2,622 matches
-
iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 604 din 9 august 2016. Cu acel prilej, Curtea a statuat cu valoare de principiu că dispozițiile art. 23 alin. (12) din Constituție impun garanția reglementării prin lege a incriminării faptelor și stabilirea sancțiunii corespunzătoare și, în mod implicit, obligația în sarcina legiuitorului de a adopta legi care să respecte cerințele de calitate ale acestora, care se circumscriu principiului legalității prevăzut la art. 1 alin. (5) din Constituție. Având în
DECIZIA nr. 777 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254309]
-
din 10 decembrie 2015, precum și considerentele care au fundamentat-o își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 28. Totodată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, cu privire la art. 7 paragraful 1 din convenție, care consacră principiul legalității incriminării și pedepsei, că semnificația noțiunii de „previzibilitate“ depinde într-o mare măsură de conținutul textului despre care este vorba și de domeniul pe care îl acoperă, precum și de numărul și de calitatea destinatarilor săi. Astfel, principiul previzibilității legii nu
DECIZIA nr. 777 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254309]
-
Constituțională putând fi extrapolate, pentru identitate de rațiune, tuturor tipurilor de sancțiuni aplicabile unui subiect de drept, inclusiv celor disciplinare, întrucât exigențele constituționale referitoare la claritatea, precizia și previzibilitatea legii se impun a fi respectate în toate situațiile care vizează „incriminarea“ unei fapte și „pedepsirea“ acesteia, indiferent de natura faptei și a sancțiunii. În susținerea acestor argumente se invocă și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în materie, respectiv cauzele Beyeler împotriva Italiei (paragraful 109), Rotaru împotriva României (paragraful 52), Sissanis
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
excluderea din profesie - este abuzivă, arbitrară și încalcă dreptul la exercitarea profesiei, garantat de art. 41 alin. (1) din Constituție. ... 6. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât prin incriminarea ca abatere disciplinară a conduitei magistratului constând în atitudini nedemne în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu se consacră, în fapt, respectarea obligației de rezervă ce-i incumbă acestuia. Obligația de rezervă exprimă o sinteză practică a principiilor generale ale deontologiei
DECIZIA nr. 821 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254434]
-
părților, și sunt conduse de președintele completului de judecată, după cum urmează: a) raportorul prezintă oral sinteza raportului; ... b) reclamantul, dacă este prezent, își susține oral faptele sesizate în reclamație, având totodată libertatea de a renunța, parțial sau total, la incriminările din reclamație și, respectiv, la depozițiile martorilor; ... c) pârâtul își prezintă apărările, personal sau prin reprezentant; ... d) pe parcursul dezbaterilor, în funcție de oportunitate, sunt chemați martorii pentru depoziții, dacă aceștia au fost propuși de părți. ... Cu încuviințarea președintelui, ceilalți
HOTĂRÂRE nr. 22/155 din 4 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254346]
-
referire la art. 297 alin. (1) din Codul penal este întemeiată, raportat la considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 405 din 15 iunie 2016 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 297 alin. (1) din Codul penal. Astfel, principiul legalității incriminării este unul fundamental, care trebuie să guverneze sistemul penal de justiție. Orice persoană împotriva căreia se formulează o acuzație are dreptul să cunoască exact care este fapta concretă pentru care este pasibilă să răspundă penal. Textul art. 16 alin. (2
DECIZIA nr. 35 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254915]
-
justiție. Orice persoană împotriva căreia se formulează o acuzație are dreptul să cunoască exact care este fapta concretă pentru care este pasibilă să răspundă penal. Textul art. 16 alin. (2) din Legea nr. 393/2004 contravine în mod evident principiului legalității incriminării, față de lipsa de reglementare clară cu privire la comportamentul care atrage aplicarea normei penale. Indiferent de consecințele faptei unei persoane, textul legal în baza căruia urmează să fie sancționată persoana trebuie să aibă un minim standard cu privire la
DECIZIA nr. 35 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254915]
-
măsurile de protecție împotriva virusului, precum și ordinul comun al ministrului sănătății și ministrului afacerilor interne. Or, conform jurisprudenței Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, reglementările în materia contravențională, asemenea materiei penale, trebuie să respecte principiul legalității incriminării (a se vedea, spre exemplu, deciziile Curții Constituționale nr. 189 din 2 martie 2006, nr. 307 din 6 aprilie 2006 și nr. 26 din 18 ianuarie 2012 și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, spre exemplu, Hotărârea din 4 mai
DECIZIA nr. 39 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254970]
-
278). S-a arătat că, deși s-ar putea susține că în statuarea asupra rațiunii agravantei ar fi necesar să se dovedească faptul că masca a fost pusă cu scopul de a ascunde identitatea, trebuie observat că din norma de incriminare nu rezultă un astfel de scop, astfel că a stabili necesitatea existenței acestei condiții ar însemna a adăuga o cerință pe care legiuitorul nu a prevăzut-o. Ca atare, s-a subliniat că legiuitorul nu face nicio distincție în funcție
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
legale, respectiv măsura în care această împrejurare se răsfrânge asupra încadrării juridice a unei fapte penale. În ceea ce privește prima chestiune se observă că, în lipsa unei consacrări specifice a semnificației noțiunii „persoană mascată“ în chiar cuprinsul normei de incriminare ori în cadrul normelor explicative cuprinse în titlul X din Codul penal -„Înțelesul unor termeni sau expresii în legea penală“, înțelesul acesteia nu poate fi decât cel comun, în considerarea art. 25 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
probe certe, acesta va putea fi valorificat, însă, doar în procesul de individualizare a pedepsei. Astfel, elementul circumstanțial reprezintă un element constitutiv al infracțiunii care determină realizarea acesteia în varianta calificată, tipicitatea fiind dată de conținutul concret al normei de incriminare. Calificarea unei fapte ca infracțiune nu se poate face decât în conformitate cu legea, ca urmare a corespondenței dintre fapta concretă și conținutul infracțiunii, fiind exclus ca, pe cale de interpretare, să poată fi adăugată o condiție care nu este
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
în cazul cărora legiuitorul grupează sub aceeași denumire două sau mai multe infracțiuni de sine stătătoare. Pentru o corectă delimitare, procurorul a arătat că se impune verificarea mai multor elemente privind compatibilitatea variantelor prevăzute alternativ: unitatea de subiect pasiv, rațiunea incriminării, a răspunderii penale, dacă aceste conținuturi alternative prezintă elemente în plus unul față de celălalt, trăsăturile lor fiind identice. Doamna procuror a arătat că susținătorii existenței unei pluralități de infracțiuni au pornit de la premisa că art. 336 din Codul
DECIZIA nr. 11 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254609]
-
unic, infracțiunile cu conținut alternativ și infracțiunile cu conținuturi alternative prezintă importanță sub aspectul efectelor diferite care apar în cazul realizării mai multor variante alternative de comitere. Astfel, în cazul infracțiunilor cu conținut alternativ, modalitățile diferite, prevăzute în norma de incriminare, nu generează un concurs de infracțiuni, nu afectează unitatea infracțiunii. Dimpotrivă, în cazul infracțiunilor cu conținuturi alternative, dacă se realizează mai multe dintre aceste conținuturi, ne vom afla în prezența unui concurs de infracțiuni. “ În conformitate cu prevederile art. 477
DECIZIA nr. 11 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254609]
-
pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani. De remarcat este faptul că, prin Decizia nr. 732/2014 a Curții Constituționale a României, sintagma „la momentul prelevării probelor biologice“ din cuprinsul primului alineat a fost declarată neconstituțională și, ca atare, incriminarea nu mai are în conținutul său această referire vizând prelevarea probelor biologice. În cazul infracțiunii prevăzute de art. 336 din Codul penal, în oricare dintre variantele normative, obiectul juridic este unul comun, reprezentat de relațiile sociale privind siguranța circulației pe
DECIZIA nr. 11 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254609]
-
nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 38 alin. (2) din Codul penal, în sensul că nu se produc mai multe urmări imediate ale faptei persoanei respective, fiind în prezența unei singure vătămări a obiectului juridic protejat prin norma de incriminare. Chiar dacă acțiunea făptuitorului realizează elementul material al laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art. 336 din Codul penal, atât în forma tip, prevăzută de primul alineat, cât și a variantei asimilate, de la cel de-al doilea alineat, în
DECIZIA nr. 11 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254609]
-
uriașe de substanțe nocive care pun în pericol sănătatea populației, iar datele preliminare din studiile publicate atât în România, cât și în literatura internațională indică necesitatea adoptării unor măsuri imediate pentru eliminarea acestor practici, ținând cont de faptul că prin incriminarea acestor fapte în categoria infracțiunilor se vor pune bazele pedepsirii drastice a făptuitorilor și asigurarea unui mediu înconjurător sănătos și curat pentru cetățeni, luând în considerare faptul că neadoptarea măsurilor propuse prin prezenta ordonanță de urgență va conduce la creșterea
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 38 din 6 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253710]
-
fi autor al infracțiunii, inclusiv un membru de familie, respectiv soțul sau concubinul persoanei majore care practică prostituția, cât timp legiuitorul nu a exclus aceste persoane din sfera autorului infracțiunii. Apreciază că invocarea unei pretinse coliziuni între textul normei de incriminare și dispozițiile Codului civil referitoare la relațiile de familie, care nu ar da posibilitatea destinatarilor normei penale să înțeleagă în ce constă conduita interzisă de textul de lege criticat, este neavenită, în condițiile în care legiuitorul civil a avut în
DECIZIA nr. 704 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250465]
-
prevăzute de art. 213 alin. (1) din Codul penal, și anume determinarea practicării prostituției, înlesnirea practicării prostituției și obținerea de foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituției de către una sau mai multe persoane. Varianta-tip a infracțiunii reia varianta-tip a incriminării cu aceeași denumire marginală din art. 329 din vechiul Cod penal, cu unele modificări de ordin semantic realizate prin utilizarea unor termeni și sintagme noi, și anume „determinarea“ în loc de „îndemnul“, „obținerea de foloase patrimoniale“ în loc de „tragerea
DECIZIA nr. 704 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250465]
-
1969 prevedea infracțiunea de proxenetism în titlul IX din Partea specială - „Infracțiuni care aduc atingere unor relații privind conviețuirea socială“, la capitolul IV - „Alte infracțiuni care aduc atingere unor relații privind conviețuirea socială“, în timp ce în noul Cod penal incriminarea faptei de proxenetism a fost adusă în titlul destinat protecției persoanei, care este titlul I din Partea specială a Codului penal - „Infracțiuni contra persoanei“, printre infracțiunile care se referă la exploatarea persoanelor vulnerabile, având reglementarea în capitolul VII - „Traficul și
DECIZIA nr. 704 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250465]
-
criticată se află în coliziune cu dispozițiile Codului civil referitoare la relațiile de familie, incluzând drepturile și obligațiile reciproce ale soților, precum și obligația părinților de a-și întreține copiii, în condițiile în care valoarea socială protejată de legiuitor prin incriminarea infracțiunii de proxenetism este tocmai apărarea bunelor moravuri în relațiile de conviețuire socială, incluzând relațiile de familie, și asigurarea licită a mijloacelor de existență. De altfel, scopul căsătoriei este declarat, în mod expres, în alin. (2) al art. 259 din
DECIZIA nr. 704 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250465]
-
cod. ... 14. S-a apreciat că, în ceea ce privește modalitatea în care dispozitivul considerat cheie mincinoasă acționează asupra sistemului de închidere, interpretarea teleologică, evolutivă a normei penale trebuie să se realizeze pornind de la finalitatea urmărită de legiuitor prin incriminarea furtului comis prin folosirea unei chei mincinoase și în acord cu necesitatea adaptării textului legal la noile realități sociale, ținând cont de progresul tehnologic. Rațiunea instituirii formei calificate a furtului săvârșit prin "folosirea fără drept a unei chei mincinoase" constă
DECIZIE nr. 7 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271516]
-
în noțiunea de "cheie mincinoasă" în sensul legii penale, astfel încât reținerea în locul infracțiunii de furt simplu a infracțiunii de furt calificat, considerând că sunt incidente dispozițiile art. 229 alin. (1) lit. d) din Codul penal, încalcă principiul legalității incriminării prevăzut de art. 1 alin. (1) din Codul penal. ... 26. De asemenea, instanțele au mai reținut că argumentele referitoare la scopul și finalitatea folosirii dispozitivului improvizat de bruiere, în raport cu poziția subiectivă a persoanelor vătămate și cu poziția subiectivă
DECIZIE nr. 7 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271516]
-
interesul legii. ... ... ... III. Dispoziții legale relevante 35. În conținutul recursului în interesul legii au fost apreciate ca relevante în lămurirea problemei de drept dispozițiile art. 1, 228 și art. 229 alin. (1) lit. d) din Codul penal. Articolul 1 Legalitatea incriminării (1) Legea penală prevede faptele care constituie infracțiuni. (2) Nicio persoană nu poate fi sancționată penal pentru o faptă care nu era prevăzută de legea penală la data la care a fost săvârșită. Articolul 228 Furtul (1) Luarea unui bun
DECIZIE nr. 7 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271516]
-
42. S-a apreciat că și în ceea ce privește modalitatea în care dispozitivul considerat cheie mincinoasă acționează asupra sistemului de închidere, interpretarea normei penale trebuie să se realizeze în aceleași coordonate, pornind de la finalitatea urmărită de legiuitor prin incriminarea furtului comis prin folosirea unei chei mincinoase și în acord cu necesitatea adaptării textului legal la noile realități sociale, ținând cont de progresul tehnologic. ... 43. Din principiul legalității incriminării și sancțiunilor*7) se desprinde o regulă fundamentală privind procesul de interpretare
DECIZIE nr. 7 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271516]
-
în aceleași coordonate, pornind de la finalitatea urmărită de legiuitor prin incriminarea furtului comis prin folosirea unei chei mincinoase și în acord cu necesitatea adaptării textului legal la noile realități sociale, ținând cont de progresul tehnologic. ... 43. Din principiul legalității incriminării și sancțiunilor*7) se desprinde o regulă fundamentală privind procesul de interpretare și aplicare a legii, constând în aceea că legea penală este de strictă interpretare și aplicare, fiind exclusă analogia incriminării (nullum crimen sine lege stricta). *7) Art. 1 din
DECIZIE nr. 7 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271516]