437 matches
-
foarte mari. Ei au așteptat enorm de mult să vină la putere să poată să distrugă și ce mai era de distrus”, a opinat liderul democrat-liberal. Cel mai important mesaj pe care PDL a dorit să-l transmită românilor față de ”inepțiile spuse de Victor Ponta" a fost cel legat de "creșterea prețului energiei și a gazelor", Cezar Preda susținând că actualul guvern a dat dovadă de ”incompetență și negociere proastă” cu FMI. ,,PDL a fixat cu FMI un calendar al liberalizării
Cezar Preda: Ponta, în loc să prezinte starea națiunii, a enumerat 15 bazaconii () [Corola-journal/Journalistic/41905_a_43230]
-
telefon. A, bine, m-am gândit când mi-am dat seama că mătușa Julia nu se afla decât în plin proces de a-și incendia casa și că nu sunase pentru o conversație bahică, plină de remușcări, scuze și alte inepții. Nu, sub robinet, Julia, sub robinet! a urlat tata. Oare cum naiba voia mătușă-mea să ude șervetul? Era mai sănătos să nu mă gândesc la asta. —Julia, ascultă-mă! Eu o să închid telefonul și tu o să faci la fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
manipulare a opiniei publice privind impozitarea tuturor pensiilor și alte năpaste ce ar mai veni asupra României. Oare nu mai au nici un pic de rușine când fac în mod conștient această bruiere a opiniei publice cu fel de fel de inepții? În jurul orei 10, într-o bună stare de liniște și comoditate, mă încumet să lucrez ceva... I-am dat titlul „Tata și bancherul”, cu referire la întâmplări reale din viața tatălui meu și a mea. Tata și bancherul Până la trei
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
nimeni nu bănuia nimic. Stăteam sobru alături de colegii mei, cu picioarele încrucișate sub catedră. Nu citisem nici jumătate din cărțile despre care vorbeau studenții sau le citisem demult și le uitasem. Dădeam din cap, aprobator, când candidatul spunea câte-o inepție sau cita niște date neverificabile. Colegii mei lansau întrebări dure, elaborate, de detaliu. Pe unele dintre ele mi le mai aminteam: ce-obiect îi oferă Fred Vasilescu d-nei T. sau ce-i face Petru Anicet Anișoarei cu prosopul. Plutea o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
d. Tache Giani. Nu înțelegem în adevăr această suficiență din partea unor oameni cari nici sunt competenți să se amestece în resortul justiției, nici au măcar capacitatea comună de-a pricepe că acele arestări în vânt se datoresc pur și simplu inepției fenomenale a prefectului de poliție, d. Radu Mihai. Acest model de agent polițienesc a fost prevenit, ca publicul întreg, că are să se comită un atentat. Publicul, cum e ironic și cu bun simț, și-a zis rîzînd: " Cine să-l
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
însuși posibilitatea muncii. Paralel cu aceste două rele generale, cari creează goluri din ce în ce mai mari, observăm că punctele de fruntarie se deschid pentru a face loc roiurilor de străini cari {EminescuOpXII 78} vin spre a suplanta un popor ce piere prin inepția fiilor lui. Douăzeci de mii pe fiece an! Un oraș întreg! Dar cui îi merge bine în împrejurările acestea sunt patrioții, Cariagdii, Caradalele, Costineștii, oameni fără patrie hotărâtă și fără naționalitate hotărâtă, străini cari în generația a doua primesc cu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Daca n-au angajat țara, au angajat însă desigur ministeriul și partidul, încît orice pas pe care ar voi să-l facă îndărăt e sterilizat prin cele ce-au apucat a făgădui. Acestea le-au făcut d-lor fie din inepție ori scurtă vedere, fie din rea credință, deși cestiunea se prezinta curată și esplicită, fără nici o bătaie de cap, din însuși textul actului internațional care regulează soarta Dunării. În Tractatul de la Berlin nu e prevăzută Comisia Mixtă; Austro-Ungaria nu e
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
industrială. Oricât de mulți ar fi într-un oraș, nu-i vom găsi nici ca muncitori în fabrici, nici în ateliere, escepție făcând de meserii foarte ușoare, de caracter femeiesc oarecum. Fără îndoială că suportăm urmările generației trecute; dar păcatele, inepțiile ei, nu calitățile. A fost inept a crede ceea ce unii credeau, că, primind colonii de puri consumatori improductivi, se sporește avuția și puterea de muncă a țării. Și în Statele Unite imigrează oameni; dar toate foile europene sfătuiesc pe speculanți de-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de-a esporta productele într-o formă crudă, nepregătită, omul recade în barbarie. În asemenea țări averea scade an cu an, scăzând necontenit și valoarea omului, care devine din ce în ce mai mult sclavul aproapelui său. Și când o rasă a căzut prin inepții economice atunci i se scoate ponosul că e leneșă, fatalistă, ignorantă. Inzii sunt leneși. Turcii sunt moametani și fataliști, incapabili de-a face concurență englejilor și împrejurările acestea ni se citează ca cauze a slăbiciunii lor crescânde. Cu toate acestea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
evreii sunt folositori, ba necesari chiar, și că, daca o organizare economică trebuie, ea nu se va întemeia pentru a sili pe evrei la muncă, ci pe români. Există mulți români chiar cari atribuie starea rea a populațiunilor noastre lenei, inepției și viciilor. Noi ne-am obicinuit demult a privi lucrurile într-un mod mai natural. Stări publice de lucruri sunt mai puțin a se atribui indivizilor sau colectivității pe cât înrîuririlor de tot feliul și erorilor de organizare. Priviți din punctul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
gheșeftari perîndîndu-se pe băncile ministeriale încît o asemenea eventualitate n-ar mai avea meritul de-a interesa pe cineva, indiferent fiind la ce nume răspunde carnea cu ochi care ocupă din vreme 'n vreme acele bănci. Aceeași trăsătură comună de inepție, de șiretlic advocățesc, [î]i face să semene atât de mult unii cu alții acești patrioți de contrabandă încît trebuie să fie cineva un profund zoolog ca să claseze sub alte rubrici menajeria decât sub aceea a absolutei nulități. Din acest
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cu aceste hotărâri de nobis sine nobis nu putem ști. Destul că atmosfera e încărcată de complicațiuni interioare și esterioare cari ar cere o grabnică soluțiune și cari nu vor găsi în cei chemați a le rezolva decât o mare inepție în acțiune și o mare lipsă de înțelegere. Căci pe când țara e amenințată din afară cu monopolul navigațiunii austriace pe Dunăre, cu precumpănirea strivitoare a importului austriac, pericolul acesta devine și mai mare în fața lipsei de organizare economică înlăuntru. Meseriile
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
numai atît! Daca afacerea ar privi numai pe d. Brătianu sau pe ilustrul său Stătescu n-ar fi nimic. Dar țara e târâtă împreună ca ei la picioarele unei puteri străine, țara trebuie să îngenunche și să ceară scuze pentru inepțiile a o mână de reputațiuni uzurpate și terfelite... și toate aceste pentru ce? Pentru ca o gașcă de esploatatori să continue a trăi din buget. Dorința de-a rămânea în buget i-au făcut să riște; frica de-a cădea [î
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
rezultat a fost de-a potricăli și mai mult numele său demult sfâșiat prin călătoria de la Livadia și cesiunea unei părți de țară. Întrebîndu-ne cu mâna pe inimă care ministru ar fi putut în România să comită acel șir de inepții și de greșeli pe cari le-a comis d. Brătianu cu cameraderia sa politică și cu toate acestea să rămâie la putere? Daca un guvern, fie conservator, fie cum ar fi fost, ar fi cedat Basarabia stat-ar fi două
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
slăbit, dar într-un înțeles cu totul invers. Pasajul relativ la cestiunea Dunării nu voia să zică nimic, el nu ascundea nici o siguranță în ajungerea scopului propus și, departe de-a fi un act de curaj politic, nu era decât o inepție imprudentă. Din capul locului am spus că nu putem discuta cestiunile esterioare cu acea libertate cu care discutăm pe cele dinlăuntru. Teama de-a compromite cestiunile prin necunoștință de cauză, legitima îngrijire de-a nu vedea că ni se impune
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nu știe nimic despre acest personaj obscur, căci împrejurarea c-a fost câtva timp prefect la Iași nu credem ca să ne lumineze mult asupra valorii sale. Din postul de prefect a fost depărtat din cauza generalei nemulțumiri ce au produs-o inepția administrației sale. Un alt merit e c-a încercat de-a organiza pe izraeliții din Iași în partid roșu, ceea ce nu i-a succes pîn-acuma; c-un cuvânt, o nulitate absolută, bună cel mult de subcomisar de poliție sau de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și iau lumea-n cap spre a scăpa de sarcinele ce apasă asupră-le și de vexațiunile administrației. Tot astfel am prevăzut și în privirea Dobrogei că se vor despopula cafenelele pentru a se implea biurourile administrației de acolo, că inepția și arbitrarul cunoscut al păturei catilinare din societatea noastră va face pe locuitori să-și ia lumea-n cap. "Genabet-tacîm" a numit un turc administrația română când a văzut că un director de prefectură din Dobrogea, comițând mai multe înșelătorii
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de altă parte sîntem siguri că o luptă în infinit cu adevărul nu e cu putință. Caosul adevărat care există în finanțe, deficitul adevărat, criza adevărată, cu toate că recolta noastră e bună, apăsarea adevărată pe care-o exercită un sistem al inepției și al minciunii asupra populațiilor cată să se înfunde mai curând ori mai târziu. Poate că deja în fevruarie ori în martie anul viitor starea de lucruri va fi ajuns la un punct în care nici un espedient și nici un neadevăr
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a noastră. Atunci diurnele s-ar compensa. Dar votând bugetele pe la miezul nopții, ca și când ar fi făcători de rele, votând legile cele mai păgubitoare peste cap, se-nțelege că diferitele soiuri de diurne nu sânt decât recompensa dată lenii și inepției și trecute la pagubă sub pagube și mai mari, cauzate de legile ce le votează. Iată dar de ce balanța comercială cată să fie defavorabilă. Sub domnia roșie iese, din pământ din iarbă verde, o foarte numeroasă clasă de paraziți improductivi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
éventualité de l'instauration des tribunaux islamiques au Canada a le mérité de faire parler les femmes. (Dezbaterea iscată de eventualitatea instaurării tribunalelor islamice în Canada are meritul de a face să vorbească femeile.) Gândirea mi s-a blocat în fața inepției, prostiei cu metodă și intoleranței fondate ideologic de care dau dovadă aceste creiere spălate. Bântuit de un negru pesimism, îmi spun că doamna Pascale Fournier ar trebui să știe că peste câteva generații nu se va mai vorbi deloc de
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
a cărții Pentru Marin Preda, în care Theodor Codreanu vede "o fundamentală pagină din dosarul procesului comunismului, așa cum s-a manifestat această ciumă balcanizată pe malurile Dâmboviței". Firește, rânduirea autorului Moromeților între "colaboraționiști", pe care o susțin unii, este o inepție și criticul o tratează ca atare. Fiind de părere că Timpul asasinilor cartea despre Labiș a dat istoriei noastre literare "un cu totul alt Labiș", Codreanu formulează o asemenea judecată de valoare: "Cu totul altă greutate dobândește, sub pana lui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cu accent pe umanitatea poetului. Tânărul polemist, deloc sfios cu "monștrii sacri" ai eminescologiei, demonstrează fără putință de tăgadă că realitatea este tocmai inversă. Nici G. Călinescu nu are dreptate când înclină spre caracterizarea lui Maiorescu. Dacă e vorba de inepții ca acelea ale "psihanalistului" C. Vlad, replica e mai tăioasă. Și încă o răsturnare de percepție: nici mai mult, nici mai puțin, unii denigratori ai lui Eminescu au avut, involuntar, niște "merite" neașteptate, cum ar fi, de exemplu, sugestiile privitoare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
posibil, întrucât ei dețin toate pârghiile de la Ministerul Culturii și Cultelor, ei dictează în mass media românești, ei manevrează banii Institutului Cultural Român, ei virează fondurile pentru manualele școlare și cursurile universitare către editurile care le scot, pe bandă rulantă, inepțiile, ei ne ucid spiritual cu aerul că ne fac o mare favoare, după ce au scos din programe capodoperele și le-au înlocuit cu pornoliteratură. Or, în ce lume vrem noi să trăim, într-una în care ni se șterge identitatea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
zgomot din cârlige; recruții se revărsau în ele, părăsind undițele și plasele de pescuit, cu chef de harță, prostindu-se și maimuțărindu-se, împungând în dreapta și în stânga cu cârligele, făcând pe grozavii în fel și chip, chirăind tot felul de inepții despre organele genitale femeiești. Apoi treceau la vâslit. Ore în șir de vâslit. Iar apa se încrețea asemeni unui strat imens de andive. Între aceste momente puteai să te însorești la coada acestei brutării pictate și vechi, verticale, iar lădițele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
particule microscopice, invizibile, dar foarte reale. Punctul de vedere al lui Sirius nu li se potrivește oamenilor îmbuibați cu prejudecăți și cu clișee. Omul de rând repetă neghiobiile epocii sale, ceea ce n-ar prezenta niciun incovenient dacă această conformare la inepțiile dominante nu ar fi dublată foarte adesea de o ură față de cel care gândește mai departe decât timpul său, care sapă mai adânc, lucrează solitar, fară să-i pese de ce zice lumea despre el. De cele mai multe ori, luciditatea nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]