1,208 matches
-
o prezentare completă a acestor diverse abordări, ele multiplicându-se foarte mult, atât în ceea ce privește cadrul teoretic cât și în organizarea lor concretă. Totuși, abordarea familială este necesară în mod frecvent, în special atunci când atitudinea părinților pare să joace un rol inductor sau chiar patogen în depresia adolescentului. Întâlnirea cu grupul familial se dovedește la fel de necesară și atunci când schimbările concrete trebuie discutate (spitalizare, spital de zi, internat, (cf. cele ce urmează). Ulterior, prezența părinților al căror adolescent a început o psihoterapie se
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
De exemplu nu se fac eforturi pentru a obține semnale la aceeași mână, deși unii terapeuți (Braun , 1984; Putman, 1989Ă susțin această strategie. Pentru ca pacienții să se angajeze în aceste procese ideodinamice ei trebuie să își centreze atenția în modalități inductoare de transă și în consecință nu mai este necesară nici o altă inducție. Pentru aceia pentru care sunt utilizate întâi inducții formale de transă, semnalizarea ideomotorie și ideosenzorială sunt căi excelente de adâncire a transei hipnotice astfel încât pacientul să se simtă
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
bolnavi sub stare de hipnoză, sunt în „inconștient” și de acolo influențează asupra stării generale actuale, putând-o determina și chiar „explica”. De tipul: timp de latență crescut, blocaj al subiectului testat, schimare de răspuns la o reluare a cuvântului inductor, perseverare a tulburării în cuvintele următoare care, luate izolat sau în alt loc, ar fi neutre etc. Cum ar fi: calea fizică sau atitudinea psihică (adică compensația prin organul însuși, prinr-un alt organ, sau compensația prin structura psihică etc.). Așa
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
subiecți, din șase localități ale județului Ilfov și din fiecare sector al municipiului București. Pentru identificarea reprezentării sociale au fost folosite două metode: metoda asocierii și metoda structurilor cognitive de bază. Pentru testul de centralitate s-a folosit metoda textului inductor cu scenariu ambiguu, care pornește de la ipoteza instituției respectabile ce servește interesele comunității. Textul utilizat a fost următorul: De mai multă vreme, INSTITUȚIA reunește mai multe persoane de competențe și interese diverse. Fiecare dintre persoane contribuie cu onestitate și amabilitate
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
găsirea modalităților de stăpânire și prevenire a acesteia. Rezultatele cercetării au arătat că problemetica violenței școlare trebuie discutată articulând două planuri: un plan global (național și un plan local. La nivel național se identifică factorii generali, care pot fi considerați “inductori” ai violenței școlare și se definesc cadrele generale de acțiune, iar la nivel local se caută forme specifice de manifestare a violenței derivate din contextul cultural și social, dar și mijloace specifice de prevenire a violenței. Una dintre cercetările empirice
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
nu Încolțește este sufletul omului Împietrit de nepăsare”. Marcu Ascetu spunea „din nepăsare se naște uitarea”. Or, scopul pajului terapeut este tocmai a induce În Cătălină această stare „utilizează plictisul (accedia) durerea, inferioritatea, contratimpul, asonanța”. Să fie oare pajul și inductorul unei poetici portabile? Să fi avut el În minte și structurarea unui univers poetic complementar retoricii stoice? Să fi intenționat el oare și implantarea unui corpus poeticus tinerei fete de Împărat ? Într-o relectură versurile” În vremea aceasta Cătălin/ viclean
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
o coborîre (cobori În jos, luceafăr blînd) și un Întors mai mult sau mai puțin triumfal (Durand). ... Hyperion a trebuit să se scufunde În mare pentru a-și domoli și suspenda acel „pyrochronos”, era focului. Hyperion este el Însuși un inductor al stării de reverie, de visare, el induce somnul pentru ca astfel să o lege mai bine pe fata de Împărat de vraja sa Îi Închide geana dulce ... (geana este aici subtila poartă care face legătura Între realitate și oniric, Între
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
21 1.1. Prolegomena. Formularea identității / 23 1.2. Problemă eului / 25 1.3. Eul creator și eul empiric / 34 1.4. Emergentă eului creator / 36 1.5. Urizen că Doppelgänger al lui Blake / 47 Partea a II-a. Factorii inductori / 59 2.1. Prolegomena. Povestea nebuniei lui Blake / 62 2.2. Imaginația / 66 2.3. Inspirația / 79 2.3.1. Forme indefinite ale inspirației / 87 2.3.2. Ipostaze personificate ale inspirației / 90 2.3.2.1. Dumnezeu / 90 2
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
de înțeles în absența unei investigații practico-teoretice pe trei coordonate principale. Prima ar fi cea a eului ca subiect al cunoașterii, acesta fiind, evident, cel ce experimentează starea vizionara, receptorul propriu-zis al viziunii. A doua ar fi constituită de factorii inductori ai viziunii, aceștia reprezentând fenomene sau entități naturale sau supranaturale care ajută eul să intre în posesia stării vizionare și, ulterior, să convertească respectivele experiențe în materie artistică. A treia ar fi cea a viziunii propriu-zise, aceasta desemnând, pe de
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
primului. După ce m-am axat asupra naturii și funcțiilor complexe ale eului blakean (implicând distincții de natură metafizica, ontologica, estetică, vizionara), am ajuns la capătul primei părți a investigației mele poetice. În continuare, discursul va fi centrat asupra analizei factorilor inductori ai viziunii, care-i permit eului să experimenteze și, ulterior, să estetizeze viziunile la care are acces. Partea a II-a Factorii inductori În interpretarea pe care o ofer, viziunile lui Blake sunt induse de o serie de factori, pe
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
la capătul primei părți a investigației mele poetice. În continuare, discursul va fi centrat asupra analizei factorilor inductori ai viziunii, care-i permit eului să experimenteze și, ulterior, să estetizeze viziunile la care are acces. Partea a II-a Factorii inductori În interpretarea pe care o ofer, viziunile lui Blake sunt induse de o serie de factori, pe care ii împart în două clase sau categorii. Esențialmente, se poate vorbi, din perspectiva mea, de o genuina diadă creativă, informată, pe de
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
legal, o persoană responsabilă și fiindcă este capabil de a produce o muncă artistică susținută și originală, mi se pare onest că operei sale să i se consacre o abordare cât mai sistematică. În continuare, îmi propun să examinez factorii inductori deja menționați și voi începe cu facultatea imaginației. 2.2. Imaginația Pentru că lectorul să poată înțelege mai bine imaginația vizionara, trebuie să discut în prealabil funcțiile generale ale acestei facultăți intelectuale. Formulă elementară spune că imaginația constituie "puterea de a
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
are not Mine being of the same opinion with Milton when he says That the Muse visits his Slumbers & awakes & governs his Song when Morn purples The East" (E: 701). Zânele intra, la rându-le, în această subcategorie de factori inductori 92. K.M. Briggs, o specialista în temă, notează că, spre deosebire de muze însă, zânele nu trăiesc sau acționează independent, ci în comuniune cu oamenii: "Multe ființe își urmează viețile și destinele fără vreo dorința de interacțiune cu umanitatea, nerăbdătoare doar să
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
independent: nefiind supuse morții, ele transcend condiția efemera a omului. Doar în două cazuri (cel al îngerilor și diavolilor și cel al zânelor) agenții aducători de inspirație sunt influențați și chiar dominați de eul creator. Odată încheiate rândurile dedicate factorilor inductori, voi trece în continuare la radiografia viziunii în sine. Partea a III-a Esență viziunii În această secțiune, voi examina complexul modus operandi al viziunii, axându-mă atât asupra dimensiunii sale empirice, cât și asupra celei estetizate. În paralel, voi
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
prin medierea religiei. Ideea că Biblia este un mijlocitor al contemplației se regăsește și în poezia lui Friedrich Hölderlin. În Patmos, apare același scenariu blakean al oamenilor înnobilați de codul sacru, care acționează deopotrivă că stimulator estetic și ca factor inductor vizionar: "Wenn aber, als / Von schwellenden Augenbraunen / Der Welt vergessen / Stilleuchtende Kraft aus heiliger Schrift fällt, mögen / Der Gnade sich freund, sie / Am stillen Blicke sich üben" (1946-1985, ÎI, p. 171). Dar trebuie să recunoaștem deschis că limbajul profetic blakean
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
which I wrote & painted în ages of Eternity. before my mortal life [...]" (E: 710). În această schemă de interpretare, pare că, pentru a intra în posesia operelor eternului Blake, Blake cel muritor are nevoie de acțiunea conjugata a doi factori inductori: forță transcendență a inspirației trebuie să se conjuge cu puterea imanenta a imaginației. În al doilea rând, paradoxul viziunii rezidă în statutul binar al procesului de creație estetică (și, implicit, în aspectul dual al operei de artă). Precum am aratat
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
1985, p. 6). Având în minte observația lui Ferber, am încercat să nu abandonez lupta... Concret, în primele trei secțiuni, m-am străduit să demonstrez că examinarea poeticii vizionare blakeene trebuie să includă trei aspecte fundamentale: problemă eului, problema factorilor inductori și problema viziunii. Ulterior, am introdus în ecuația critică al patrulea aspect: chestiunea ipostazierii, la nivel textual (în cărțile profetice), a premiselor teoretice dezbătute anterior. Eul este un concept alunecos, dar, dată fiind importantă pe care el o dobândește în
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Am pus punct acestei secțiuni prin realizarea unei radiografii sintetice a eului creator blakean, care grupează calități precum: sinceritatea deplină, devotamentul față de o cauză simultan estetică și etică, inflexibilitatea, electivitatea și puterea absolută (acordată de gnoza vizionara). În contextul factorilor inductori, apți deci de a-i permite eului să experimenteze starea vizionara și apoi s-o transforme în opera de artă, am discutat cazul a doi agenți principali, imaginația și inspirația, pe care am încercat să-i definesc pe rând. În timp ce
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
legat de spațiu sau timp și este legat de o multitudine de interpretări care conduc spre o acceptare a planului fizic prin transcendență. Un simbol autentic funcționează ca un întreg complex de "semne polivalente semantic, focalizatoare sub aspect psihologic și inductoare de valori și sensuri vizând luminosul, transcendentalul, insondabilul"309. De fapt, în timp ce semnul rămâne ancorat în funcția lui practică, simbolul, chiar dacă o are la bază, o depășește pentru a contura o dimensiune hermeneutică a existenței. La fel ca și mitul
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
verificarea structurii și organizării sale Etapa III Analiza în context printr-o reîntoarcere la principiile de argumentare ale actorilor (noi observații) și la practicile lor Fiecare dintre aceste momente trimite la tehnici variate (interviuri, teste asociative, chestionare, planșe cu desene inductoare, experimente, grile monografice). Felul în care sînt tratate datele poate permite depășirea unei perspective fenomenologice asupra conținuturilor, pentru a desprinde elementele organizatoare ale reprezentărilor. Același lucru este valabil pentru fiecare dintre tehnicile abuziv calificate drept ,,calitative'', precum interviurile asupra cărora
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
propusă de Moscovici. Putem încerca să reperăm aspectele figurative ale RS, descrise mai mult ca "expresie și producție a subiectului", și mai puțin ca "imagine, reproducere sau reflecție" (Moscovici, 1976, p. 63), utilizînd tehnici bazate pe procesul de proiecție. Planșele inductoare (Abric, 1994, p. 63) sînt un exemplu în această direcție: desenele pun în scenă tematica de anchetă într-o manieră destul de generoasă pentru ca subiecții interogați să își proiecteze propriile lor reprezentări pe obiectul ambiguu reprezentat în imagine spre a fi
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
să dea curs liber tuturor ideilor sale în momentul în care îi vin în minte, fără restricții, selecții, fără cenzură pe conținut sau formă. Povestirea unui vis, a unui lapsus sau a unei situații de viață cotidiană este o formă inductoare a unui lanț asociativ și a unor reprezentări ce emană din inconștient, precum "fanteziile", "fantasmele", "imagourile", "condensări", "fi-gurări", "deplasări", "elaborări secundare". Plecînd tocmai de la aceste "semne" și "figuri" mai mult sau mai puțin mascate, terapeutul și pacientul vor începe să
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
test începe cu o întrebare în care i se propune unui subiect să spună (sau să scrie), fără a se gîndi prea mult timp, toate cuvintele, denumirile, expresiile sau adjectivele care îi vin în minte în fața unui termen stimul sau inductor. Asocierile produse, sau termeni induși, sînt considerate spontane și elaborate reactiv. Ele ascund o dimensiune proiectivă, deoarece cuvîntul stimulator nu este o frază sau o întrebare precisă și poate fi interpretat de fiecare subiect în funcție de propriul său cadru de gîndire
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
ce trimite la înțelegerea individualizată a obiectului de reprezentare și la caracteristicile mai calitative ale elementelor unei astfel de structuri. Tabelul termenilor cel mai corelați, din punctul de vedere al frecvenței și al poziției lor medii, se prezintă pentru cuvîntul inductor "muncă", pentru ancheta lui Grize et al., după cum urmează: Asocieri induse de cuvîntul "muncă"* Poziție medie a termenilor Puternic Slab Frecvență Cele mai frecvente Salariu, a-și cîștiga traiul, bani, ocupație Contract, constrîngere Cele mai puțin frecvente Obligație, necesar Plăcere
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
de asociere. Acestea sînt caracterizate de utilizarea complementară a mai multor metode (chestionare, scale, diferențiatori semantici, grafici sau metaforici, interviuri semidirective). În această sarcină, li se cere subiecților să traseze ei înșiși legături de înlănțuire sau de implicare între cuvîntul inductor (poziționat în centrul paginii) și termenii care îi vor fi asociați. Li se propune și conotarea diferitelor cuvinte induse de semnele (+) sau (-). Acest procedeu s-ar înrudi cu o formă de "tehnică proiectivă", pentru a repera "structurarea hărții semantice induse
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]