463 matches
-
ori doar gândurile păstrate în memorie. A intrat într-un tunel întunecat în care nu vedea, nu auzea și nu simțea nimic. Își pierduse cunoștința... Laura simțise atunci o durere nedefinită, pe care nu o putea localiza cu precizie. Era indispusă după o anumită convorbire telefonică din care nu a înțeles prea mult și din a cărei pricină somnul fugise de la ea, fugise departe, lăsând-o pradă neliniștii. Nu-și putea crede urechilor că cel ce-i vorbea îi reproșase un
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367551_a_368880]
-
optimismul un dram de dor. De altfel, melancolia nu e altceva decât mixtură de miere și fiere (a se vedea etimologia cuvântului). Traversat de nostalgie, versul nu este, totuși, niciodată sceptic, chiar dacă proclamă o imposibilitate, și nici autorul nu este indispus ori total neîncrezător. Ci neîncetat „subjugat de speranță”. Încrederea în refacerea vremurilor de altădată e încărcată, ce-i drept, de nesiguranță, însă locul posibilității nu e ocupat. Iar atâta timp cât există probabilitate, există și potențialitate. Și, dacă ne uităm bine, vedem
LINIILE PARALELE SE ÎNTÂLNESC ÎN INFINIT (IULIAN PATCA, SĂ VII ŞI MÂINE, CLUJ-NAPOCA, EDITURA MEGA, 2011) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367059_a_368388]
-
dintre oamenii pe care îi placi de nu știi când...! Dacă o întâlnești și conversezi cu ea, întotdeauna în nota bunei dispoziții, fiind de condiția unei culturi morale a tonusului desăvârșit - aceasta, din mare atenție ca nimeni să nu fie indispus de vreo frustrare în prezența sa - îți readuni încrederea de sine dacă o vei fi pierdut, pentru că ea acordă respect în relația de conversație. De aceea, este imposibil să te încredințezi unei singure clipe de meditație față în față, deși
CARMEN MOVILEANU. CONVERSÂND CU EA LĂUNTRIC... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364765_a_366094]
-
Deși e timpul friguros, Rămân inert în așternut... Azi fiind trist și mai absent, Sau pentru că iar m-ai respins, Deși e doar un accident, Chiar e sfârșitul, m-ai convins... Azi fiind trist și inutil, Sau pentru că m-ai indispus, Deși e încă iarnă în april, Mă simt agonic și răpus... Azi fiind trist fără motiv, Sau pentru că m-ai părăsit, Deși e-un gest repetitiv, Mă simt bătrân și obosit... (Poezie tristă, fatală... dar azi este 1 aprilie și
DESPĂRŢIRE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350435_a_351764]
-
aspru gata să doboare Luăm cu asalt entuziast nămeții. Noi facem sport, vânăm din pasiune, Nu pentru un sărman coltuc de pâine Pe-așa o vreme, zău, e o minune Să dai afară amărât un câine. Fără trofee? Nu ne indispune, Doar iarna nu se isprăvește mâine! Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Palat de cetini / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 386, Anul II, 21 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
PALAT DE CETINI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366598_a_367927]
-
filozof al realismului contemporan atât lui cât și nouă încă din păcate, numit de autorul Pentagon-ului: „cortina” care se ridică pentru a se vedea viața distorsionată, „gânditorul contradictoriu și ilogic” afluviat de tragismul viului flotant, fără fundament, „străjerul armoniei” indispus de a mai asculta absurdități și incapabil de a și le mai asuma, „pesimistul absolut” care, „injectat” parcă cu scepticismul generației sale cu tot, se resemnează liniștit în... renunțare. Și nu are dreptate? Filozoful Cioran, agravează starea lucrurilor încă din
CRONICA PENTAGONULUI de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350769_a_352098]
-
sivi" (CV) și pariez că majoritatea lumii nici nu știe ce-nseamnă. Nimeni nu se mai duce să-și ducă undeva o autobiografie, ca să fie angajat: aplică. Aplică pentru un job! Aplică era ceva ce se pune pe perete. Mă indispune profund cînd aud de „brandul de țară". Bine că ne-am procopsit cu o frunză, care este „brandul de țară". Măcar dacă era și Eva pe-acolo. Eu nu pot să dau explicația pentru apariția acestor aberații decît că, poate
CÂND BORDELUL E O MÂNĂSTIRE de ILEANA VULPESCU în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356718_a_358047]
-
și pe la alții, poate chiar mai fecunde decât ale noastre, prin colțuri de lume cu configurații tectonice nebănuite. Dar numai în România am găsit îndârjirea neagră, lucioasă a pământului zurliu, care are prostul obicei de a produce noroi, ca să ne indispună. „Operațiunea pantofi” se rezumă în țările dezvoltate la o simplă ștergere cu o cârpă curată, din An în Paște. În România, în schimb, la fel ca mai toate acțiunile, simple doar prin alte țări, și această banală ocupație necesită aplecare
ROMÂNIA LIPICIOASĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 825 din 04 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346043_a_347372]
-
gurii. Frecventa terenurile de sport, practicând tenisul de câmp și gimnastica la aparate. În mod aproape egal ca timp, frecventa și două cluburi craiovene cu program bun, civilizat - cum îi plăcea lui să se pronunțe - fără „fițe” care să-l indispună numai când le vedea „la lucru” ori pe stradă, întâmplător. Era, așa cum se spunea în cercul său de prieteni, un om cu principii sănătoase de viață, aspect pentru care gurile rele îl calificau ca fiind depășit. Când a intrat doctorul
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370244_a_371573]
-
lăsat-o întredeschisă. Anca putea vedea aproape jumătate din sală. A tras scaunul astfel încât să poată privi fără a i se observa această intenție. A trecut în revistă persoanele și a examinat interiorul localului, atât cât se putea vedea. Era indispusă încă de când au plecat de acasă. Fănel, motivând că este foarte aglomerat traseul și e nevoit să se concentreze la volan, nu a vorbit până la restaurant. A precizat doar că nici el nu cunoaște soția șefului. Întrebările ei au rămas
ISPITA (15) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354213_a_355542]
-
Făptura și Duhul lui Dumnezeu. Dacă cineva îmi arată mereu greșelile și mi le scoate pe nas în orice clipă, îmi devine cu timpul, nesuferit. Vreau cu orice chip să scap de aceste sâcâieli care-mi zgârie auzul și mă indispun. Păcatul provoacă dureri de nedescris, neliniște, angoasa, lipsa de somn, agitație, nevroza. El apasă precum presă - strugurii. Ne iese mustul din noi, din noi, prin lacrimi și sudoare. Căpătam coșmaruri. Până și sfinții au fost încercați și au luptat cu
VÂNZĂTOR DE DUMNEZEU (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357132_a_358461]
-
că am iubit o ființă, Care nu merita a mă avea. Am rupt o floare din buchet, Cu inocență și candoare, O miroseam fără să cred, Cât este de otrăvitoare. *** FĂRĂ MANELE! Mihai nu vă dă manele, Poate să vă indispună, Însă când serviți cafele, Ascultați muzică bună! Referință Bibliografică: FĂRĂ SENTIMENTE / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 486, Anul II, 30 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
FĂRĂ SENTIMENTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359154_a_360483]
-
devine a lumii întregi. E.D.: La mine nu a fost niciodată dicteu automat. Eul meu, cel empiric, și cel artistic, nu scapă, în nicio împrejurare, de sub controlul unei anumite lucidități, spectrale, astrale, abisale. Numește-o cum dorești. Chiar m-a indispus, și, încă, mă indispune, cunoscuta manieră suprarealistă. Dar, firește, n-o contest. Dicteu automat!... N-a fost nici “creație de laborator”. Deși, adesea, lucrez mult, sub raportul concentrării forțelor lăuntrice, la desăvârșirea unui text. Dar nu pot explica în ce
INTERVIU CU POETUL EUGEN DORCESCU, REALIZAT DE MIRELA-IOANA BORCHIN. PARTEA A II-A (11 IANUARIE 2016) de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340327_a_341656]
-
E.D.: La mine nu a fost niciodată dicteu automat. Eul meu, cel empiric, și cel artistic, nu scapă, în nicio împrejurare, de sub controlul unei anumite lucidități, spectrale, astrale, abisale. Numește-o cum dorești. Chiar m-a indispus, și, încă, mă indispune, cunoscuta manieră suprarealistă. Dar, firește, n-o contest. Dicteu automat!... N-a fost nici “creație de laborator”. Deși, adesea, lucrez mult, sub raportul concentrării forțelor lăuntrice, la desăvârșirea unui text. Dar nu pot explica în ce fel scriu eu. Și
INTERVIU CU POETUL EUGEN DORCESCU, REALIZAT DE MIRELA-IOANA BORCHIN. PARTEA A II-A (11 IANUARIE 2016) de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340327_a_341656]
-
sală, pentru că promisese colegelor de catedră, care urmau să sosească dintr-o clipă într-alta, că le va ține ocupate câteva locuri mai în spate, ferite de ochii celor din prezidiu. Nu m-a încântat, dar nici nu m-a indispus faptul că nu m-a invitat să iau loc aproape de el, cum se procedează de obicei când cineva este nou venit și n-are prea multe cunoștințe în oraș, important este că după trei ani de la reîntâlnire eram cei mai
REVISTA DE RECENZII () [Corola-blog/BlogPost/339691_a_341020]
-
celor două cadre didactice, cât și reproșurile mamei, îi cam tăie pofta de mâncare Brigittéi. Dacă până atunci abia aștepta să sosească ospătarul cu ce-și comandase, acum se uita în farfuria plină cu meniul său preferat și învârtea furculița indispusă prin mâncare. - Ce-i dragă, nu-ți mai place mâncarea? Parcă ziceai că ți-e o foame de lup. Ți-a trecut dintr-o dată? Sări încă odată madam Orru cu reproșurile pe fiică-sa. - Tu chiar ți-ai propus să
UN PRÂNZ ÎN FAMILIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342220_a_343549]
-
mai angajat...Știi cum te simți când înțelegi că nimeni nu te vrea? Că pentru nimeni nu însemni nimic?Nu ți-aș dori să afli ! Chiar dacă Leila era în suferință,intrasem destul de vesel înăuntru. Acum povestea asta m-a cam indispus. Dar vorba lui,așa e viața asta.. Trebuie să accepți și negrul ca să-nțelegi și să te bucuri când îți este roz. - Și într-o zi toată încrederea s-a dus,continuă îngândurat povestea vieții lui. Eram atât de supărat
RECOMPENSA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1597 din 16 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/341607_a_342936]
-
El să își vadă de experimentele lui. Să facă altă rasă, alte druide, să le numescă tot așa sau cum va visa la noapte. Pentru mine chiar nu contează ce vrea să mai creeze, ci să lichidez ceva ce mă indispune atunci când mă trezesc dimineața și, de vreo două săptămâni, chiar sunt indispus. Enlil se ridică, brusc, din jilț și dispăru pe ușă fără să mai adauge nimic. Între timp apăru și sclavul igigi cu apa, Antal îi făcu un semn
CAPITOLUL II de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1186 din 31 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341191_a_342520]
-
druide, să le numescă tot așa sau cum va visa la noapte. Pentru mine chiar nu contează ce vrea să mai creeze, ci să lichidez ceva ce mă indispune atunci când mă trezesc dimineața și, de vreo două săptămâni, chiar sunt indispus. Enlil se ridică, brusc, din jilț și dispăru pe ușă fără să mai adauge nimic. Între timp apăru și sclavul igigi cu apa, Antal îi făcu un semn discret să plece. - Bietul sclav, zise el, fără să își dea seama
CAPITOLUL II de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1186 din 31 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341191_a_342520]
-
Acasa > Manuscris > Umoristic > DOREL SCHOR - SCHIȚE UMORISTICE (45) - APĂ DE PLOAIE Autor: Dorel Schor Publicat în: Ediția nr. 1661 din 19 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Plouă... Vremea asta mohorâtă, cu norii zdrențuiți atârnând pe firele de telegraf, mă indispune teribil. Nu degeaba spunea poetul că, în asemenea condiții, îl apucă o tristețe iremediabilă. Fenomenul e absolut general, indispoziția e totală, să te mai miri că unii scriu versuri, că alții vor să se sinucidă sau iau o poziție somnolentă
SCHIŢE UMORISTICE (45) – APĂ DE PLOAIE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377373_a_378702]
-
numai din vedere, dar ne vedem așa cam aproape zilnic, de câțiva ani, în stația de autobuz. Salut, salut, uneori un ce mai faci, vorba aia... Astăzi se observă de la distanță că e amărât din cauza ploii, că starea vremii îl indispune sută la sută. - Ce mai faci? îl întreb ca să intru în vorbă. - Bine..., răspunde el posac. E clar că nu e bine deloc. Ce poate să fie bine? - Ești trist pentru că a pierdut echipa dumitale favorită? tatonez eu terenul, mai
SCHIŢE UMORISTICE (45) – APĂ DE PLOAIE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377373_a_378702]
-
omul ăsta! Mi-e greu să descriu cum am îndurat conversația aceea incomodă atunci. Mai ales fecioru' lui nea Macovei mă irita, căci privea la mine cu înfumurare, de parcă a fi sergent însemna vreo ispravă nemaiauzită! Cel mai mult mă indispunea însă faptul că începusem să pricep că nea Macovei trăgea nădejde că i-aș fi putut deveni într-o bună zi ginere, chiar dacă, așa cum zicea și el, n-aveam casă și gospodărie. Dar aveam în schimb carte, și leafă, deci
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (4A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379949_a_381278]
-
refuz, sau poate de nemulțumire, nu erau deloc luate în seamă de acesta. Și de fiecare dată, revederea celor doi, departe de a-i stârni admirația pentru aparenta abnegație de care părea a da dovadă bărbatul față de însoțitoarea lui, o indispunea pe Smaranda. Privindu-i, avea mereu o inexplicabilă și neplăcută senzație de a fi - dincolo de toate aparențele - martora neputincioasă a unei scene de prizonierat. Și căutând s-o evite, își mută privirea de la cei doi, spre oțetarul roșu din stație
DESCÂNTECUL AMIEZILOR de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381834_a_383163]
-
exist decât ca să mă lovească, să mă acuze, să mă judece, să ia de la mine tot ce mi-a mai rămas, să mă împingă și să își întoarcă privirea de la mine, scârbiți. Își mută în silă privirea-vederea zdrențelor mele îi indispune, costumul lor scrobit și scump se va murdări dacă îmi ating rănile pline de puroi. Îmi mai smulg ceva-tot mai găsesc ei ceva de luat-urlând totuși că nu le dau suficient. Nu mai vor să îmi înțeleagă trecutul, nu dau
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
Ea trebuie transmisă... Eugen DORCESCU: La mine nu a fost niciodată dicteu automat. Eul meu, cel empiric, și cel artistic, nu scapă, în nicio împrejurare, de sub controlul unei anumite lucidități, spectrale, astrale, abisale. Numește-o cum dorești. Chiar m-a indispus, și încă mă indispune, cunoscuta manieră suprarealistă. Dar, firește, n-o contest. Adesea, lucrez mult, sub raportul concentrării forțelor lăuntrice, la desăvârșirea unui text. Însă nu pot explica în ce fel scriu eu. Și nici nu vreau să explic... Sau
CONVORBIRI CU POETUL EUGEN DORCESCU (1) DESPRE AVATAR de MIRELA IOANA BORCHIN în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373950_a_375279]