357 matches
-
nu înțelege sau nu vorbește limba folosită la audiere." ... Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul excepției formulează o interpretare per a contrario a prevederilor art. 264 alin. 4 din Codul de procedură penală, potrivit căreia comunicarea actului de inculpare ar avea loc exclusiv către inculpații aflați în stare de deținere, iar nu și către cei aflați în stare de libertate. În realitate, prin textul invocat se prevede înaintarea dosarului către instanță de judecată împreună cu un număr necesar de copii
DECIZIE nr. 132 din 26 aprilie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 264 alin. 4 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135528_a_136857]
-
ACȚIUNEA CIVILĂ ÎN PROCESUL PENAL Secțiunea I Acțiunea penală Obiectul și exercitarea acțiunii penale Articolul 9 Acțiunea penală are ca obiect tragerea la răspundere penală a persoanelor care au savirsit infracțiuni. Acțiunea penală se pune în mișcare prin actul de inculpare prevăzut de lege. Acțiunea penală se poate exercita în tot cursul procesului penal. Cazurile în care punerea în mișcare sau exercitarea acțiunii penale este împiedicată Articolul 10 Acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare, iar când a fost pusă
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 12 noiembrie 1968 (*republicat*) (actualizat până la data de 1 octombrie 2001*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138013_a_139342]
-
de sănătatea, vârsta, antecedențele și alte situații privind persoană față de care se ia măsură. Cuprinsul actului prin care se ia măsură preventivă Articolul 137 Actul prin care se ia măsură preventivă trebuie să arate faptă care face obiectul învinuirii sau inculpării, textul de lege în care aceasta se încadrează, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită și temeiurile concrete care au determinat luarea măsurii preventive. Aducerea la cunoștința a motivelor luării măsurilor preventive și a învinuirii Articolul 137^1 Persoanei reținute
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 12 noiembrie 1968 (*republicat*) (actualizat până la data de 1 octombrie 2001*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138013_a_139342]
-
care a dispus luarea măsurii arestării inculpatului; ... b) dată și locul emiterii; ... c) numele, prenumele și calitatea persoanei care a emis mandatul de arestare; ... d) datele privitoare la persoana inculpatului, prevăzute în art. 70; ... e) arătarea faptei ce formează obiectul inculpării și denumirea infracțiunii; ... f) încadrarea juridică a faptei și pedeapsă prevăzută de lege; ... g) temeiurile concrete care determină arestarea; ... h) ordinul de a fi arestat inculpatul; i) indicarea locului unde urmează a fi deținut cel arestat; ... j) semnătură procurorului sau
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 12 noiembrie 1968 (*republicat*) (actualizat până la data de 1 octombrie 2001*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138013_a_139342]
-
partea vătămată și o discriminare pentru inculpat", fiind totodată "afectat și dreptul la integritate psihică al persoanei reclamate, drept garantat de stat", întrucât acesta urmează să fie tras la răspundere penală, desi plângerea penală nu are caracterul unui act de inculpare. În fine, se considera că dispozițiile criticate sunt contrare prevederilor art. 30 alin. (6) din Constituție, fără să se arate în ce constă această contrarietate. Judecătoria Deva, exprimându-și opinia, apreciază că excepția ridicată este nefondată și propune respingerea ei
DECIZIE nr. 84 din 14 martie 2002 referitoare le excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 279 alin. 2 lit. a) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141478_a_142807]
-
nu sunt prejudiciate interesele legitime ale persoanei inculpate care, la fel ca oricare parte din procesul penal, își poate exercita dreptul la apărare și poate solicita administrarea oricăror probe legale pentru combaterea susținerilor formulate în acuzare. În vederea apărării împotriva unor inculpări vădit nefondate sau tendențioase inculpatul are la dispoziție și mijloace de drept penal, având posibilitatea să ceară tragerea la răspundere penală a celor care l-au reclamat, pentru săvârșirea infracțiunii de denunțare calomnioasa, prevăzută la art. 259 din Codul penal
DECIZIE nr. 108 din 12 aprilie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 279 alin. 1 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135056_a_136385]
-
partea vătămată și o discriminare pentru inculpat, fiind totodată afectat și dreptul la integritate psihică al persoanei reclamate, drept garantat de stat, întrucât acesta urmează să fie tras la răspundere penală, desi plângerea prealabilă nu are caracterul unui act de inculpare. Examinând excepțiile de neconstituționalitate Curtea constată că dispozițiile legale criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate. În acest sens, prin numeroase decizii, ca de exemplu deciziile nr. 195 și nr. 197, ambele din 12 octombrie 2000, publicate în Monitorul
DECIZIE nr. 107 din 12 aprilie 2001 referitoare la excepţiile de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 279 alin. 1 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135055_a_136384]
-
nu sunt prejudiciate interesele legitime ale persoanei inculpate care, la fel ca oricare parte din procesul penal, își poate exercita dreptul la apărare și poate solicita administrarea oricăror probe legale pentru combaterea susținerilor formulate în acuzare. În vederea apărării împotriva unor inculpări vădit nefondate sau tendențioase inculpatul are la dispoziție și mijloace de drept penal, având posibilitatea să ceară tragerea la răspundere penală a celor care l-au reclamat pentru săvârșirea infracțiunii de denunțare calomnioasa, prevăzută la art. 259 din Codul penal
DECIZIE nr. 107 din 12 aprilie 2001 referitoare la excepţiile de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 279 alin. 1 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135055_a_136384]
-
în cauză; ... d) în cazul cererii de comunicare de acte de procedură, numele și adresa destinatarului și toate informațiile cunoscute, care permit identificarea și localizarea să, precum și felul actelor ori înscrisurilor de notificat. ... 2. Comisiile rogatorii vor menționa în plus inculparea și vor cuprinde o expunere sumara a faptelor și un chestionar cu privire la faptele în legătură cu care persoana propusă să fie audiată urmează să răspundă. Articolul 15 Autoritățile judiciare ale statelor contractante vor comunica între ele, din partea României prin intermediul Ministerului Justiției și
CONVENŢIE din 28 iunie 2001 între România şi Republica Arabă Egipt privind asistenţa judiciară în materie penală, transferul condamnaţilor şi extrădarea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143334_a_144663]
-
și art. 318 alin. 1 din Codul de procedură penală, susținerile autorului excepției sunt neîntemeiate. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul excepției critică prevederile art. 264 alin. 4 din Codul de procedură penală, potrivit cărora comunicarea actului de inculpare s-ar realiza exclusiv către inculpații aflați în stare de deținere, iar nu și către cei aflați în stare de libertate. În realitate, textul invocat prevede obligația procurorului de a înainta dosarul către instanță de judecată împreună cu un număr necesar
DECIZIE nr. 158 din 30 mai 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 264 alin. 4, art. 313 alin. 2 teza a doua şi art. 318 alin. 1 din Codul de procedură penală, precum şi a dispoziţiilor art. 23 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 , republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142812_a_144141]
-
ÎN PROCESUL PENAL Secțiunea I Acțiunea penală Obiectul și exercitarea acțiunii penale Articolul 9 (1) Acțiunea penală are ca obiect tragerea la răspundere penală a persoanelor care au savirsit infracțiuni. (2) Acțiunea penală se pune în mișcare prin actul de inculpare prevăzut de lege. ... (3) Acțiunea penală se poate exercita în tot cursul procesului penal. Cazurile ��n care punerea în mișcare sau exercitarea acțiunii penale este împiedicată Articolul 10 (1) Acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare, iar când a
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 12 noiembrie 1968 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 29 iulie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144104_a_145433]
-
21 iulie 2006 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006. Cuprinsul actului prin care se ia măsură preventivă Articolul 137 (1) Actul prin care se ia măsură preventivă trebuie să arate faptă care face obiectul învinuirii sau inculpării, textul de lege în care aceasta se încadrează și pedeapsă prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită. ... (2) În cazul reținerii și arestării preventive, actul prin care se iau aceste măsuri trebuie să indice cazul prevăzut în art. 148, precum și temeiurile
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 12 noiembrie 1968 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 29 iulie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144104_a_145433]
-
măsurii arestării inculpatului; ... b) dată și locul emiterii; ... c) numele, prenumele și calitatea persoanei care a emis mandatul de arestare; ... d) datele privitoare la persoana inculpatului, prevăzute în art. 70, și codul numeric personal; ... e) arătarea faptei ce formează obiectul inculpării și denumirea infracțiunii; ... f) încadrarea juridică a faptei și pedeapsă prevăzută de lege; ... g) temeiurile concrete care determină arestarea; ... h) ordinul de a fi arestat inculpatul; i) indicarea locului unde urmează a fi deținut cel arestat; ... j) semnătură judecătorului. ... ---------- Art.
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 12 noiembrie 1968 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 29 iulie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144104_a_145433]
-
limpede că Băjinaru Marin se afla în dezacord cu cei trei hoți. S-au încălcat astfel dispozițiile legale referitoare la asistarea inculpaților de către apărător și, deci, recursul trebuia admis la Galați și la Curtea Supremă de Justiție. Singurele probe privind inculparea lui Băjinaru sunt declarațiile hoților. Chiar când este opozabil unui singur hoț,Băjinaru nu este crezut, dar se acordă crezare infractorului. Care să fie logica? Lucrătura organelor Deși pretind că au furat împreună, Cloșcă Vali scrie că ei au luat
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
foarte asemănătoare cu conceptul de "entuziasm", are o importanță cu puțin mai mare decât farmecele critice, din care se dezvoltă concepția lui Lippman despre obiectivitate, care depășește, în mod inexplicabil, conceptul de subiectivitate. Devenind în mod implicit acuzator al propriei inculpări a subiectivității, deși folosește o terminologie critică subiectivă și încărcată de valori pentru termenul "interes", Lippman observă: "Cu cât este mai mare acuzația împotriva veridicității mărturiilor oamenilor, cu atât este mai urgentă verificarea constantă a acestor rezultate, în cel mai
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
odată cu democratizarea societății, lucrurile s-au răsturnat. — Înainte de 1989, procurorul putea să aresteze fără mandat. — Putea să aresteze cu mandat. În rest, făcea exact ce face și acum. Adică făcea anchetă, supraveghea poliția, termina dosarele, trimitea în judecată. El făcea inculparea, exclusiv. Dădea socoteală cuiva? Exista vreun CSM pe atunci, vreun organism care să echilibreze puterea procurorului? — Nu, nu exista. Îmi aduc aminte, fără să fi studiat chestiunea, că atunci, în 1990, când am intrat în Procuratură - așa se numea încă
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
Era mult mai bănoasă, sigur că da. A venit la Cluj, la o direcție regională - el era bistrițean. Dosarul a pornit de la o sesizare a poliției. Mie dosarul mi s-a părut cât se poate de clar și am dispus inculparea, arestarea și trimiterea în judecată. — Pe scurt, despre ce era vorba? — Despre faptul că ar fi folosit bani publici, respectiv materiale, în interesul unor persoane particulare. Era tot în perioada 1996-2000. Nu mai știu exact. Măsura arestării preventive a fost
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
de încredere că sistemul funcționează, că nu se duc și povestesc unuia care este complice cu sistemul. De aceea, numărul denunțătorilor a crescut ulterior. Iar în ultimii doi ani ați văzut că, pe baza unor denunțuri, s-a ajuns la inculparea și la arestarea unor persoane importante. Indi ferent dacă au fost miniștri, secretari de stat, președinți ai Consiliilor județene sau șefi de instituții publice. Relația cu SRI: de la neîncredere la eficiență — A rezultat destul de clar în toți acești ani că
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
cauză mai era implicat Nicolae I., despre care am aflat mai târziu că, fiind profesor la o școală dintr-un oraș din sudvestul țării, posibil Caransebeș, răspândise în rândul elevilor diverse idei legionare sau, cum se arăta în actele de inculpare, „desfășurase o intensă activitate de îndoctrinare legionară”. În timpul procesului, Nicolae O. a avut o atitudine de recunoaștere totală a faptelor, pe care le-a regretat cu lacrimi în ochi, în timp ce tizul său a adoptat o poziție refractară, chiar sfidătoare, iar
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
rapoarte de expertize contabile și tehnice la milioane de dolari în aproape fiecare caz, erau recuperate integral, în valută! Nu prin sechestrarea și confiscarea bunurilor aparținând inculpaților români, care nici pe departe nu ar fi acoperit imensele prejudicii, ci prin inculparea comercianților străini sub aspectul instigării la subminarea economiei naționale. Odată inculpați și făcuți răspunzători în solidar pentru prejudiciile produse prin infracțiune, străinii acceptau să le acopere integral în valută și să plătească, în plus, cauțiunea stabilită de instanță pentru o
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
mele. Eu am respectat cu strictețe acest ordin, timp de aproape 20 de ani! Iar aceste măsuri de secretizare cu totul deosebite mi s-au părut și extrem de curioase, când am luat cunoștință de motivele care au stat la baza inculpării lui Nicolae Radu pentru o infracțiune de competența organelor de cercetare ale securității: la percheziția domiciliară efectuată acestuia de către procurorii militari i-au fost găsite și ridicate circa 300 de manifeste împotriva regimului Ceaușescu. Era vorba, desigur, de un număr
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
a fost mediocritatea. Emil Constantinescu a avut, în 1996, o campanie prezidențială destul de competitivă și a fost creditat ca atare de populație, dar prestația sa ulterioară, ca președinte, a fost palidă și pasivă. Nu a făcut, de pildă, nimic pentru inculparea vinovaților în cazul mineriadei din iunie 1990, din pricina coaliției politice în care era angrenat, în perioada 1996-2000, și Petre Roman (unul dintre cei vizați, ca eminență cenușie, în iunie 1990). Spre deosebire de ceilalți doi președinți dinaintea sa, al căror nume se
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
au manifestat dorința de a se implica); dar trebuie să mărturisesc că am recepționat oarecare temeri din partea lor, din pricina ambiguității formulării în cazul condamnării comunismului. întrucât aproape toți m-au întrebat ce înseamnă exact, rațional, logic, un „Proces al comunismului”: inculparea unor indivizi care au fost membri ai aparatului de represiune în România comunistă? Un proces la tribunal, ca la carte, la adresa ideologiei comuniste (cam romantic ori chiar patetic, au comentat studenții mei)? Este vorba despre un gest simbolic de condamnare
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
și cele ritatea instru mentării dosarelor de mare corupție de către judecătorii de la ÎCCJ. Ce înseamnă că nu a fost citit în primă instanță, tehnic vorbind? — N-a fost citit rechizitoriul, acesta e primul pas care se face, citirea actului de inculpare întocmit de procuror. Asta o face grefierul. — Deci nu există o prigoană de stat împotriva lui Dan Diaconescu? — Da, potrivit sieși, și el este unul dintre marii prigoniți de către procurorii anticorupție. — Cum e Dan Diaconescu la audieri? Am înțeles de la
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
log care pune întrebări acolo, dar mergem și pe fler, pe feeling. Mi-e greu să spun că am tipare și preconcepții după care judec un procuror. Ei ne trimit lucrările lor - fie acte de urmărire penală, fie acte de inculpare, noi le primim și le studiem -, iar eu văd cum scrie acel procuror, ce capacitate de analiză și sinteză pe probe și pe expunere are, sunt mai multe criterii. Dar nu am un rețetar. Unii au dat chix, să știți
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]