru Malin Tăcu”. ,,A venit la fereastra În ziua de pace alături de crengi colorate. S-a luptat cu dușmanii fără de teamă. Până la 17 ani a fost
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
zile fără să bea și să mănânce, locuit de Joanna, care nu mai este, dar e ca și cum ea ar fi, pentru că-i mereu acolo, căci locuiește lumea, și În când În când se ivește din nou, cum să spun, se incarnează... Nu-i o poveste care te face să plângi?” „Mă și trec lacrimile. Și ție-ți place atât de mult să fii Sophia?” „Păi sunt și pentru tine, iubitule. Știi că Înainte de a mă cunoaște aveai niște cravate oribile și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Totuși, copiii n-o să fie dezamăgiți. Încheiem „periplul nostru cinematografic“ cu cel mai amar film văzut recent, Elizabeth - The Golden Age, aceste Amintiri false din Epoca de Aur a filmului istoric, în care Regina Elisabeta (rol de Oscar!, vezi Doamne) incarnată de Cate Blanchett, e o combinație de Ioana d’Arc și vedetă semi-fanată, full-paranoică (gen Sounset Boulevard), și în care kitsch-ul zornăie de la cârlionții reginei până la copitele cailor. Veți remarca, de veți vedea totuși filmul, travlingul circular din jurul reginei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]