534 matches
-
de sfârșit a epocii bronzului. Deosebim, așadar, două grupuri de morminte de înhumație, situate la circa 40 de m una de alta, fiecare grup cuprinzând câte șapte morminte. La circa 12 m de primul grup a apărut un mormânt de incinerație în urnă, iar la o distanță mai mare, respectiv 500 de m spre sud alte două morminte de incinerație în urnă și la 450 m nord, un alt mormânt de incinerație în urnă, pe aceeași terasă înaltă a Siretului, toate
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
una de alta, fiecare grup cuprinzând câte șapte morminte. La circa 12 m de primul grup a apărut un mormânt de incinerație în urnă, iar la o distanță mai mare, respectiv 500 de m spre sud alte două morminte de incinerație în urnă și la 450 m nord, un alt mormânt de incinerație în urnă, pe aceeași terasă înaltă a Siretului, toate aflate la mică depărtare de așezarea contemporană, cercetată în campaniile anilor 1965-1966, în punctul numit de localnici „La Izlaz
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
m de primul grup a apărut un mormânt de incinerație în urnă, iar la o distanță mai mare, respectiv 500 de m spre sud alte două morminte de incinerație în urnă și la 450 m nord, un alt mormânt de incinerație în urnă, pe aceeași terasă înaltă a Siretului, toate aflate la mică depărtare de așezarea contemporană, cercetată în campaniile anilor 1965-1966, în punctul numit de localnici „La Izlaz” (Fig. 1). Cele două grupuri de morminte de înhumație din această perioadă
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
înhumarea. Cel de al doilea rit de înmormântare, reprezentat de cele trei morminte în urne și de al patrulea semnalat de către un cetățean care exploata lutul din carieră, în zona unde s-a găsit cel de al treilea mormânt de incinerație (M. XVI), dar care, a aruncat vasul unde erau „oase arse”, astfel ni s-ar fi oferit posibilitatea să constatăm că în acest cimitir de înhumație populația folosea și incinerația, care, după cum s-a putut constata, era doar în urne
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
unde s-a găsit cel de al treilea mormânt de incinerație (M. XVI), dar care, a aruncat vasul unde erau „oase arse”, astfel ni s-ar fi oferit posibilitatea să constatăm că în acest cimitir de înhumație populația folosea și incinerația, care, după cum s-a putut constata, era doar în urne funerare, unde se puneau doar rămășițele osteologice incinerate. La niciunul din aceste morminte nu s-au descoperit alte elemente de ritual. Toate mormintele nu au avut alt inventar și nu
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
timpurile. Din acest punct de vedere nu ne mai miră descoperirea, pe o distanță de aproximativ 1 km a trei zone cu morminte aparținând perioadei de sfârșit a epocii bronzului. Ceea ce am descoperit noi, respectiv aceste grupuri de morminte de incinerație și de înhumație nu constituie o necropolă a unei întregi comunități. Mai bine zis, aceste grupuri de morminte, sunt legate de înmormântări ale unor familii și nu ale întregii comunități, fie chiar a uneia, care locuia doar în punctul „La
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
referim doar la cele din epoca bronzului, existau grupuri de morminte care aparțineau acestei populații și nu un singur cimitir al întregii comunități, care ar fi arătat altfel. Deci, este vorba de grupuri de morminte, fie de înhumație, fie de incinerație, care aparțineau membrilor unor comunități restrânse, respectiv unor familii cu legături de sânge. Probabil fiecare își cunoștea locul în care familia respectivă își înmormânta membrii ei. Ritul și ritualurile erau specifice dorinței fiecăruia dintre ei. Acest lucru este confirmat de
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
erau specifice dorinței fiecăruia dintre ei. Acest lucru este confirmat de faptul că pe o suprafață destul de mare, unde s-au descoperit două grupuri de morminte de înhumație la o distanță de 40 m și în apropiere, un mormânt de incinerație. Același lucru și în ceea ce privește existența celor trei morminte de incinerație care au fost descoperite unul în partea de nord, la 450 de m de necropolă și celelalte două, în partea de sud, la 500 de m depărtare. Între acestea există
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
de faptul că pe o suprafață destul de mare, unde s-au descoperit două grupuri de morminte de înhumație la o distanță de 40 m și în apropiere, un mormânt de incinerație. Același lucru și în ceea ce privește existența celor trei morminte de incinerație care au fost descoperite unul în partea de nord, la 450 de m de necropolă și celelalte două, în partea de sud, la 500 de m depărtare. Între acestea există posibilitatea să se afle și alte grupuri de morminte, care
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
săpături sistematice. Același lucru și în ceea ce privește zona sudică a terasei, deasupra celeilalte așezări din această epocă, respectiv așezarea de la „La Bisericuță II”. Confirmarea vine și de la faptul că ceea ce am descoperit noi în grupurile de morminte de înhumație și de incinerație, respectiv cele 17 morminte, nu depășesc nivelul Culturii Noua I, în timp ce așezarea corespunzătoare, din punctul „La Izlaz”, continuă și în faza Noua II. Deocamdată nu avem niciun indiciu legat de înmormântările din această perioadă, care probabil există tot în această
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
așezarea corespunzătoare, din punctul „La Izlaz”, continuă și în faza Noua II. Deocamdată nu avem niciun indiciu legat de înmormântările din această perioadă, care probabil există tot în această zonă. În concluzie, putem spune că mormintele de înhumație și de incinerație descoperite până acum fac parte doar din prima etapă de locuire din așezarea „La Izlaz” din epoca bronzului, respectiv Cultura Noua I. Pentru cealaltă etapă, respectiv Noua II, nu avem deocamdată niciun indiciu, cu excepția, poate, dacă am considera mormintele de
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
descoperite până acum fac parte doar din prima etapă de locuire din așezarea „La Izlaz” din epoca bronzului, respectiv Cultura Noua I. Pentru cealaltă etapă, respectiv Noua II, nu avem deocamdată niciun indiciu, cu excepția, poate, dacă am considera mormintele de incinerație ca fiind mai târzii. Urnele în care au fost depuse rămășițele cinerării, ar putea să aparțină și unei perioade mai târzii, respectiv Noua II, când așezarea continuă să existe. Noi descoperiri, mai concludente, vor reuși să rezolve și această problemă
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
să putem admite că inițial aceste fragmente de vas au ținut loc de urnă. Nu a avut inventar. Mormântul nr. 18 (Pl. 16/15; 29/10). Înhumat în poziție întinsă, cu mâinile pe lângă corp, distrus în parte de mormântul de incinerație nr.19, care îl suprapune în zona membrelor inferioare. Se păstrează destul de bine, mai ales partea superioară. Orientat cu capul VNV 55,5 și picioarele ESE 23,5, la adâncimea de 0,38 m. Nu a avut inventar. Mormântul nr.
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
inventar. După mărimea oaselor aparține unui copil. Mormântul nr. 22 (Pl. 17/1). Mormânt de înhumație descoperit la adâncimea de 0,36 m. Nu se păstrează decât câteva oase de la craniu. Este posibil să fi fost distrus de mormântul de incinerație nr. 23 care îl suprapune. Nu a avut inventar. După mărimea oaselor poate fi atribuit unui copil. Mormântul nr. 23 (Pl. 17/2). Mormânt de incinerație în groapă. Descoperit la adâncimea de 0,35 m. Fundul gropii la - 0,50
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
decât câteva oase de la craniu. Este posibil să fi fost distrus de mormântul de incinerație nr. 23 care îl suprapune. Nu a avut inventar. După mărimea oaselor poate fi atribuit unui copil. Mormântul nr. 23 (Pl. 17/2). Mormânt de incinerație în groapă. Descoperit la adâncimea de 0,35 m. Fundul gropii la - 0,50 m. Groapa rotundă avea un diametru de 0,45 m. În general foarte puține oase incinerate și puțină cenușă. Nu a avut inventar. Mormântul nr. 24
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
destul de puține oase calcinate (Pl. 17/10; 30/4). Nu a avut niciun alt inventar. Adâncimea gropii mormântului era de 0,28 m de la nivelul la care a fost prinsă în plan. Mormântul nr. 29 (Pl. 17/11). Mormânt de incinerație în groapă, descoperit la adâncimea de 0,20 m. Groapa are forma circulară, cu un diametru de 0,52 m și o adâncime de la nivelul la care a fost prinsă în plan de 0,22 m. Conținea pământ cenușos și
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
calcinate. Niciun alt inventar. Este posibil să fi fost un mormânt de încinerație în groapă. Noi am considerat, însă, că fragmentul de cană aflat pe fundul gropii ne îndreptățește să credem că avem de a face cu un mormânt de incinerație în urnă. Mormântul nr. 31 (Pl. 18/1). Mormânt incinerat în groapă. Descoperit la adâncimea de 0,35 m. Groapa este circulară, cu un diametru de 0,50 și o adâncime de la nivelul la care a fost prinsă în plan
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
și adâncimea destul de mare, au fost descompuse de pământul în care zăceau. Acest fenomen poate fi prezent la toate scheletele de copii unde nu se observă intervenția crotovinelor. Nu a avut inventar. Mormântul nr. 36 (Pl. 18/10). Mormânt de incinerație în groapă, descoperit la adâncimea de 0,35 m. Groapa mormântului, circulară, avea diametrul de 0,48 și o adâncime de la nivelul la care a fost prinsă în plan, de 0,12 m. În interiorul mormântului - foarte puține oase calcinate și
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
picioarele SSE 30. Deranjat de crotovine, din care cauză o parte din oase sunt deplasate sau lipsă. Craniul este sfărâmat prin presiunea pământului dar se păstrează destul de bine. Nu a avut inventar. Mormântul nr. 38 (Pl. 18/11). Mormânt de incinerație în groapă, descoperit la adâncimea de 0,32 m. Diametrul gropii este de 0,35 m și adâncimea de la nivelul la care a fost prinsă în plan este de 0,13 m. Conținea foarte puține oase calcinate, cenușă și pământ
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
în care s-au așezat rămășițele de la ardere - doar câteva oase calcinate. Peste ele s-au așezat alte câteva fragmente ceramice lucrate la roată din pastă cenușie. Se observă o cantitate mai mare de oase calcinate în comparație cu celelalte morminte de incinerație. În schimb, nu s-a putut delimita groapa în care au fost așezate aceste materiale. Ca inventar, printre oase s-a descoperit o mărgică din pastă roșie, mată, trecută prin foc (Pl. 25/2; 44/3). Mormântul nr. 90 (Pl.
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
Pl. 26/7; 47/4). Înhumat în groapă. Descoperit la 0,35 m adâncime. Craniul este deranjat - maxilarul inferior a căzut pe piept iar cel superior în partea dreaptă a craniului. A fost deranjat în parte, de un mormânt de incinerație în groapă, mai ales în zona bazinului. A fost așezat în groapă în poziție întinsă, cu mâinile pe lângă corp. După mărimea oaselor putem spune că aparține unui copil. Ca inventar s-a descoperit un fragment de fibulă de fier, foarte
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
fibulă cu corpul puternic profilat constituie o continuare a fibulelor cunoscute, în special, în așezările dacice din sec. I î. Chr.-I-II d. Chr. Un fragment de fibulă din fier, din aceeași categorie, a fost descoperit și la mormântul de incinerație nr. 98. Asemenea fibule sunt prezente în majoritatea necropolelor din sec. II-III d. Chr. Evoluția lor este către așa zisa fibulă de tip carpic, încadrată, de pildă, la Văleni, în tipul 3. Ele sunt prezente în aproape toate necropolele carpice
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
105 și 106 (Pl. 23/8; 24/9,10; 25/2; 27/10; 42/2; 44/3,4,5; 46/3; 49/2,6). Tip 6 - Mărgele sferoidale din calcedoniu, descoperite la trei morminte, două de înhumație și unul de incinerație - M. 8, 86 și 88 (Pl. 16/2; 24/4;,9,10; 29/1; 43/4; 44/4,5). Tip 7 - Mărgică din dinte uman? Este vorba de un dinte perforat la rădăcină și folosit ca mărgică în șiragul de
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
cronologic, demn de luat în seamă. b5 - Ceramica În necropola I de la Săbăoani au fost descoperite mai multe tipuri de recipiente, întregi sau întregibile, precum și un număr destul de mare de fragmente ceramice, dispersate ca urmare a distrugerii unor morminte de incinerație de către lucrările agricole sau rămase de la diferite practici religioase la care erau folosite aceste materiale. Cele mai multe și mai întregi provin însă de la mormintele de incinerație și mai puțin de la cele de înhumație. Recipientele întregi sau întregibile au fost folosite ca
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
un număr destul de mare de fragmente ceramice, dispersate ca urmare a distrugerii unor morminte de incinerație de către lucrările agricole sau rămase de la diferite practici religioase la care erau folosite aceste materiale. Cele mai multe și mai întregi provin însă de la mormintele de incinerație și mai puțin de la cele de înhumație. Recipientele întregi sau întregibile au fost folosite ca urne de incinerație și mai puțin ca inventar adiacent la mormintele de înhumație. Ele ne dau posibilitatea să le încadrăm în mai multe tipuri de
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]