5,050 matches
-
de reședință: București. Studii Absolvent al Colegiului Militar Național "Nicolae Filipescu" (Mânăstirea Dealu), șef de promoție. Licențiat al Facultății de Economie (Universitatea din Leningrad) 1952, specialitatea economie politică, diplomă de merit. Titluri științifice: doctor în economie (1968) cu teza privind inegalitatea dezvoltării principalelor țări occidentale după cel de-al Doilea Război Mondial, publicată ulterior în volum. Activitatea în învățământul universitar și în cercetarea științifică Lucrează în învățământul universitar din 1952 până în prezent. Profesor universitar titular, prin concurs (1972), specialitatea economie politică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
coada ochiului la fițuicile dublurii ei, proasta, neștiind că ele, Vocile, erau la fel și colo și colo, fiind de natură geometrică și orice triunghi deștept Aici, era la fel de ascuțit Dincolo, văzut în picioare sau stând în cap. Dar cum inegalitatea este condimentul nelipsit nicăieri, suratele îl acceptau ca pe un rău necesar, dându-și astfel posibilitatea de autoexprimare, având totuși convingerea, undeva, într-un colțișor de suflet, că e super, mirându-se cum poate duce pe umeri atâta talent actoricesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
a unei lumini solare cu mister lunar. Fie aceste curbe, străzi, linii, blocuri, punctate de ochii ferestrelor; grădinile, mulțimea de ființe furnicând prin labirinturile vieții, căutând prin ecuația existențială, prin care parantezele muzicale cuprind mulțimea vidă în șir monoton, satisfăcând inegalitățile, iar rezultatul teoremelor lui Lebesgue să tindă spre voracitatea acestei mulțimi. Deci, conform înaltei gândiri pline de lumină, funcția are valori repetabile, indiferent de spațiu, indiferent de timp. Geniala descoperire îl plasă pe Nilă Hagiu printre cei iluminați, pentru care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
de manevră / 191 Adaptarea structurală / 207 Capitolul VII Protejarea sănătății / 215 Îmbătrânirea populației și îmbătrânirea individuală / 216 Cheltuielile pentru sănătate / 225 Capitolul VIII Solidaritatea între generații / 243 Consum și economisire: agregate care variază odată cu vârsta / 245 Întrajutorare familială și gestionarea inegalităților între generații / 256 Lanțurile de solidaritate și arbitrajul statului / 263 Concluzii / 273 Bibliografie / 283 Index de nume / 301 Index tematic / 305 Introducere Evoluțiile demografice recente: tendințe și comportamente Termenul "demografie" a fost probabil imaginat și utilizat pentru prima dată de
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
pensionarilor apare astăzi echivalent cu al celor în activitate. În cursul ultimilor douăzeci de ani, puterea lor medie de cumpărare a ajuns-o pe cea a persoanelor active tocmai din cauza progresării activității profesionale feminine. Dar aceasta nu trebuie să ascundă inegalitățile între generații, atât la cei tineri, cât și la vârstnici. În concluzie, cum am putea avea o idee precisă despre felul raporturilor economice și sociale în cursul secolului al XXI-lea în Europa? Pragurile de vârstă pentru definirea îmbătrânirii corespund
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
1982, de 22 240 000 în 1992 și de 24 775 000 în 2002. În general, politicilor familiale li se atribuie trei obiective, al căror dozaj depinde evident de voința politică a autorităților publice. Primul obiectiv este de a reduce inegalitățile, al doilea, de a compensa costul [întreținerii] copilului, al treilea, de a permite libera alegere a familiilor între a lucra și a se ocupa de copiii lor, în special de cei de vârste mici. Să examinăm pe rând aceste trei
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
copii decât cea care se sprijină pe legile consumului. Mai mult, scutirile ieșite din barem și din coeficient nu privesc, prin definiție, decât menajurile impozabile și nu majoritatea menajurilor neimpozabile. A fost criticat astfel coeficientul familial acuzându-l de mărirea inegalităților prin generarea mai mult efecte pentru gospodăriile cu venituri ridicate decât pentru menajurile cu venituri mai modeste (Landais, 2003). O altă modalitate de a lua în considerare politica familială constă în estimarea cheltuielor fiscale proprii politicii familiale. Aceste cheltuieli, estimate
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
condiții de obținere destul de drastice, obiectivul urmărit fiind mai mult acela de a exclude de aici familiile înstărite, decât de a selecționa familiile mai modeste. Prestările care nu sunt supuse unor condițiționări de resurse nu au obligatoriu ca efect întărirea inegalităților de venituri. Ca exemplu, alocația parentală pentru educație este susceptibilă de a fi plătită oricărei familii cu doi copii din care unul are mai puțin de trei ani, imediat ce unul din părinți își întrerupe total sau parțial activitatea profesională pentru
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
onoare a cartei "familiei numeroase" ar păstra nivelul de trai al familiilor. Raportul are în vedere și o elasticitate pozitivă a fertiliității în ceea ce privește politicile de incitare fiscale, ceea ce nu este confirmat de toate studiile (Landais, 2003). Un "domeniu vertical" corectează inegalitățile dintre familii. Politica de redistribuire a veniturilor ar trebui să țină seama mai mult de mărimea lor. Reforma CSG, ridicarea tranșei inferioare a impozitului pe venit sau renunțarea la impozitarea dobânzilor pe împrumuturile legate de mărirea locuinței ar susține și
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
mult sau mai puțin formale (Prouteau și Wolff, 2004). Analiza acestor fenomene va fi abordată într-o a doua desfășurare. Pentru a sprijini aceste acțiuni spontane, care completează sau înlocuiesc transferurile familiale, statul are propria-i politică de reducere a inegalităților, ale cărei implicații sunt mai mult sau mai puțin directe asupra grupurilor de vârstă (schimburi informale între tineri și vârstnici, lanțuri de solidaritate între generații și emergența unei compatibilități între generații al cărei obiect este măsurarea consecințelor, în termeni bugetari
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
de aceeași natură și exercitând responsabilități identice nu au aceeași remunerare, persoana cea mai în vârstă, ipotetic cea mai veche în întreprindere, are un salariu mai ridicat decât persoana cea mai tânără. Se dau două explicații pentru a justifica această inegalitate aparentă. Conform celei dintâi, competențele și experiența cresc cu vârsta, este "explicația standard". După cea de-a doua, firma caută să reducă costurile, în special pe acelea legate de angajarea unui nou salariat. Propunându-i salariatului o remunerare crescătoare în funcție de
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
0,67 Consum total 1,02 0,93 0,85 Sursa: Marceline Bodier: "Les effets d'âge et de génération sur le niveau et la structure de la consommation", Économie et Statistique, no. 324-325, 1999, p. 167. Întrajutorare familială și gestionarea inegalităților între generații O gospodărie este "un mic grup de persoane care împart aceeași locuință, care pun în comun o parte, sau totalitatea venitului și patrimoniului lor și care consumă în colectiv anumite tipuri de bunuri și de servicii, în special
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
cheltuielile pentru consum nu sunt aceleași ca atunci când acordăm arbitrar fiecărei persoane o locuință diferită. Dacă cei tineri părăsesc mai devreme domiciliul părintesc și dacă bunicii nu locuiesc sub acoperișul copiilor lor, se înmulțește numărul menajurilor, cu venituri modeste, și inegalitățile cresc în mod artificial. Dacă, în schimb, tinerii stau mai mult timp la părinți și dacă persoanele în vârstă trăiesc în căminul copiilor lor, gruparea celor trei generații în același menaj reduce numărul menajurilor și, prin urmare, inegalitățile. Uneori, o
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
modeste, și inegalitățile cresc în mod artificial. Dacă, în schimb, tinerii stau mai mult timp la părinți și dacă persoanele în vârstă trăiesc în căminul copiilor lor, gruparea celor trei generații în același menaj reduce numărul menajurilor și, prin urmare, inegalitățile. Uneori, o valoare aberantă sau alta a unui coeficient al lui Gini sau a unui indicator al lui Atkinson provin dintr-o pură stratagemă statistică susceptibilă să ducă la aprecieri eronate fără explicație din cauza anomaliilor. Dacă persoanele nu stau împreună
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
primare (1,28 pentru cei de 45 la 54 de ani, de exemplu) își văd indicii respectivi reduși sub efectul veniturilor de redistribuire ale statului. Trebuie să subliniem faptul că politicile publice (resurse sociale și fiscale) au ca efect reducerea inegalităților între generații nu din cauza vârstei persoanelor, ci din cauza faptului că veniturile primare sunt mai mari pentru tranșele de vârstă ale persoanelor active decât pentru celelalte. Aceste ameliorări relative ale poziției uneia sau altei tranșe de vârstă ascultă de logica redistributivă
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
de fiscalitate, dar că niciodată un indice nu e afectat de un singur punct de procentaj de către transferurile familiale. Întrajutorarea familială nu schimbă veniturile relative ale cadrelor, muncitorilor, lucrătorilor sau agricultorilor și ea nu are ca efect reducerea sau accentuarea inegalităților medii între categoriile socio-profesionale. La fel, ajutoarele familiale nu au nici un efect asupra tranșelor de vârstă mai mari de 75 de ani, ceea ce nu înseamnă că nu există susținere pentru persoanele în vârstă din partea copiilor, dar ea nu ia aceeași
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
1. Dreptul la viața de familie ca drept la privatitate 111 2. Copiii fetelor mame 115 3. Tatăl absent - problema autorității 117 Capitolul IV Feminismul și familia 125 1. Patriarhal sau partenerial - modele de familie 125 2. Patriarhal sau partenerial - inegalități subiective 131 2.1. Modelul tradițional 135 2.2. Modelul contractualist 136 2.3. Modelul comunitar 137 2.4. Modelul bazat pe drepturi 138 2.5. Modelul bazat pe drepturi și responsabilități relaționale 140 3. Feminismul liberal și egalitatea în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
familia în paradigma marxistă 159 5. Conservatorism și modernizare 161 5.1. Victimizarea 170 6. Dependență și autonomie 174 6.1. Autonomia 184 7. Feminismul radical 194 7.1. Educația androgină 201 8. Capitalul social - perspectiva comunitariană 213 8.1. Inegalități contractuale - egalități naturale 223 8.2. Familia monoparentală - între contractualism și comunitarism 227 Capitolul V Democratizarea familiei 231 1. Experiența de fiecare zi, prejudecățile 231 2. Inegalitățile și șansele familiei monoparentale 243 2.1. Șansele familiei monoparentale 251 3. Egalitatea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
7.1. Educația androgină 201 8. Capitalul social - perspectiva comunitariană 213 8.1. Inegalități contractuale - egalități naturale 223 8.2. Familia monoparentală - între contractualism și comunitarism 227 Capitolul V Democratizarea familiei 231 1. Experiența de fiecare zi, prejudecățile 231 2. Inegalitățile și șansele familiei monoparentale 243 2.1. Șansele familiei monoparentale 251 3. Egalitatea ca includere 260 4. Democratizarea familiei 268 5. Concluzii 274 Anexă 279 Bibliografie selectivă 289 Rapoarte, barometre 305 Index de autori 307 Index tematic 311 TC "" Mulțumiritc
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
room-service (sau de tipul „îngrășării” forțate și nereflective, în virtutea unui aquis comunitar). Reglementările moderne nu au venit ca o cerere internă public exprimată (în cele mai multe cazuri). În consecință, ele reflectă experiența unor țări cu lungă tradiție de corecție social-democrată a inegalității șanselor, precum și prin politicile liberalismului bunăstării generale, în locul celor strict egoiste ale unui liberalism neîmblânzit de acceptarea unei astfel de egalități. Aceste legi se grevează la noi pe o vastă redistribuire a sărăciei într-un stat asistențial, un stat în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
asistențial, un stat în care competitorii pentru asistare sunt foarte mulți și adesea din categorii aberante. Tranziția noastră a fost preponderent o competiție pentru statutul de „victimă privilegiată”, iar în această competiție femeile au fost perdante (vezi Vladimir Pasti, Ultima inegalitate. Relațiile de gen în România, Editura Polirom, Iași, 2003). Cristina Ștefan scrie, în 2005, cu argumentele științifice ale începutului mileniului al III-lea despre o problemă politică neglijată mai mult sau mai puțin benign în cercetarea românească a științei politice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
cu seamă, în măsura în care erau membre de partid, membre de sindicat, membre într-un comitet sau altul (cele accesibile femeilor, printre mediile de afirmare numărându-se Comitetul asociației de locatari, Comitetul de părinți al clasei). În acest sens, se pot observa inegalitatea între indivizi și ceea ce s-ar putea numi forța organizațiilor publice. Astfel, mecanismele subordonării indivizilor față de organizațiile din care făceau parte se amplifică prin subordonarea implicită a familiilor acestora. Raportul public/privat (manifestat de fapt ca raport stat/familie, stat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
presupoziției că un bărbat care este la un moment dat singur (presupunând, de pildă, drept cauză a singurătății sale decesul soției) nu va rămâne mult timp așa. În caz de divorț, se subînțelegea că grija și creșterea copiilor reveneau mamei. Inegalitatea majoră privind familia monoparentală este o consecință a controlului reproducerii și poate fi receptată drept o discriminare de gen, privindu-le exclusiv pe femei. 2. Maternitatea atipicătc "2. Maternitatea atipică" Cu sprijinul asistenților sociali din cadrul organizației Holt International Children’s
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
din totalul de 1 889 380 de persoane)66. Această stare devine importantă social mai ales când este asociată sărăciei. Sunt recunoscute drept situații cu un risc social mare femeile singure în vârstă și mamele singure. V. Pasti, în Ultima inegalitate. Relațiile de gen în România (p. 118), arăta că femeile sunt mai interesate de a iniția și de a păstra o căsătorie, deși au șanse mai mici pentru aceasta decât bărbații: femeile se căsătoresc mai devreme decât bărbații și într-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
parentale sunt posibile în mod independent față de cele maritale. În plan privat, pentru mulți părinți singuri, se articulează strategii de existență care le permit emanciparea. Este un tip de șansă care nu poate fi ratată 8. 2. Patriarhal sau partenerial - inegalități subiectivetc "2. Patriarhal sau partenerial - inegalități subiective" Trebuie să recunoaștem că ideologiile diferenței care ne definesc ca femei și ca bărbați, la fel ca inegalitatea însăși, sunt produse social, psihologic și cultural de către oameni care trăiesc și creează lumile lor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]