547 matches
-
imperioasa divă începe să cînte. Ce-a fost asta? Trucul marii cîntărețe, mimînd insignifiantul om de ordine? Extazul? Inegalabila voce. Dezarmant de originală și această carte a lui Ernst Jünger, acum în librării: Droguri și extaz (de unde și parafraza din incipitul nostru). Scrisă de matusalemul literelor germane pe la optzeci de ani! După care a mai trăit încă douăzeci, pînă de curînd, murind la 102. De revenit oricînd la cel care "a băut vin, a fumat, s-a drogat sub permanentul control
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
erau chiar aici. Bineînțeles, ascunse sub tavă așa dispărea mereu totul, cînd te apucai să cauți ceva.). Și pregătirea narațiunii este importantă în romanul cu narațiune personală. După cum arată Stanzel în Teoria narațiunii de mai tîrziu, remodelată structuralist, astfel de incipituri narative sînt marcate de utilizarea etică (Harweg) a deicticelor și a pronumelor personale: modul reflector, în care un personaj reflector apare în locul naratorului care intermediază, organizează textul narativ în jurul conștiinței sau și mai bine: în jurul centrului deictic al reflectorului. De
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
povestiri a lui A. E. Baconsky. R. monitorizează sarcastic corul interpretativ, regizându-l pentru a maximiza stridențele și, implicit, efectul ilar, apoi trece la o interpretare sobră, în cheie stilistică, remarcând inabilitățile autorului. Concluziile, în opoziție cu receptarea înregistrată în incipit, sunt zdrobitoare: „cavalerul balt, sarmat sau scit, a cărui fantomă - în ipostaze felurite - cutreieră nu o dată prozele lui A. E. Baconsky, n-are cum privi cu mândrie spectacolul acesta atât de puțin sobru al urmașului dedulcit la efectele școlii bizantine
REGMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
In x x x Mc. 13 Apoc. Petru x x Apoc. In x x x x x Didahia 16/Iustin x x x Pseudo‑Barnaba 4 x x Urc . Is. x x x x x Capitolul II Irineu al Lyonului: Incipit uita Antichristi Introducere Irineu (cca 130‑200) propune prima versiune completă, autonomă, a mitului Anticristului. Putem afirma, fără a risca prea mult să ne înșelăm, că el face mai mult decât să propună acest mit, el este în fapt creatorul
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
77 HYPERLINK \l " Toc125451237" „Demonii” din scrierile lui Iustin, modele și precursori ai Anticristului PAGEREF Toc125451237 \h 82 HYPERLINK \l " Toc125451238" Sinteza și concluzia capitolului PAGEREF Toc125451238 \h 88 HYPERLINK \l " Toc125451239" Capitolul II. HYPERLINK \l " Toc125451240" Irineu al Lyonului: Incipit uita Antichristi PAGEREF Toc125451240 \h 95 HYPERLINK \l " Toc125451241" Introducere PAGEREF Toc125451241 \h 95 HYPERLINK \l " Toc125451245" Figura Anticristului și structura mitului PAGEREF Toc125451245 \h 99 A. HYPERLINK \l " Toc125451246" Anticristul tiran de la sfârșitul istoriei PAGEREF Toc125451246 \h 103 HYPERLINK
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
PAGE 364 METAMORFOZELE ANTICRISTULUI CUVÂNT ÎNAINTE PAGE 13 PAGE 10 CUVÂNT ÎNAINTE CUVÂNT ÎNAINTE PAGE 9 PAGE 190 METAMORFOZELE ANTICRISTULUI LA PĂRINȚII BISERICII STADIUL CERCETĂRILOR PAGE 25 CARTEA LUI DANIEL ȘI „PREISTORIA” CREȘTINĂ A MITULUI PAGE 91 IRINEU AL LYONULUI: INCIPIT UITA ANTICHRISTI PAGE 135 ANTICRISTUL TIRAN ȘI KATECHON ÎN SCRIERILE LUI HIPOLIT PAGE 177 ANTICRISTUL VRĂJITOR ȘI PSEUDOEXEGET LA ORIGEN PAGE 189 NERO ANTICRIST: VICTORIN, COMMODIAN... PAGE 235 ANTICRISTUL LA CHIRIL AL IERUSALIMULUI PAGE 253 ANTICRISTUL-DIAVOL ÎN DE CONSUMMATIONE MUNDI
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
dezordonată pe gheața obținută prin proliferare metaforică. Derapajul poetic prin rețeaua deasă de metafore se produce sub semnul unei simbolistici încărcate, apăsătoare, psihotice, ce eliberează la răstimpuri aluzii intertextuale. În acest fel, Triptic (I-III, 1997-1999) marchează prolix traseul dintre incipit („privesc un obiect / obiectul privit i-o foaie de hârtie - un burlan - un ecran - un ce ce se adâncește / adâncul e înapoi - / e deci o suprafață înainte? / obiectul se adâncește / privire = retragere / retragere la suprafață / suprafață = abis”) și exit („scoțându
SISMANIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289709_a_291038]
-
nesemnificative, necesită astăzi o altă apreciere. Nu erau izolate, făceau parte din uvertura unei simfonii ample și profunde. Pinar, Reynolds, Slattery și Taubman (2001) s-au înșelat când au numit această mișcare contradictorie a cacophony of voices. Era vorba despre incipitul unei esențiale capodopere polifonice. De aceea merită o atenție aparte. Nu doar pentru o reconstituire mai exactă a istoriei curriculumului modern, ci și pentru că frământările gândirii curriculare din anii ’60 au aprins athanorul din care s-ar putea să apară
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
morții năpraznice, în preajma nunții, a iubitului ei. Tendința feministă, vizibilă ici-colo, e în final dezactivată de amănuntul realist, ce denotă buna cunoaștere a lumii rurale. Alte proze (Bunicuța, Sunt lacrimae rerum, Umbra Mariei Antoaneta, Prin Pădurea Fontainebleau ș.a.) relevă, în incipit, în scriitură, dar și în tematică, o influență măcar, dacă nu cumva o colaborare, a lui D. Anghel. După moartea „dioscurilor” N. a fost muncită de dorința de a se justifica, de a explica dramele. În ciuda multiplelor îndemnuri de a
NEGRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288412_a_289741]
-
propriu-zisă, poemele par să ascundă una. Critica a vorbit de influența lui Ion Barbu sau de cea a lui Al. A. Philippide. O baladă, pentru a da un exemplu de deturnare retorică caracteristică, oferă un final care destramă și resemnifică incipitul canonic: „Gonea ferecată caleașca,/ cineva înăuntru cânta./ Caleașca gonea spre departe,/ străina cânta și plângea.// Când zbori fulgerat peste margini/ prin vânăt, pe cât înțeleg,/ ți-e teamă că drumul împarte/ în două pământul întreg.// Cu creieru-n flăcări, o lună/ am
MIRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288168_a_289497]
-
studiu introductiv abordează aproape exhaustiv aspectele legate de această specie (mențiuni istorice, culegeri și studii, demarcații între colinde și alte forme de colindat, practicarea obiceiului, substratul mitologic, influența creștină, repertoriul, libertăți și constrângeri în compoziția colindei, categorii de personaje, refren, incipituri, formule finale, elemente stilistice), partea a doua a lucrării constituind-o indexul tipologic și bibliografic al colindelor. Un sistem special de trimiteri infirmă mai vechea și inoperanta împărțire a colindelor în laice și religioase. Scurtul rezumat al fiecărui tip se
BRATULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285871_a_287200]
-
Noțiune evoluată din natura sa fizică până la instanța spiritual-morală si conservată în latență încă de la ceea ce a însemnat incipit pentru natural sau uman și intrând chiar în componența conceptuală a creațiilor artistice contemporane, urâtul însumează calitățile unei teme fundamantale atât în existența pur cotidiană (mascat sau accentuat de banalul experiențelor umanității) precum și în artă (cunoscută în special ca definiție
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
Și orice început repetă acel început primordial când a luat naștere Universul. Chiar în societățile moderne, atât de puternic desacralizate, serbările și petrecerile care însoțesc mutarea într-o locuință nouă mai păstrează încă amintirea festivităților zgomotoase care marcau odinioară acel incipit vita nova. Deoarece locuința este o imago mundi, ea se găsește în chip simbolic în "Centrul Lumii". Mulțimea, chiar infinitatea Centrelor Lumii nu împovărează cu nimic gândirea religioasă. Pentru că nu este vorba de un spațiu geometric, ci de un spațiu
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
pagini, text este credința că viața poate avea un sens, că faptele se pot înlănțui într-o desfășurare logică pe care o putem determina... Există doar o logică externă, iarăși textuală... Începutul cărții lui Ioan Lăcustă mi-a amintit de incipitul Sărmanului Dionis („...și tot astfel, dacă închid un ochi, văd mâna mea mai mică decât cu amândoi. De aș avea trei ochi aș vedea-o și mai mare, și cu cât mai mulți ochi aș avea, cu atâta lucrurile toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
ori o carte are unele imperfecțiuni, unele lungimi - chiar și Svevo scria prost, după cum prea bine știți -, dar, la naiba, se simte o idee, un ritm, o forță. Știu, să nu-mi spuneți, doar ce mi-am aruncat ochii pe incipit-ul acestor pagini am și simțit ceva, dar nu vreau să fiu eu singurul judecător, chiar dacă de atâtea ori - vai, de câte ori - referatele de lectură erau călduțe, Însă eu m-am Încăpățânat, pentru că nu se poate condamna un autor fără să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
în contextul dat. Se poate analiza codul sportiv, prin știința gesturilor/ chinetică, prin știința distanțelor/proxemică, în care funcționează semnele de executare a regulamentelor sportive speciale pentru probe, pentru coechipieri, pentru adversari, cu o lejeritate care depinde de hazard în incipitul mijlocul și sfârșitul jocului, de noroc în execuția mișcării și în perfecționare fizică și mentală. Se admite că există o distanțare față de organizatori finanțatori, antrenori și arbitri, cu o precizare a intervenției acestora și cu o reglementare a acțiunii publicului
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
care se deschide volumul, CITITOR ÎN LIMBA ROMÂNĂ... (o proză în loc de prolog la o carte de poeme), o scriere fantezistă, despre singurul cititor în limba română din secolul al 33 lea, și continuând cu poemul-invocație, ușor nostalgic, ușor ironic, din incipitul cărții: Maică Literatură Română / iartă-i poetului /involuntara-i neascultare / de-a se fi născut în Basarabia / și nu la București - coroborat cu emoția trăirii, în ansamblu, dar determinată și de manifestări izolate ale firii, spre exemplu, în fața zăpezii, care
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
singurătatea / care semănă cu Evdochia lui... În acest spațiu, mirosind a sfinți și a mărar, răstignit între teluric și divin, Rodion este un personaj arhetipal, dar Bunul Rodion și-a dorit să fie pește, iar această dorință a lui, constituind incipitul poemului, aduce totodată atribute ale lui și ale Deltei, în ansamblu: bunătatea, blândețea, la care se adaugă apoi dragostea lipovenilor pentru femeile lor și pentru copii (pentru care fac brățări sau jucării, tot din ceea ce le oferă Delta), dar, treptat
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
e o întrebare a unui grup de scriitori, ziariști și studenți adresată tuturor. Paginile sînt oferite. Dar fără îndoială că nu vor scrie aci cei ce gîndesc cu spatele la realitate: pederaștii politicei”. În prefața ediției anterior menționate, Claude Sernet consideră că incipitul articolului „s-ar bănui a fi fost influențat de Tzara, ținînd seama că frecvent a utilizat apoi cuvintele «simpatic» sau «antipatic»”. (Sernet, ibid.) Supoziția trebuie însă luată sub beneficiu de inventar... „Avertisment“-ul e de fapt un articol programatic de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
reviste române tindea să asocieze, de pe poziții conservatoare, politicianismul cu modernizarea liberală, în cazul de față avem de-a face cu o critică de la stînga. O „fiziologie” caricaturală a politicianului mic-burghez oferă — sub indicativul „Note“ — Ernest Poldy în Ionaș Grădișteanu. Incipit-ul cvasiurmuzian indică dezumanizarea personajului: „Un trup inert și nevertebrat... Sub sprincenele lăsate ca un accent circomflex, ochii mici, ca două orificii, cu pleoapele lăsate ca perdelele unei case clandestine”. Acumularea de analogii grotești trimite cu gîndul la pamfletele argheziene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
lui Boccaccio, personajul său feminin, Fiammetta, este cea care scrie un roman în care își dezvăluie trăirile cele mai ascunse și se confesează cu durere, fiind părăsită de iubitul ei, Filostrato), îi dau sfaturi și pledează pentru educarea ei. În incipitul Decameronului, naratorul boccaccesc, subiectiv și implicat, deși se declară nefericit în iubire, nu este un blazat, ci a rămas cu o amintire frumoasă, plăcută despre dragostea pierdută, gândurile sale îndreptate spre trecut țin acum locul chinului istovitor de a se
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
îndreptate spre trecut țin acum locul chinului istovitor de a se vedea deposedat de clipele de maximă intensitate a trăirii dragostei de altădată. „Primele cuvinte ale Decameronului sunt <<Umana cosa è aver compassione degli afflitti>>114. Alegerea acestor cuvinte în incipitul cărții nu poate fi arbitrară; sugerează, simplu și explicit, că lumea descrisă este una care stă sub semnul omenescului și că valorile acceptate sunt, de asemenea, cele umane.”115 Se subliniază astfel umanismul, dar și indulgența autorului față de complexitatea ființei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
în Giovanni Boccaccio, op. cit., vol. I, p. 20. 60 din fața realității, care nu întotdeauna este posibilă, poate servi ca un model de comportament.”146 Prin aceste voci care reușesc să nu rămână doar simple alegorii, Boccaccio își trasează, încă din incipitul Decameronului, dorința de a realiza o inițiere într-o lume complexă, aflată sub semnul bucuriei, al jocului și al cântecului, o lume idilică și ademenitoare, care uneori cunoaște și supliciul dragostei neîmpărtășite și care dorește, cu orice preț, să se
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
adulterul cunoscut și acceptat devine o modalitate de a diversifica o existență banală și de ilustrare a unei moralități laxe. Toate acestea sunt permise poate și datorită finalității întrunirii celor zece, pe care Fiammetta nu uită să o reamintească în incipitul povestirii din ziua a noua: „dorința de a petrece și de a uita de griji”186, dar și unei nevoi permanente de creare a unei impresii de veridicitate „fiindcă a te îndepărta de la adevăr în povestire înseamnă să înjumătățești plăcerea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
îi conferă valoare și respect omului ce o deține, și de cele mai multe ori îi salvează chiar viața. „Voinică și chipeșă la trup, iar la obraz plăcută și surâzătoare” 190 , Filomena este o bună cunoscătoare a proverbelor populare, care sintetizează în incipit ceea ce ea dorește să dezvolte în povestire și care nu pot fi decât pe linia moralizatoare pe care și o impune: „căci ascultându-mă pe mine, veți ști și voi în viitor să vă feriți de cei ce-s necinstiți
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]