1,544 matches
-
Pornind de la constatarea că Spania, însă, este la îndemână din punct de vedere financiar pentru numeroși români, Astroclubul ALTAIR din Timișoara le propune tuturor amatorilor de fenomene astronomice rare o excursie pe malul spaniol al Mării Mediterane pentru vizionarea eclipsei inelare de Soare menționate. Potrivit organizatorilor, excursia urmează să se deruleze în intervalul 30 septembrie - 6 octombrie și să coste în jur de 300 de euro (prețul va depinde, bineînțeles, de numărul participanților). Cei dornici să asiste la un spectaculos eveniment
Agenda2005-19-05-1-turism () [Corola-journal/Journalistic/283676_a_285005]
-
Aici, să trăiți ! răspunse bărbatul, aflat undeva în fundul sălii. Avea în jur de douăzeci-douăzecișicinci de ani, era îmbrăcat în costum negru, cu sclipici, cămașă albă și cravată roșie, la care se adăuga un ghiul uriaș de aur, fixat pe degetul inelar. - ...în acțiunea de divorț, înaintată de reclamanta de mai sus, continuă grefiera. Părțile au fost citate lrgal, au depus la dosar cele cuvenite, procedura fiind legal îndeplinită. Reclamanta a cerut admiterea ca martor a mamei sale... - Adela Mărcudescu, vă rog
AMBUSCADA de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385030_a_386359]
-
Mă dor de depărtări imaginare, Mă dor de floarea ce deja s-a dus... Și te visez, desi mă uit la tine- Îți plâng comete-n gândul tău stelar Și te transform din lan de maci, Iubite, În diamantul unui inelar. Știu, nu am voie să te port la mână, Priviri străine, dur m-ar exila! Stigmatizata lumii, pentru tine, Iubitul meu..., eu totuși,...te-aș purta: Inflorescența de trăiri și raze, Să te topești, în sânge să-mi pătrunzi- Ireversibil
IREVERSIBIL DRUM DE KAMIKAZE... de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384626_a_385955]
-
primește scurte aprecieri de la celelalte funcționare sau de la directorul sucursalei. Nimic, nimic de la tăcuta și misterioasa domnișoară, fiind cert acest fapt, el îi zarește doar un inel de logodnă , din aur galben, artistic lucrat, ce-i lucește pe degetul său inelar. Dar, deodată, la una din glumele sale, se produce un fenomen galactic, tânăra domniță “dulce și suavă”, vorba lui Bolintineanu, zâmbește tainic și râde ușor arătându-și doar o secundă șiragul de cleștar al dinților. Surâsul ei este atât de
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
mustrătoare: „Frații tăi postesc și rabdă. Pune cârnatul la loc!”. De aceea zic că și în fuga fiicei dumitale cu numitul Zbignew eu văd dacă nu amestecată mâna Domnului, măcar muiîndu-se degetul Său mic, ori poate, de înțeleg bine chiar inelarul he, he. Variate căile Domnului, frate dragă! — Variate, variate, dar să le știm și noi! - făcu îmbufnat hangiul. — Ar fi un mare păcat și din toate punctele de vedere un neajuns, supăratule tată - urmă Metodiu. Cerul nu poate fi o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
la Sufletul altui om. Pe acest jurnal găsit asupra sinucigașului se structurează Romanul cocainei în întregul lui, cu excepția ultimelor pagini narate de un martor-medic, procedeu ce-i permite lui Agheev să întoarcă sfârșitul romanului spre începutul lui, într-o compoziție inelară, sugerând infinitul poveștii despre om, despre elanurile și căderile lui, dar mai ales, despre efortul acestuia de a se cunoaște, punându-și iarăși și iarăși întrebarea care străbate de la un capăt la celălalt marea literatură rusă: întrucât este omul liber
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
pentru sine și am putut să bag de seamă că buzele i se Întredeschideau, parcă murmurînd În tăcere. I-am simțit mîinile străbătîndu-mi lin fruntea, părul și pleoapele. S-a oprit asupra buzelor, conturîndu-le În tăcere cu arătătorul și cu inelarul. Degetele Îi miroseau a scorțișoară. Am Înghițit În sec, simțind cum pulsul mi-o luase la sănătoasa și mulțumind divinei providențe că nu existau martori oculari care să asiste la aprinderea rușinată a feței mele, care ar fi fost Îndeajuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
ridicat cu sînge În gură și cu un țiuit În urechea stîngă, care Îmi sfredelea capul precum fluieratul unui milițian. Mi-am pipăit fața și mi-am simțit buzele plesnite, arzîndu-mi sub degete. Un inel cu pecete strălucea, Însîngerat, pe inelarul profesorului de muzică. — Cheile, ți-am spus. — Duceți-vă la naiba, am scuipat eu. N-am văzut pumnul venind. N-am simțit doar ca și cum un ciocan pneumatic mi-ar fi smuls stomacul. M-am Îndoit ca o marionetă frîntă, fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
iar vesela aștepta În continuare cina. Silueta tatei se contura nemișcată În fotoliu, iscodind de la fereastră. Era treaz și rămăsese În costumul de oraș. Volute de fum se Înălțau leneș dintr-o țigară pe care o ținea Între arătător și inelar, ca și cînd ar fi fost o unealtă de scris. De ani de zile nu-l mai văzusem pe tata fumînd. — Bună dimineața, a murmurat, stingînd țigara Într-o scrumieră aproape ticsită de chiștoace fumate pe jumătate. L-am privit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
stranie, ca un limb mișcător atârnând din plafon, mă uimește că nu m-a izbit, ating în viteză pereții, pe degete, în palme și pe corp, la locul de contact, simt un lichid vâscos, sunt absorbit de un tunel elastic, inelar, vuietul șuierător se amplifică, cad în gol, mă izbesc, un miros insuportabil ca de intestin în putrefacție, tubul prin care sunt aspirat devine tot mai strâmt, ca un lumen care se strânge, mă simt imobilizat, mă zbat să mă desprind
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361431_a_362760]
-
de-s eu,mă ascult:aicea un zeuera, măi demult.Unde-ai fugitdin al meu piept... XXX. AȘA, de Răul Bâz, publicat în Ediția nr. 1307 din 30 iulie 2014. În tonurile Absolutului pictează-ți degrabă degetul cel mic, iar inelarul vreau să ți-l vopsești precum Nesfârșirea. Pe mijlociu, culoarea Ideii fă-o să apară, sclipirile Materiei pune-le pe-arătător, iar degetul cel mare irizează-l cu umbrele Adevărului. Așa. Acum cealaltă mână, dreapta. Pe degetul cel mare vreau
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368252_a_369581]
-
cu umbrele Adevărului. Așa. Acum cealaltă mână, dreapta. Pe degetul cel mare vreau culoarea Muzicii. Monocromia numărului Unu așterne-o peste arătător, în nuanțele Nirvanei vopsește-ți mijlociul, apoi cu toata tandrețea de care ești capabilă, pune culoarea Dragostei pe inelar, iar degetului mic oferă-i o ușoară tentă de Inefabil. Așa. Citește mai mult În tonurile Absolutului pictează-ți degrabădegetul cel mic,iar inelarul vreau să ți-l vopseștiprecum Nesfârșirea.Pe mijlociu, culoarea Ideii fă-o să apară,sclipirile Materiei
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368252_a_369581]
-
Nirvanei vopsește-ți mijlociul, apoi cu toata tandrețea de care ești capabilă, pune culoarea Dragostei pe inelar, iar degetului mic oferă-i o ușoară tentă de Inefabil. Așa. Citește mai mult În tonurile Absolutului pictează-ți degrabădegetul cel mic,iar inelarul vreau să ți-l vopseștiprecum Nesfârșirea.Pe mijlociu, culoarea Ideii fă-o să apară,sclipirile Materiei pune-le pe-arătător,iar degetul cel mare irizează-lcu umbrele Adevărului.Așa.Acum cealaltă mână, dreapta.Pe degetul cel mare vreau culoarea Muzicii.Monocromia
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368252_a_369581]
-
degetul cel mare irizează-lcu umbrele Adevărului.Așa.Acum cealaltă mână, dreapta.Pe degetul cel mare vreau culoarea Muzicii.Monocromia numărului Unu așterne-opeste arătător,în nuanțele Nirvanei vopsește-ți mijlociul, apoicu toată tandrețea de care ești capabilă,pune culoarea Dragostei pe inelar,iar degetului mic oferă-i o ușoară tentăde Inefabil.Așa.... XXXI. PĂSĂRILE COLIBRI, de Răul Bâz, publicat în Ediția nr. 1306 din 29 iulie 2014. Știam c-ai să vii, mi s-a arătat noaptea trecută, la al treilea cântat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368252_a_369581]
-
Acasă > Stihuri > Semne > AȘA Autor: Râul Bâz Publicat în: Ediția nr. 1307 din 30 iulie 2014 Toate Articolele Autorului În tonurile Absolutului pictează-ți degrabă degetul cel mic, iar inelarul vreau să ți-l vopsești precum Nesfârșirea. Pe mijlociu, culoarea Ideii fă-o să apară, sclipirile Materiei pune-le pe-arătător, iar degetul cel mare irizează-l cu umbrele Adevărului. Așa. Acum cealaltă mână, dreapta. Pe degetul cel mare vreau
AŞA de RAUL BAZ în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349544_a_350873]
-
cu umbrele Adevărului. Așa. Acum cealaltă mână, dreapta. Pe degetul cel mare vreau culoarea Muzicii. Monocromia numărului Unu așterne-o peste arătător, în nuanțele Nirvanei vopsește-ți mijlociul, apoi cu toata tandrețea de care ești capabilă, pune culoarea Dragostei pe inelar, iar degetului mic oferă-i o ușoară tentă de Inefabil. Așa. Acum, iubito, așază-ți palmele pe tâmplele mele. Coboară încet de-a lungul obrajilor. Mângâie-mi umerii, precum zeița desveșmântării. Îngenunchează iubito. Lent, cât mai lent, coboară-ți palmele
AŞA de RAUL BAZ în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349544_a_350873]
-
într-o dimineață și va fi Lumină- În urechi trâmbițele îngerești vor suna deșteptarea cerească fără teamă de moarte. În acea dimineață vom zbura îmbrățișați în rugăciune, cu psalmi în priviri. Vom pleca din Paradisul pământesc, unde diminețile învie resprațiile inelarelor din legământ. Referință Bibliografică: Va fi Lumină / Cătălina Nicoleta Munteanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 866, Anul III, 15 mai 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Cătălina Nicoleta Munteanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
VA FI LUMINĂ de CĂTĂLINA NICOLETA MUNTEANU în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350417_a_351746]
-
fi fost drepte. Cum se uita el în zarea largă printre frunzele rare ale prunilor, care nu se mișcau măcar câțiva milimetri, fiindcă vântul adormise și el odată cu ploaia, a fost izbit în dosul palmii de la mâna dreaptă, între degetul inelar și mijociu, de un val dogoritor care pulsa ca o inimă agitată, ca apoi să se transforme într-un sloi de ghiață, că a scăpat coada sapei din mână din cuza unei dureri pe os. A băut apă din ulciorul
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA ÎNTÂIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350387_a_351716]
-
venit după cotelit. O vede încercând să deschidă febril ușa șifonierului, o pierde un moment din vedere dar o aude trăgând sertarele de la toaletă și în cele din urmă cade cu privirea pe mâna stângă a mortului, în al cărui inelar se lăfăie provocator un ghiul de zile mari. Lui tot nu îi mai folosește acum la nimic! Trage disperată de inel dar nu reușete să îl scoată. Ia uite baba ce curajoasă e! Dacă ai ști tu hoașcă bătrână câți
FUGIŢI, MORTUL! de ION UNTARU în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348726_a_350055]
-
cu imaginația, domnul meu. Cred că ar trebui să gândești, mai întâi de toate, la cei care te așteaptă acasă, nu la năzbâtii... - Cine să mă aștepte, dacă sunt singur? - Da?! Și verigheta ce ți-a lăsat pielea albă pe inelar...ce poate afirma despre tine, cavalere singuratic? Fănel și-a privit surprins mâna întinsă. Jenat peste măsură, a retras-o, a pus-o pe picior și, căutând buzunarul de la pantaloni ca pentru a o ascunde, a bâiguit încurcat: - Știi, cum
ISPITA (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348127_a_349456]
-
spus, direct și fără echivocuri, în poemul: numele ei este iubire te strig tăcând deschid fereastra spre mâine întind brațele minții și ajung într-o roată de lumină cu spițele din sufletele noastre cercul din trupuri imense dorințe înspre degetul inelar pasul ca o mireasă desprinsă din povești ochi și culori buze și ruj parfumul și dragostea unei femei roșcate cu numele iubire. Poetul așează cuvânt și trăire, gelozie și dor, soare și frumusețe, în desenul unui timp irepetabil... alături de unica
LEGĂMÎNT PRIN DRAGOSTE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350047_a_351376]
-
cu miros de primăvară trece aprilie dulcele aprilie cu iz de liliac umbrele alunecă aerul pare de platină bat căutările briza primăverii și ochiul tău se face drum prin tălpile mele ca-ntr-un vers de valery părul de aur inelar trece prin coapsele mele ca un vis și șoldul cu unduiri de mătase se lasă dulce peste lacrimi eu însumi spălat și curățat de zgură mă întreb sub ce totem și lupte m-am născut ca o rană vie de
LECŢIE NEÎNVĂŢATĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366063_a_367392]
-
la un extaz Și fiecare după caz O simte cum palpită-n tâmple Batalioanele de nori Și galioane, caravele Se-ntorc din țările rebele Și jefuite de splendori Iau liftul și adânc cobor În rădăcinile de lemn Îmi fac la inelar un semn De recunoașere și zbor E primăvară. Și sublima Transcende ultima speranță În haină ei de cutezanța, Anatomii și pantomima E primăvară pe pamant O Doamne, cât e de curată De parc-o văd întâia dată Și-aud cum
SOSESTE PRIMAVARA de ION UNTARU în ediţia nr. 772 din 10 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366070_a_367399]
-
al fricii/acolo unde se strâng oamenii/să-și comemoreze amintirile”. Și atunci când omului i se face de moarte „atunci numai sărutul buzelor ei amărui/ mă trezește la moarte.” Pentru poetul Dan Tipuriță moartea este cealaltă viață, și, pe degetul inelar omul va purta un inel de logodnă, semn evident că va fi căsătorit cu cealaltă viață pentru că are încredere că totul se va repeta și Dumnezeu va răsădi „floarea genezei/și totul se va lua de la capăt”. „te invit iubito
POEZIA BIOGENETICĂ A POETULUI DAN TIPURIŢĂ de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366149_a_367478]
-
poetul. După cincizeci de ani vomită resturi confuze din toate acestea sub formula impozantă de -acte reparatorii-, dar o face cu o atât de mare lentoare de parcă ar monta din pilitură de eternitate într-o cameră obscură o bijuterie pe inelarul justiției. Asfel încât, proprietar al morii de absolut, prin valțurile căreia curg preceptele abstracte, la ora actuală, poetul, victimă a „capitalismului de cumetrie”, în care „proprietatea este un moft”, ca să cităm un ex președinte de stat, sărac și curat, declarat
CARTEA CU PRIETENI XXX- CONSTANTIN FIERARU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351149_a_352478]