844 matches
-
seama respectații colegi din juriul final că, așa cum arată nominalizările la proză și poezie cel puțin, oricare două volume le vor alege din cele zece, vor săvîrși - inevitabil, vai! - opt greșeli. Iar atunci și mai potrivit ar fi să arate indulgență față de greșelile, tot de neocolit, ale altora care, înainte de a fi trași de urechi în public, au lucrat după priceperea lor și au vărsat cîte o lacrimă pentru fiecare valoare rămasă în plus, peste fatalul număr cinci, la porțile gloriei
Primim by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/5480_a_6805]
-
de justiție, sau la lista de jurnaliști selectați de ambasadă pentru conferința de presă, sau criticile la adresa comentariilor lui Frunda au purtat amprenta agendelor personale, “licuriciste”, fie că e vorba de sprijin pentru anumite posturi internaționale, fie de obținerea unor “indulgențe” pentru strategii personale de viitor. În plus, să nu uităm, pe vremea ambasadorului Gittenstein, Monica Macovei (declarată mentor de Gittenstein) și Daniel Morar mergeau frecvent la ambasadă, unde sugerau cine sunt “indezirabilii” în politica românească. Este important, de accea, în
Năstase: Condamnarea și vizita Victoriei Nuland, în aceeași săptămână - o coincidență by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/33018_a_34343]
-
cuvintelor puse pe hîrtie. Citind volumul, ai senzația că parcurgi o suită de memorii fruste și cu totul amabile, un fel de mărturii politicoase în cursul cărora adversarii sînt cruțați și prietenii menajați. Într-un cuvînt, Gauck e creștin prin indulgență evocatoare. Firul biografic se distinge cu limpezime: copilăria în anii postbelici, cu tatăl deportat în Siberia pînă în 1956, studenția la Rostock, oraș ale cărui periferii fuseseră copleșite de etnicii germani alungați din Prusia Orientală, Silezia poloneză și Cehoslovacia, căsătoria
Memorii politicoase by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3319_a_4644]
-
și nici manipulat ideologic, cele două lumi vorbindu-și fără să comunice în mod real. Durerea autentică întâlnește un arsenal manipulativ complex. Iar acest rol este un tur de forță, este capodopera unei Mame în exercițiul funcțiunii, Mama care obține indulgențele pentru fiul paralizat de teroare, ascuns în mașină. Gradarea emoției - pentru verosimilitate ea nu trebuie să izbucnească spontan -, spațiul acordat descărcărilor nervoase ale celorlalți, dubla acțiune exercitată atât asupra mamei copilului ucis, vorba aceea, ca de la mamă la mamă, banii
Mama și fiul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3426_a_4751]
-
tale ca pisica mea care neavând alți tovarăși de joacă aleargă după propria-i coadă. Ai haz cu pretenția ta de a câștiga simpatia copiilor. N-ai să izbutești niciodată. Mai ale că le oferi o prietenie spirituală în locul unei indulgențe largi în direcția catalogului. Un copil e în stare să te declare bundacă îi dai notă mare și răudacă îi dai notă mică. Am chemat uneori școlari la mine și le-am zis: Iată, nu ești pregătit, dar nu-ți
Însemnări despre tânărul G. Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6404_a_7729]
-
bogată, și lipsa de drepturi civile, inclusiv dreptul la liberă exprimare. Auditoriul a ovaționat-o în picioare, spre jena oficialilor luați prin surprindere. Nu toate dezbaterile care au urmat au avut același caracter. Destui participanți au crezut profitabil să manifeste indulgență față de regim, în speranța că o conciliere va fi favorabilă culturii. Recunoaștem în ambiguitatea cu pricina una similară din regimurile comuniste europene: ce e în folosul culturii și ce ține de interesul regimului? Cui servește până la urmă propaganda, culturii sau
Cultura în țara dictatorului () [Corola-journal/Journalistic/3822_a_5147]
-
pierde în epitete encomiastice și ratează șansa unor încondeieri cu har. De vină e natura binevoitoare a unei firi politicoase care își închipuie că rostul unor mărturii e să-și flateze contemporanii. Din acest motiv, cînd evocă oameni, Blaga împarte indulgențe, risipinduse în abstracții plăcute și în senzații amabile. Pe alocuri simți înclinația mitică a povestitorului, Blaga știind să dubleze planul real cu o țesătură de imagini simbolice, de aici voința de a interpreta alegoric cîte un eveniment prozaic din propria
Cronicarul placid by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2875_a_4200]
-
el pictase și sculptase pentru Medicis, ținut în onoare ca artistul cel mai de seamă al Renașterii. Revenind la putere, Medicis îi cereau nerecunoscătorului capul. Michelangelo se ascunde o vreme într-o pivniță de sub una din capelele bisericii San Lorenzo. Indulgența Papei îl eliberează însă după câteva săptămâni și toată afacerea e uitată. Pivnița e tencuită și dată și ea uitării pentru câteva secole. Folosită mai târziu ca depozit de cărbuni, e inundată de Arno în 1966. În 1975, căutând o
Pivnița lui Michelangelo () [Corola-journal/Journalistic/2889_a_4214]
-
ajunge autorul. Nu deguști atrocitatea, ci reacția autorului la ea. Anormalul trece în planul doi cu ieșirea în față a limbii de care face uz Pavlovici. Caporalul agramat care rupe la propriu urechea unui general nu inspiră repulsie, ci doar indulgența zîmbitoare cuvenită unui troglodit, la fel cum deținutul mîncînd broaște vii e privit cu înțelegerea dată de foamea pe care a răbdat-o pînă atunci. Într-o lume absurdă, figurile odioase devin caraghioase, iar eroii au aerul unor inadaptați romantici
Hiperbola cruzimii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3347_a_4672]
-
iau interviuri, scriu reportaje, făuresc pamflete, laudă comunismul, luptă pentru pace - într-un cuvînt se schilodesc singuri cu o poftă paroxistică, ce denotă fie disperarea victimei care simte că a pierdut, fie cabotinismul unor slugi care încă mai speră la indulgența călăului. Textele merită citite ca studiu de caz în privința psihologiei acelor intelectuali care au trăit pe viu trecerea de la regnul interbelic la fauna postbelică, cu schimbarea radicală a condițiilor de expresie. Gazetăria asupra căreia Ana Selejan s-a oprit cu
Felahii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3268_a_4593]
-
unui prieten, Cornel Ungureanu, după ce primul volum de versuri se publicase "prin presiunea lui Horia Stamatu și I. Cușa", pentru ca, acum, să fie invocat spiritul critic al cititorului: Îți spun aceste vorbe - scrie în loc de precuvîntare, Paul Miron -, ca să-ți cîștig indulgența și să te rog, prietene, să mă tragi de mînecă, dacă exagerez lungimea iepurelui, mormăitul ursului sau frumusețea domnișoarei de la poștă"), memoriile și corespondența lui Paul Miron din Măsura urmelor (Editura Marineasa, 2000) se structurează în jurul unor teme majore care
Plămînul în plus by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/15349_a_16674]
-
tangibilă. Incursiunile în istoria mentalităților și sublinierea faptului că, la începutul secolului 20, există la noi un model literar standard, masculin, societatea românească fiind puritană și tradiționalistă, iar femeile, simple anexe ale bărbaților, nu funcționează ca circumstanțe atenuante acordate scriitoarelor: indulgențe și dispense de talent, acuitate cognitivă, expresivitate literară. Citindu-le cărțile, autoarea nu duce compasiunea dincolo de sfera cuvenită și nu le ,face dreptate" lăudând nemeritat opere cu minusculă. Feministele active se vor simți, probabil, atinse în onoarea lor de accentele
Femina by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11230_a_12555]
-
fel. O suită de ezitări sau de măsuri pripite ne arată din ce în ce mai des că europenii sînt incapabili să țină piept presiunii psihologice pe care radicalismul islamic o exercită asupra mentalității occidentale. De o parte agresivitate continuă, de cealaltă parte o indulgență de oameni slabi cărora confortul civilizației le-a moleșit instinctul de apărare. Și peste toate acestea un aer de corectitudine politică ce riscă să desființeze democrația occidentală. Bunăoară, după retractările umilitoare pe care Papa a fost silit să le facă
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10166_a_11491]
-
fi fost ultima picătură pentru mass-media occidentală, comentatorii întrebîndu-se fățiș în ce măsură mai există libertate și democrație în Europa. Concluzia articolului este că, de frica terorismului islamic, europenii își desființează democrația pas cu pas, înaintînd din concesii în concesii și din indulgențe în indulgențe. "O întreagă generație de politiceni europeni acceptă ca un dat inevitabil și ireversibil suicidul propriei civilizații, preferînd să-i administreze declinul decît să mai lupte pentru ea." Încă bine? În numărul 19 al BUCUREȘTIULUI CULTURAL, suplimentul REVISTEI 22
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10166_a_11491]
-
ultima picătură pentru mass-media occidentală, comentatorii întrebîndu-se fățiș în ce măsură mai există libertate și democrație în Europa. Concluzia articolului este că, de frica terorismului islamic, europenii își desființează democrația pas cu pas, înaintînd din concesii în concesii și din indulgențe în indulgențe. "O întreagă generație de politiceni europeni acceptă ca un dat inevitabil și ireversibil suicidul propriei civilizații, preferînd să-i administreze declinul decît să mai lupte pentru ea." Încă bine? În numărul 19 al BUCUREȘTIULUI CULTURAL, suplimentul REVISTEI 22 din 20-26
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10166_a_11491]
-
asta, care ne privea în fond pe toți și că măcar Ea putea să fie pusă la dispoziția tuturor. Nici vorbă! Secret absolut. N-aș fi crezut. Și CELESTA asta, care era o agenție serioasă, credibilă... Omicron mă privea cu indulgență. Pe urmă, cu o ironie a lui stângace, învățată cu ocazia unui mic sejour obligatoriu petrecut experimental în Lumea De Dedesubt, îmi zisese că, dacă voiam ceva pe tema Construcției, ar fi putut să mă informeze imediat. Apăsînd iarăși butonul
Pe Obi, pe Irtîș... (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10786_a_12111]
-
în România. Sub unghiul amintirilor, noutatea volumului stă în răceala pronunțată față de cumnatul Lucrețiu Pătrășcanu, pe care în alte tomuri îl judecă cel puțin cu compasiune, apoi etichetarea Herthei Pătrășcanu (soția lui Lucrețiu) drept prostituată de lux și, în fine, indulgența surprinzătoare față de Nae Ionescu, pe care îl avusese patru ani profesor la liceul de la Mînăstirea Dealu, profesor pe care îl evocă în lumini de-a dreptul nostalgice. În rest, pana surescitată a diaristului face ca volumul să fie pătruns de
Agnosticul cu cobiliță by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3986_a_5311]
-
lucrări din fiecare centru de evaluare (în județul Timiș au fost cinci asemenea centre), pe diferite intervale de medii. În urma recorectării, majoritatea notelor au fost modificate față de cele originale, mai multe fiind cele modificate în jos, ceea ce indică o ușoară indulgență la corectarea inițială. Cu toate acestea, majoritatea notelor au fost modificate cu diferențe mai mici de jumătate de punct față de notele inițiale. Proiectul de descentralizare l Aflat în dezbatere Ministerul Educației și Cercetării a elaborat și supus dezbaterii publice proiectul
Agenda2005-39-05-scoala () [Corola-journal/Journalistic/284242_a_285571]
-
documentul „We Remember: A Reflection on the Shoah”, lucrare importantă privind Holocaustul, document despre care spera că va contribui la vindecarea „neînțelegerilor și nedreptăților trecute”. La 12 martie 2000, Papa a patronat o „Zi a Iertării”, prin care Biserica solicita indulgență pentru păcatele săvârșite de reprezentanții săi de-a lungul secolelor, inclusiv pentru acțiunile antisemite. În 2000, cu ocazia vizitei în Israel, Papa a depus o scrisoare de iertare la Zidul Plângerii din Ierusalim. Dorința sa de a iniția un dialog
Agenda2005-15-05-supliment special () [Corola-journal/Journalistic/283593_a_284922]
-
cu flori cerești și miez de foc, într-o secundă a-nviat din praf de stele și ferigi ce stau pe loc. Pământul scoică ce devine artă, sinelui interior secvență, este a noastră sfântă cartă, și ai de o respecți, plenară indulgență. Pământul scoică se distruge prin seacă exteriorizare, oamenii-țeapă pot să-ndruge ce vor, spre defăimare. Pământul scoică-n veci trăiește în universuri paralele, prin curba beznei se trezește iubind, când trece-instantaneu prin ele. AMPRENTE ATIPICE Amprente de picioare puse pe-
POEME (3) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382484_a_383813]
-
evlavioșii analfabeți care au acces la internet, deci și furtul, poate fi parcursă punct cu punct. Preotul este delegat de Dumnezeu să ierte aceste păcate dacă ele sunt mărturisite și a fost îndeplinit un anumit canon. Evul mediu a instituit „indulgența”, o hârtiuță ce putea fi cumpărată de la preotul Catolic și-ți iartă toate păcatele făcute. Ortodocșii de astăzi se „spovedesc” dar „canonul” aferent iertării poate fi îndulcit până la anulare funcție de benevola contribuție la „cutia milelor” gestionată de preot în folosul
SIMILITUDINE, SAU …? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383927_a_385256]
-
casa florentinilor, de lucrul ăsta să fii sigur. O fi cum spui domnia ta, dar va trebui să Îl faci să priceapă asta și pe cardinal, care Își ține curtea aici. — Dar de ce au venit atât de mulți? — Astăzi se acordă indulgențe și, mai ales, provizii de drum pentru pelerinii Jubileului. O presimțire nefastă străbătu mintea poetului; poate că ar fi fost mai bine să aleagă un alt moment pentru a cere audiență. Dar urgența funcției trecea Înaintea oricăror considerente de oportunitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
nu-mi arde de râs. Încerc să bravez, dar pe dinăuntru sunt vraiște, Îngrijorat și speriat. Ce se pune la cale aici? Pe cine serviți, cine vă plătește și cu ce scop? Howard mi-a aruncat o privire În care indulgența se Învecina delicat cu mila cea mai sinceră. Spusesem o prostie? Și Încă una foarte mare? Așa se părea. - Prietene, nu vreau să te supăr, dar cred că ar fi timpul să te degajezi de acest mod primitiv și vulgarizator
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
iar, din senin, o săritură peste ax ca mai devreme? Merită să risc? Da, și nu prea. Totuși... Nu sunt un tip suficient de puternic pentru a refuza o provocare, așa că... În fond, de ce nu? - Nu judecați cu prea multă indulgență comunismul? Ați trăit timpurile acelea, știți foarte bine că ... - O secundă, te rog: să nu amestecăm planurile. Eu am vorbit În calitate de istoric al comunismului, nu de victimă a comunismului - nu e același lucru, vorba evreului din bancul cu același nume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
un microroman cu aceste personaje - „altădată carnea mea visa“, spunea atît de frumos un tînăr poet. Un tratat despre toleranță, o toleranță religioasă, o casă de toleranță - și iată că aici apare handicapul. Ce este de fapt toleranța? Citesc: Îngăduință, indulgență, interval de variație admis pentru o anumită mărime sau dimensiune caracteristică țgreutate, volum etc.) a unui material, piesă sau obiect. Nu mă lămuresc. Între catolici și protestanți, Între iezuiți și janseniști, Între părinți și copii, Între prostituatele și clienții caselor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]