289 matches
-
Înfruntă pe fiica ei. - Arthus de Kersaint este tatăl tău. Gwen se clătină sub șocul dezvăluirii. Yvonne și Arthus, cei mai mari dușmani din Lands’en, fuseseră amanți? Iar ea era fructul acestei legături? Încă de la naștere, maică-sa Îi inculcase ura pentru tot ce era Kersaint. Cum putea admite acum că ea, Gwen, făcea parte dintre ei? La fel ca Într-un joc de domino, consecințele acestei mărturisiri cădeau unele după altele, trezind În ea buimăceală, repulsie, mînie. Ronan, sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
și soție. Ceea ce era curios, pentru că el Își urmărea studenții cu un interes absolut neobișnuit, iar Rosamund fusese studenta sa. Dacă l‑ar fi Întrebat cineva, Ravelstein ar fi răspuns că, ținând seama de genul de educație pe care Îl inculca el studenților, cu accentul său deosebit pe „afectivitate” - sau pe dragoste ca să spunem lucrurilor pe nume - ar fi fost o lipsă de responsabilitate să pretinzi că predarea poate fi separată de legătura dintre suflete. Acesta era felul lui desuet de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
fusese la Început sigură că era opera unei bande. În schimb, doar după o singură zi, descoperiseră că ucigașul era un băiat firav de șaisprezece ani,. Victima era un tânăr homosexual, iar tatăl ucigașului era un fascist recunoscut, care-i inculcase fiului său doctrinele conform cărora comuniștii și pederaștii erau niște paraziți care meritau doar moartea. Așa că, la ora cinci Într-o dimineață luminoasă de vară, acei doi tineri se Întâlniseră pe-o traiectorie mortală lângă apele Canalului Giudecca. Nimeni nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
ieșise din Închisoare În ultimii zece ani, de două ori trimis acolo de Brunetti. Părinții lui se mutaseră din Napoli cu ani În urmă, aducând cu ei acest copil delincvent. Tatăl lui băuse până ce murise, dar nu Înainte să-i inculce singurului său fiu principiul care spunea că membrii familiei Ruffolo nu erau croiți pentru lucruri comune cum este munca sau negoțul, nici măcar pentru studiu. Adevărat fruct al sămânței tatălui său, Giuseppe nu muncise niciodată, singurul negoț pe care-l practicase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
uneori o impresie contrară, dacă mulțimile par a avea o opinie, par a se ghida după o idee, par a respecta legile, avem de-a face cu un impuls ce nu vine din ele însele: toate acestea le-au fost inculcate din exterior. "Psihologia mulțimilor (citez din nou din Le Bon) dovedește ce acțiune minimă au exercitat legile și instituțiile asupra naturii impulsive a maselor și cît de incapabile sînt acestea să urmeze și să aibă alte opinii în afara celor care
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
se prezintă adesea ca aceea a raportului dintre spontaneitate și conștiință. Concepțiile polare sînt: aici, inconștiența oarbă din comportamentul oamenilor și dincolo, conștiința științifică". Și se mai știe prea bine că partidul și elita revoluționarilor au tocmai funcția de a inculca această conștiință maselor în ansamblul lor, de a le impune o disciplină de gîndire și de acțiune. III Astfel se impune în prim-plan o clasă de fenomene cărora nimeni nu le dăduse atenție masele. Știința considerase că aceste agregate
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
aceștia ar risca să se îndepărteze: "Nu faceți așa", " Tot ceea ce faceți este rău" și așa mai departe. Această voce a conștiinței veghează să ne taie elanurile spontane și să ne aducă la supunerea față de modelele care ne-au fost inculcate. Din cînd în cînd ne aprobă, ne spune că am făcut ceea ce trebuia. Aceasta întrucît ne-am supus poruncilor sale. Atunci și numai atunci găsim o satisfacție pe lîngă idealul eului pe care-l aveam: "Puțin cîte puțin, scrie Freud
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
România), și mișcarea sindical-revendicativă a minerilor, câteva luni mai târziu, în august 1977. Spălarea creieruluitc "Spălarea creierului" Propaganda comunistă a început să acționeze masiv și fățiș în regiune, pentru a contracara orice altă posibilă revoltă. Ideea era să li se inculce minerilor din nou ideea de „clasă muncitoare avansată”, aliată a Partidului Comunist. Au sporit, astfel, lecțiile ideologice obligatorii. În același timp, diverse instituții de psihologie din București, subordonate autorităților, au făcut teste și sondaje în Valea Jiului. Despre liderul minerilor (deși
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
care, indiferent de felul în care intenționau să-i încadreze autoritățile, erau niște deținuți politici. Camarazii de detenție proveneau deci, uneori, din rândurile celor de drept comun, o parte dintre aceștia fiind delatori ori provocatori. Un astfel de personaj le inculcă unor protestatari brașoveni ideea detenției prelungite și a familiei care se va desolidariza de ei. Scopul era provocarea pierderii nădejdii. Unele victime au fost ținute în celule pătate de sânge, în scop de intimidare. Altele (chiar dacă rar) au fost amenințate
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
arestații să fie împușcați fără martori. Din pricina lipsei de aer și a înghesuielii, riscul iminent a fost acela al unui leșin în masă. Nu în ultimul rând, în diferite etape ale transportului, arestații au fost păziți de soldați cu pistoale-mitralieră, inculcându-li-se ideea că sunt viitori ocnași. Reeducareatc "Reeducarea" Deși „fenomenul Pitești” (1949-1952) era o relicvă punitivă a epocii Dej, Securitatea ceaușistă reținuse efectul pe care acesta îl avusese asupra deținuților politici de odinioară, precum și strategia reeducării. Ideea de reeducare
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Deportarea și urmările revoltei" Deportații au fost supravegheați continuu (acasă și la noul loc de muncă), impunându-li-se un program strict. Colegii de muncă aveau să-i privească o vreme cu reținere și suspiciune, dat fiind faptul că Securitatea inculcase zvonul că persoanele nou-încadrate sau transferate erau informatori (!). Și în perioada deportării, unii muncitori sunt în continuare maltratați, alții, batjocoriți. Există chiar cazul unui deportat bătut și ținut în cătușe timp de trei zile, fără mâncare (Arsene, 1997, vol. 1
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
care le consideră fabulații), autorul precizează: „Noua Putere politică s-a născut dintr-o sumă de conjuncturi, iar istoria și-a croit atunci drum prin hățișurile hazardului” (p. 14). Iliescu este inflamat din pricina unor „cercuri politice interne” care ar fi inculcat românilor ideea complotului, pentru a-l obstrucționa să candideze în 1990 și 1992 - de aceea insistă pe ideea că revoluția a fost stihială și a avut caracter de „ciclon” (p. 16), chiar dacă admite posibilitatea ca anumite cercuri și servicii de
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
România cu complicitatea unui grup de militari, 1995). Autorul afirmă că aceștia erau diversioniști de elită, antrenați ca atare, Direcția de Informare a Armatei fiind singura care avea în dotare simulatoare de ținte aeriene și singura aptă să sugereze, să inculce ori chiar să poarte un război radioelectronic. 10. Susținătorii teoriei potrivit căreia „teroriștii” au fost doar o psihoză întreținută de noua Putere, fără să existe în carne și oase, își argumentează ipoteza prin fapte reale precum tensiunea și surescitarea din
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
gafa de a regreta în fața lui (neștiind cine-i arhitectul) că se stricase fațada veche așa de frumoasă a casei cu majolică G. Călinescu galbenă, verde și cărămizie. Deci, auzind glasuri de femei alături, Ioanide, punîndu-și o mănușă, spre a inculca graba, întrebă: - Ei, cum stăm? Conțescu nu sta nici bine, nici rău, și oricare altul în locul lui ar fi trecut prin grele momente. Trupul său nu era făcut pentru munca sedentară de birou, și oricât, vara, cu un rucsac în
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ca ducând la G. Călinescu natură, dușmanul în Bărăgan al artei arhitectonice. Geometrismul fantezist în alb al lui Le Corbusier nu i se părea grec, ci o obsesie a misteriosului solar african. Orașul trebuia să aibă o semnificație morală, să inculce sentimentul de demnitate umană și de forță, de aceea clădiri, statui, străzi trebuiau să constituie un edificiu unic, ca un poem finit. Calamitatea cea mare a Bucureștilor era, după Ioanide, că n-a-vea un fluviu alături, ca Tibrul, Neva, Sena, Dunărea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ea se poate substitui rolului jucat până atunci de religie. Ce unificatori mai buni decât limba, literatura, științele umane, istoria, pe scurt, cultura școlară, pentru a-i integra pe tineri în comunitatea politică, națională și socială și pentru a le inculca regulile morale, încadrarea necesară pentru viața socială? Școala le transmite tinerilor cultura "universală", adesea prezentată într-un cadru științific, care permite scoaterea lor din starea naturală. În linia lui Durkheim, Maurice Halbwachs, care a fost mult timp membru al echipei
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
în instituțiile totale, numite și instituții închise. Termenul de instituție totală se referă la orice grup sau organizație care are aproape controlul total și continuu asupra individului și care încearcă să șteargă efectele socializării anterioare a acestuia și să îi inculce un set nou de valori, obiceiuri și credințe. În cuvintele lui Goffman (1961, p. 54): Instituția totalitară este un mixt social, simultan comunitate rezidențială și organizație reglementată. În aceasta constă interesul său sociologic specific. Există, însă, și alte motive pentru
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
unor prescripții normative și care perturbă desfășurarea normală a relațiilor dintre indivizi, grupuri și instituții. (Dan Banciu, Sorin M. Rădulescu, 1994 p. 13) Sub denumirea de teoria tensiunii, sociologul american Robert Merton sugerează că anomia se dezvoltă când o societate inculcă membrilor săi anumite nevoi și dorințe, dar eșuează să asigure oportunități legitime ca să le satisfacă. Teoria tensiunii subliniază că devianța apare când obiectivele acceptate cultural nu pot fi atinse prin mijloace acceptate cultural. Cu alte cuvinte, o societate creează dorințe
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
sunt diferite în legătură cu rolul școlii și al educației în societate, așa cum putem remarca din sinteza abordărilor istorice realizat de Ion I. Ionescu (1997, pp. 7-8) pe care o prezentăm în cele ce urmează. Începem cu Durkheim, care afirmă că școala inculcă valorile morale care constituie cimentul societății în ansamblul ei. În fiecare om, spune acesta, distingem "ființa individuală" și "ființa socială", iar scopul educației este de a forma "ființa socială" a omului. Școala pune copilul în contact cu o societate determinată
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
a avea ca unic sau principal obiect pe individ și interesele sale, este, înainte de toate, mijlocul prin care societatea își reînnoiește neîncetat condițiile propriei sale existențe (Émile Durkheim, 1980, pp. 67-68). În societățile modeme, școala rămâne agentul de socializare care inculcă loialismul, arată Parsons‚ simțul interesului colectiv, prioritar față de interesele individuale. La rândul lor, P. Berger și Th. Luckmann afirmă că școala poate bulversa certitudinea copilăriei dobândită în "socializarea primară" și poate arăta copilului, tânărului că lumea pe care a interiorizat
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
autorității. Acest proces accentuează diferențele în socializare care deja s-au produs în familie și, drept urmare, pregătesc elevii și studenții în mod distinct pentru profesiuni diferite. Așa cum mulți sociologi au arătat, familiile din clasa de mijloc mult mai probabil vor inculca copiilor valori ca independența în gândire și realizarea obligaților școlare, spre deosebire de familiile muncitorești și cele sărace care accentuează pe obediență și conformare. Aceste diferențe se bazează pe situația diferită a pozițiilor sociale ale celor două grupuri. În general, părinții socializează
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
sociale ale celor două grupuri. În general, părinții socializează copiii lor în modalități care reflectă propria lor experiență de autonomie sau conformare în profesie. Ca rezultat, elevii și studenți care aparțin clasei de mijloc și celei de sus li se inculcă valorile necesare pentru ocupații manageriale sau înalt profesionalizate, în timp ce elevii și studenții proveniți din clasa muncitoare sau din familii sărace sunt pregătiți pentru poziții sociale de nivel mai scăzut sau care presupun instruire redusă. 10.2.2. Interacțiunea simbolică și
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
și preluate din reviste apărute în acest an (2006, n. a.). E cam bizar că în era corectitudinii politice apar asemenea reviste de un sexism evident. Adică de ce numai pentru ele (pentru „Elle”)? Și noi? Mai mult, revistele cu pricina îi inculcă femeii o imagine de sine absolut neconvenabilă. Încât, dacă aș fi femeie, m-aș supăra. Femeia întruchipată și construită în aceste publicații este o mofturoasă, răsfățată, cu poale scurte și minte și mai scurtă. Cititoarea ideală a magazinelor cu pricina
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
deținătorilor de diferite puteri (culturale, politice, economice), ca și de oportunitățile de inovare care există. Mulțumită producătorilor și transmițătorilor, ca și publicului care le adoptă, există la un moment dat în societate un stoc de valori disponibile pentru a fi inculcate și adoptate. Una din primele valori inculcate este timpul (care e prețios): abia născut, bebelușul trebuie să facă diferența între zi și noapte pentru a respecta timpul de somn al părinților. Puțin câte puțin, cadrul său temporal se precizează și
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
ca și de oportunitățile de inovare care există. Mulțumită producătorilor și transmițătorilor, ca și publicului care le adoptă, există la un moment dat în societate un stoc de valori disponibile pentru a fi inculcate și adoptate. Una din primele valori inculcate este timpul (care e prețios): abia născut, bebelușul trebuie să facă diferența între zi și noapte pentru a respecta timpul de somn al părinților. Puțin câte puțin, cadrul său temporal se precizează și, crescând, el învață cât de importantă este
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]