2,937 matches
-
na-ți pe Voica, fecioreaua ta, surioara mea, ți-a rupt inima!" Vase de sticlă ciobite, cupe cu picior, căni La Tčne, cești, cratițe, boluri de lut, urne, urne, urne, urne, urne, urne, urne, urne, urne (aici autorul e străfulgerat, inexplicabil, de imaginea prințesei egiptene K., viețuind într-un coșciug vernil, aflat la Muzeul Vaticanului, de imaginea unghiilor ei mov, a cărnii lemnoase, a straielor ce n-au apucat încă să se facă lut), resturi de care și spade, podoabe de
Dejun sub iarbă by Ioan Flora () [Corola-journal/Imaginative/12256_a_13581]
-
Și de parcă nu Macedonski ar fi fost în tinerețe autorul de versuri de genul: Două vorbe face pieptu-mi să tresară/ Una este mamă, alta este țară." Iar formula lui Ilie Constantin: "multă vreme reușitele macedonskiene în poezie sunt rare, aproape inexplicabile, iute sufocate de o logoree de tip avocățesc" apare și mai tranșantă. La clasici, precum și la contemporani, metoda pretinde o lectură integrală a operei, cu prezentarea pieselor de maximă evidență, material vorbind parcurgerea cronologică a volumelor, pretinzând erudiție chiar și
Criticul poet by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/12282_a_13607]
-
Așa s-a întâmplat în atitudinea lui E. Lovinescu față de Gala Galaction, de la început violent repulsivă. Totuși, această antipatie a avut o istorie, într-un regim special, cum prea rar se întâmplă. A debutat cu episoade de negație furtunoasă, aproape inexplicabilă, și a sfârșit înțelept în Istoria... din 1937 printr-o toleranță în care abia se mai văd urmele maligne ale vechii și devastatoarei intoleranțe. Pe cât sunt de firești și de previzibile subiectele Iorga sau sămănătorismul în rândul revizuirilor lovinesciene, pe
Istoria unei antipatii – E. Lovinescu și Gala Galaction by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/12260_a_13585]
-
de generație al lui E. Lovinescu (cu o diferență de numai doi ani între ei, dar asta nu are, desigur, nici o relevanță), a nimerit sub pana criticului ca într-un triunghi al Bermudelor, un triunghi nefast de sentimente negative. Antipatia (inexplicabilă, în fond) se ascundea fie sub teoria caducă a unui conservatorism lingvistic perdant (recunoscut ca atare), fie sub masca unei adversități doctrinare dintre "Sburătorul" și "Viața românească", dintre E. Lovinescu și G. Ibrăileanu sau D. Caracostea. Gala Galaction era revizuit
Istoria unei antipatii – E. Lovinescu și Gala Galaction by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/12260_a_13585]
-
deșerte conținutul acvatic și ventrilocvent în craniul sărmanului Yorick, scos în momentul oportun de sub pelerină". Hamlet se transformă kafkian într-un "palid felinar de alee", de brațul căruia prințesa Logica se spînzură cu un fular de mătase. Dar, cu totul inexplicabil, în procesul verbal dresat de un procuror imbecil obiectul cu pricina este menționat doar ca o simplă "cravată de cînepă". Paradisul suspinelor - considerat de T. Vianu opera cea mai semnificativă a "fantazistului", străbătută de deliruri erotice într-o "atmosferă de
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/12680_a_14005]
-
la 16 sau 17, și cât altcineva, necunoscut, dar temut, e în acel narator, evident, autist, clinic autist? l-am întrebat cu îndrăzneala dată de penumbră. - Cred că e mai mult fratele meu, muzician de geniu, care și-a întrerupt, inexplicabil, cariera, la un moment dat, foarte devreme...L-a măcinat o boală ciudată... Ulterior, am citit într-un interviu o frază decentă care rezuma discuția cu Brice Parrain și discuția noastră. Alexandru Vona întrebat de ce, începând așa de glorios, un
In memoriam Al. Vona – Autorul unei singure cărți by Doina Jalea () [Corola-journal/Imaginative/12333_a_13658]
-
noi și sunt sigur cu noi se va și sfârși de mai multe ori o dată cu fiecare o dată pentru fiecare oricât de puțin ne-am uita înapoi chiar cu ochii mereu înainte tot o să ne răsară în față crucile și mormintele inexplicabile alfabetul cimitirelor se învață greu în câteva zeci de ani buni răi ați spus? fie răi acum știu să citesc dar nu-mi prea folosește la nimic nu mai e mult și am să devin încă o literă pe care
Poezie by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Imaginative/12621_a_13946]
-
valori. Comarnescu trăiește în această epocă între grija zilei de mâine și teama de cenzură, pe de o parte, pe de alta, încercarea, adesea penibilă, de a se adapta noilor condiții, de a fi "pe linie". Sunt multe naivități aproape inexplicabile pentru un intelectual de înalta ținută a lui Comarnescu, însă contrabalansate mereu de încrederea în artă. Un sentiment apăsător domină paginile din acești ani ale jurnalului în care întrezărim figura unui învins (nu știu cât de convins), a unui om bântuit de
Un jurnal pe sărite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12606_a_13931]
-
dar nici nu e dorită. Esmeralda, cea de a doua nuvelă din volum, tratează, devitalizînd, tema exotismului, îi reduce vraja la superficiale (și neînțelese) cărți poștale. Personajele sînt abulice, autiste, cu aparență fantomatică, viața e puțină și rigidă, îmbătrînită. Atracția inexplicabilă a Esmeraldei pentru leul de la circ nu duce la ruperi spectaculoase de ritm, ci la cîteva momente de pace, de pierdere a identității (eroina abia se distinge, umbră cenușie, în cușca leului) și de fapt eșuează. Paginile de jurnal surprind
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/13948_a_15273]
-
circ nu duce la ruperi spectaculoase de ritm, ci la cîteva momente de pace, de pierdere a identității (eroina abia se distinge, umbră cenușie, în cușca leului) și de fapt eșuează. Paginile de jurnal surprind, în mici nuclee epice, scene inexplicabile și totodată fără însemnătate, de același tip ca în proze, sau meditații scuturate cu grijă de praful autobiografic. „In mijlocul orașului, în dreptul celei mai frecventate răscruci, în uruitul tramvaielor și al mașinilor, în forfota continuă a miilor de trecători atît
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/13948_a_15273]
-
Curte Veche, Schimbarea la față a lui Tudor Vianu, Mihai Beniuc la avangarda poliției, Geo Bogza sau despre conștiința decorativă etc.), pamflete în care verbul acid și metafora corozivă a unui exilat a întâmpinat metamorfozele - unele previzibile, altele subite și inexplicabile - ale unor scriitori rămași în țară, care au preferat să se instituționalizeze aservindu-se, decât să-și asume demnitatea ținutei morale, ce le-ar fi dat girul responsabilității etice și al verticalității. De altminteri, în țesătura densă a acestor pagini
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]
-
ciudățenie a întâmplării cu mașina de cusut care lucrează singură. Întâmplarea celor două cumetre care, cu un aer tenebros-complice își transmit vestea despre absurdul, neverosimilul eveniment ("mașina mea coase singură, o auzi"...?), patinează între real și ireal, între comic și inexplicabilul neliniștitor. Și în Strigoaica, de asemeni neinclusă în prima ediție a Întâlnirii din Pământuri, însă datând din aceeași perioadă, avem imaginea unei vieți țărănești diferite de spiritul aceleia pe care prozatorul o va evoca precumpănitor în Moromeții. Prezintă afinități, mai
Momentul literar 1945-1948 - Primul Marin Preda by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14521_a_15846]
-
și vegetație). Este greu de înțeles cum lucrări importante din capitală stagnează de ani de zile, în vreme ce în această locație, care cere un maximum de consultare și evaluare a impactului social și urbanistic, lucrurile par a se precipita în mod inexplicabil. Considerăm că un proiect de asemenea anvergură în una din cele mai frumoase zone din capitală face imperios necesară o dezbatere publică care să permită evaluarea corectă a impactului și să faciliteze găsirea unor soluții adecvate la problemele ridicate de
Salvați Piața Charles de Gaulle by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82524_a_83849]
-
de mult - urșii, de secole, lupii, în secolul al nouăsprezecelea, exterminați cu o ferocitate demnă de o cauză mai bună -, cauza morții bietelor rumegătoare părea de neînțeles. Într-un Occident în care nu trebuie să existe mister, și orice fenomen inexplicabil capătă în mod obligatoriu o explicație rațională, mașinăria științifică s-a pus pe treabă. Au fost consultați zoologi, botaniști, geografi și chiar specialiști în psihologie animală, au fost răscolite arhivele vechilor orașe din Nord, s-a suflat praful de pe multe
Povestea celor două pantere by Florin Sicoie () [Corola-journal/Imaginative/10869_a_12194]
-
după normele portughezei sau castilienei, chiar și atunci cînd pentru ele există o normă românească: Lisboa (și aberantul genitiv Lisboei), Portugal, Espańa, Moçambique, totul mimînd pasiunea pentru detaliul exact. Multe dintre antroponimele și toponimele menționate în roman păcătuiesc printr-un inexplicabil arbitrar: sînt un amestec de portugheză cu castiliană, transcris după norme arhaice, ori sînt pur și simplu redate anapoda, frecvența și constanța cu care apar excluzînd eventualitatea unor greșeli de tipar. în această situație se află un mare număr de
Istoria și ficțiunea. Despre licențe by Mioara Caragea () [Corola-journal/Imaginative/10457_a_11782]
-
castilian, patriot (de un patriotism cam primar, manifestat printr-o antipatie isterică față de tot ce e portughez), funcționînd după cutumele lumii și epocii sale, aspirația lui permanentă, și de multe ori ratată, de a respecta normele ortografice ale portughezei devine inexplicabilă, cînd se știe că cele două națiuni iberice obișnuiesc, cu rare și erudite excepții, să supună onomastica vecinului propriilor norme. De altfel, opțiunile ortografice se schimbă în mod inexplicabil de la un personaj istoric la altul. De ce, de exemplu, Magelan este
Istoria și ficțiunea. Despre licențe by Mioara Caragea () [Corola-journal/Imaginative/10457_a_11782]
-
multe ori ratată, de a respecta normele ortografice ale portughezei devine inexplicabilă, cînd se știe că cele două națiuni iberice obișnuiesc, cu rare și erudite excepții, să supună onomastica vecinului propriilor norme. De altfel, opțiunile ortografice se schimbă în mod inexplicabil de la un personaj istoric la altul. De ce, de exemplu, Magelan este constant scris în portugheză, Magalhăes (devenind aproape de neidentificat pentru un cititor român, și oricum cu neputință de pronunțat), dar Bartolomeu Dias și Álvares Cabral (și ei portughezi) în ortografie
Istoria și ficțiunea. Despre licențe by Mioara Caragea () [Corola-journal/Imaginative/10457_a_11782]
-
doar silabe adun roade ale singurătății pârguite în taină ocrotite de nori de viscoliri viitoare simplă abatere de la fapte ireversibile e ca și cum aș strânge mareea la sân Recuzită Erau făpturi ale ceții erau niște goluri și plinuri de o tristețe inexplicabilă cum numai în vis se întâmplă le urmăream de pe mal dansul grotesc ni se părea că vor să-mi vorbească dar marea acoperea crescător silabele frânte războite între ele fără ca duhul lor să ajungă la mine doar ochii mi se
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/11625_a_12950]
-
sfîșietor Vae victis, este impresionat de ,piramida de cranii ce crește mereu" într-o Eternitate amară și se include, printr-un surprinzător plural al persoanei întîi, între Cadavrele neîngropate la timp. În 9 pentru eternitate, Mircea Iorgulescu atrage atenția asupra inexplicabilei și zguduitoarei senzații că unele versuri par a fi fost scrise mai degrabă după, decît înaintea cataclismului care l-a ucis la 4 martie 1977. Cu înfiorarea ce decurge din subiectul abordat, citesc o știre de ziar din care aflu
Iunie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/11580_a_12905]
-
căreia lumea fizică în care trăia îi pusese condiția nemiloasă și aspră de a se deplasa printre oameni în modul chinuitor al posturii bipede. Tălpile și le repezea înainte cu același gest zvîcnit și silnic, iscat parcă dintr-o laxitate inexplicabilă a unor glezne prea astenice ca să poată înfrînge presiunea aerului. Și mergînd așa alături de mine, preocupată ca nu cumva fetița să-i scape din priviri, regăseam cîmpul de forță și farmec ce emana dinspre ea, un cîmp ce împrumuta oricărui
Iubita mea, iubita mea by Sorin Lavric () [Corola-journal/Imaginative/11328_a_12653]
-
mândru dar nu pot dansa după concluzii prefer confuzia ce mai ador din tot sufletul VIA}A savurez da nu e minunat să ai ceva ce nu poți manipula să iei parte la atâtea surprize dureri extaze acel tumult de inexplicabil sau cine știe fiecare conform naturii sale ar fi vrut să fie luat de mână și dus de nas condus prin tunele unde totul era permis dar degeaba erau ochii cât sarmalele umpluți cu coate și genunchi și umeri și
Despre actul gratuit sau de grație by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/11047_a_12372]
-
clădește o clipă lăuntrică", " Tragicul ține de luciditate" (formulă camilpetresciană). Tragicul mai este și o durere gîndită în serie și sublimată în spirit, "așa cum o idee, la presiunea puternică a unei conștiințe, poate sublima în patetism". E ciudat și aproape inexplicabil cum o gîndire modernă, de subtilă răscolire a substraturilor, eșuează nu o dată în impresia de desuetudine care persistă în bucățile lui literare, oricît de infuzate cerebral ori "lucrate cu frăgezime" (I. Negoițescu) ar fi ele. E salvat în permanență de
Mai by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/11703_a_13028]
-
nu mai ține de parodie, mi se pare lipit în mod artificial la roman, dar m-aș putea înșela. El corespunde într-un fel stilului de viață american, în care accentul este pus pe prezent și ades relevă un optimism inexplicabil. Din păcate, cred că nu e atît de benefic cum pare la prima vedere, întrucît presupune și un fel de a spune: ce mai contează crima în care am fost implicat?! La Faulkner, finalul este de cele mai multe ori tragic, întrucît
Lecturi paralele by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11098_a_12423]
-
altă natură. Sunt dispus totodată să ofer consultanță, bineînțeles dacă cel care se va încumeta la o asemenea întreprindere o va socoti oportună. Atât ediția Vianu, cât și ediția Marino prezintă numeroase transcrieri greșite, uneori gafe filologice de-a dreptul inexplicabile. Acestea s-au perpetuat în manuale școlare și în ediții de mai mică importanță, la adăpostul liniștitor al formulei : "textul urmează ediția cutare". Noua ediție Macedonski va trebui făcută cu multă grijă de filologi cu vocație... benedictină. ș...ț Mi-
Replici - Unde ni sunt (cr)editorii? by I. Funeriu () [Corola-journal/Imaginative/11911_a_13236]
-
nu a reușit să se reinventeze. Între timp la Cluj-Napoca s-au lansat noi voci lirice originare: Ștefan Manasia, Gabriel Bota, Vasile George Dâncu, Oana Boc, Alex Vasieș sau Codruța Simina. În acest moment de criză poetică prin care trece inexplicabil Clujului cultural înființarea unui Festival internațional contemporan de poezie Cluj-Napoca, asemenea celui bucureștean, (chiar mai bun) cred că ar fi o piesă de rezistență culturală, care va pune din nou orașul pe harta poeziei românești și internaționale, că ”cercul poeților
LA POEZIE, BUCUREŞTIUL A LUAT FAŢA CLUJULUI! DEOCAMDATĂ! de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380631_a_381960]