465 matches
-
o să le ia foc priza... — Poftim? zic cu un aer tâmp. Danny... — Tu îi faci rochia de mireasă? Christina se întoarce către mine. Parcă ziceai că te-mbraci cu rochia de la Richard Tyler. — Richard Tyler? repetă Danny, cu voce total inexpresivă. — Credeam c-ai ales-o pe aia de la Vera Wang, spune Erin, care asistă la scenă de vreo două minute și a făcut niște ochi cât cepele. Parcă ziceai că te îmbraci cu rochia mamei tale, se bagă și Lisa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
e acesta tocmai locul în care se ivește sufletul poemului, acel suflet mai limpede de unde izvorăște creativitatea pentru a se întruchipa în formă vie, în imagine grăitoare a materiei sculptate de spirit, așa "cum anticii deșteptau din ape clare și inexpresive statura indolentă a nimfei captive - figura ei umană, aproape soră, figura prin care explicau izvorul"?29 Din invizibilul de maximă interioritate al spațiului inimii izvorăște unda ce însuflețește rostirea poetică, revărsare a exprimabilului ce dă seama de începutul inexprimabil din
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
pe care nu îl are în vedere. Nu îl are în față, așa cum ar avea obiecte ale lumii vizibile. Fața se întoarce în sine, în reversul celor pe care le răvășește, le străbate și le străvede. Fața nu e fațada inexpresivă care se dă în spectacol, în vizibilul exteriorității; ea nu se mai vede, nu e văzută - față a cui? pentru cine? - dar vede fără să fie. Căci, trecând prin lucruri, ea aproape că dispare, se șterge în nevăzutul distanței străbătute
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
să audă. “Cenzura transformase personalitatea”; ) se pierdea obiceiul de a gîndi prin calități, de a raționa deductiv. În secolele ce urmează spiritul european își pierde imaginația, dureros de încet dar din fericire incomplet, fiind condamnt la un mod de viață inexpresiv. Spațiile sunt degajate de abstracțiuni, gîndirea deductivă va fi înlocuită de rigoarea celei inductive, spiritul începe să coboare de la idea simțită, intuiție, la cea gîndită, concept, și de aici la materie și corp. În ciuda acestei conjucturi restrictive, opresive, se conturase
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
pe care autorul l-a denumit "depresie anaclitică" (anaclitic = lipsă de sprijin), adică depresie datorată lipsei de suport. Copiii caracterizați de Spitz, deși aflați la vârsta când ar fi trebuit să se ridice și să pășească, stăteau imobili, cu ochii inexpresivi, într-o stare de teroare. Ei prezentau adesea comportamente autostimulative, autoerotice. Această descriere a fost făcută, recunoscută ca fiind tipică pentru cei crescuți în condiții de hospitalism, într-un sistem instituțional cu caracter medical, în care copiii sunt bine îngrijiți
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
de a se atașa stabil de cineva. Copii mai vulnerabili și cei care nu beneficiază de suport din partea celor care le-au preluat îngrijirea pot regresa în continuare în comportament și să se retragă din ce în ce mai mult în sine, devenind apatici, inexpresivi, dezinteresați de lumea obiectelor și de persoanele din jur. Prin acest mecanism se poate explica existența numărului mare de copii cu retard sever în dezvoltare și comportament de tip autist din leagănele de copii (Roth, 1998). Formele grave de neglijare
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
cu Ioan și cei patru îngeri și Coborârea în mor‑ mânt, lucrări executate între 1494‑1495, când Michelangelo avea 19‑20 ani, și până la frescele din capela Paulină, marchează un început și un sfârșit. Un început plin de promisiuni, dar inexpresiv și un sfârșit marcat de excese, care vor ajunge până la urmă la exagerări reprobabile, din partea multor artiști imitatori cu un talent îndoielnic. 4. Arhitectul Michelangelo - perioada Florența, capela Medici, biblioteca Laurențiană, piața Capitolină, palatul Farnese, cupola Bazilicii Sfântul Petru Arhitectura
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
caracterizează prin ritmicitate și echilibru. Persoanele cu acest temperament au în general o bună dispoziție, se adaptează ușor și economic. Uneori marea lor mobilitate se apropie de nestatornicie, periclitând persistența în acțiuni și relații. c) Flegmaticul este o persoană imperturbabilă, inexpresivă și lentă, calmă. Puțin comunicativă, greu adaptabilă, poate obține performanțe deosebite în muncile de lungă durată. d) Melancolicul este la fel de lent și inexpresiv ca flegmaticul, dar îi lipsește forța și vigoarea acestuia; emotiv și sensibil, are o viață interioară agitată
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
mobilitate se apropie de nestatornicie, periclitând persistența în acțiuni și relații. c) Flegmaticul este o persoană imperturbabilă, inexpresivă și lentă, calmă. Puțin comunicativă, greu adaptabilă, poate obține performanțe deosebite în muncile de lungă durată. d) Melancolicul este la fel de lent și inexpresiv ca flegmaticul, dar îi lipsește forța și vigoarea acestuia; emotiv și sensibil, are o viață interioară agitată datorită unor exagerate exigențe față de sine și a unei încrederi reduse în forțele proprii. Cu o bază științifică incontestabilă, teoria lui Pavlov este
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
experiențe terifiante de fragmentare corporală sau idei fantastice. poziție fetală o perioadă lungă de timp, aparent fără a obosi și având mimică stersă. Formele catatonice după Ey sunt următoarele : - marea catatonie: în care bolnavul intră intr-o imobilitate totală, rămânând inexpresiv la orice stimul și rupând orice comunicare cu anturajul; - stupoarul catatonic: se caracterizează printr-un "fond de inerție" și de "opoziție", dar pe care fundal pot să apară acte bizare și impulsiuni paradoxale; - agitația catatonică: caracterizată prin violență clastică însoțiță
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
pe lume, dar există un singur adevăr al talentului, care implică o foarte serioasă responsabilitate și înseamnă a filtra materialul prin propria gândire și sensibilitate, pentru a exprima o atitudine față de acest material. În literatură, nu este de ajuns prezentarea inexpresivă a unor evenimente nude, pentru că ele slujesc, de fapt, o temă universală. În perioada "dezghețului hrușciovist", se publicau în URSS scrieri despre lagăr, unele semnate de autori obscuri precum Boris Diakov și Aldan-Semionov, iar Șalamov face distincția între opere literare
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
după o ratare monumentală, dialoguri care încercau să pară cât mai verosimile. Cum freamătă tribunele. Așa zicea Țopescu, pe care n-am înțeles niciodată de ce unii îl consideră un mare comentator, când el nu e decât un tip rigid și inexpresiv. Toate astea prevesteau cariera de prozator, mă învățau să fiu singur. Exercițiu pentru acomodare la singurătate. Cariera de prozator! Hai să fim serioși. Fără cuvinte mari. V-am spus, n-am fost pregătit pentru viață, imatur. Și boala a venit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
înfieze. Când mă mutasem în camera mea, găsisem un portret al unui copil, portret care apoi se evaporase. O poveste veche, despre care ei nu prea vorbeau. Nu semăna cu ei. Trăsăturile lor nu le regăseam la acel copil, destul de inexpresiv dacă e să fim sinceri. Mai aveam un televizor în cameră, la care priveam mai des decât pe fereastră. N-aveam ce să văd, o curte interioară și aceiași copii care bubuiau o minge de ușa aceluiași garaj. Deși jucasem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
el, dar niciodată nu am avut o părere prea bună despre ăștia cu studii în străinătate. Mi se par francezi, englezi de mâna a șaptea pripășiți p-acilea. Ăsta nu știa nici limba română. Vântură, glojgăie 1.000 de cuvinte inexpresive. Odată, când a scris pe tablă „obijnuințe“, am ieșit din sală. Un rahat Manole ăsta, oameni robot conformiști, care nu au o temă a lor. Care amușină ca niște disperați după burse. Stroescu măcar e mai autentic. Disperați să parvină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Ne priveam fără să ne vorbim. Stăteam față-n față fără să comunicăm cu ajutorul limbajului. Mestecam boabele alea nenorocite de porumb calcinate, zgrunțuroase, carbonizate, aidoma oilor care, culcate în saivan pe propriul bălegar și privind nicăieri cu privirea stupidă și inexpresivă, își rumegau inerte și insensibile, într-o netulburată nepăsare animalică și într-un ciclu repetabil la infinit, rezervele stomacale. "Domnul mă paște și nimic nu-mi va lipsi" (David, 22:1) Ba da. Ne lipseau încă două picioare, lână, coadă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
să desprind cu cele două degete, opozabilul și indexul, o fărâmă din prețiosul material cald și lipicios. Doamne, am reușit! Urma retragerea mâinii. Cu grijă, cu mare grijă, cu corpul înțepenit de teamă, cu ochii ațintiți spre tablă, cu privirea inexpresivă, tâmpă, îndobitocită, nu vedeam și nu auzeam nimic din tot ce se întâmpla în jurul meu. Întreaga mea preocupare o constituia readucerea mâinii din zona de risc pe un teren neutru. Cu mișcări abia perceptibile am reușit să-mi scot mâna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
piere ca o rochie mâncată de molii. Se topește în aerul nostru ca o bucățică de zahăr pusă în ceai... Tovarășul Cameniță a întrebat răstit: -Nu se poate face nimic să oprim asta? Gârmoci l-a privit neputincios, cu ochi inexpresivi, de bou. Ar fi fost în stare de orice efort, numai să-i fie pe plac șefului, dar habar n-avea cum să acționeze. Tovarășul Cameniță era înduioșat și liric pentru prima oară de când se știa el: și-ar fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
r... temei. De aici și dezbaterea cu cei care susțin c... nu trebuie s... renunț...m la țintă ader...rii în 2007. Fac parte dintre cei care, de ani de zile, deplâng precaritatea dezbaterii publice privind integrarea european... și limbajul inexpresiv referitor la „integrarea în structurile euroatlantice” (unde includem NATO). Dar mai bine mai târziu decât niciodat.... Fâț... de dispută public... menționat..., doresc s... fac câteva observații. Cele mai multe dintre ț...rile care au intrat în Uniune la 1 mai 2004 nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
la un moment dat ajutorul... Față de ceilalți colegi ai săi, veniți de prin smârcurile Deltei, el se deosebea atât din punct de vedere intelectual, cât și ca înfățișare, fiind înalt, zvelt și având o față cu trăsături destul de regulate, cam inexpresivă, ce-i drept, dar foarte potrivită pentru un erou de tip nou, socialist. Acesta a fost motivul ca în spectacolele puse pe scena școlii Pedagogice Ruse din București cu diverse ocazii festive, și pe care le regizam de obicei eu
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
fel de „visare a corpului”, o formă de a ieși la rîndu-i din servilitatea sa practică și motrice, o revoltă armonică a membrelor și a torsului, dar și un limbaj, bineînțeles. O formă a umanului, o negare a „greoiului” și „inexpresivului”, o levitație ușoară și continuă, un râs al degetelor, o fugă rămânând pe loc, o ispită a cărnii lingușitoare și vii, statui create și distruse cu nonșalanță și, până la urmă, poate, o dreaptă articulație a capului În armonia Întregului, un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
azi nu-i o excepție. Cînd sacrific „primul impuls”, ceea ce notez ulterior e doar amintirea lucrurilor gîndite cu intensitate. „Focul” interior scade, îl acoperă o cenușă albastră, sub care abia mai pîlpîie. Autocenzura domolește vivacitatea inițială, răcește scrisul, îl face inexpresiv. Poate de aci starea de insatisfacție pe care mi-o dă o bună parte a „literaturii” mele. Întrebat de Bălăiță dacă-i gata cronica la Introducere în opera lui Odobescu de Nicolae Manolescu, căci vrea s-o vadă, Sporici, înțelegînd
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
simt obosit) proza cu „miză mare”, dar, stilistic, greu de descurcat, „inextricabilă”. *„Vorbește cu cucoana ceea să ne facă rost de margarină!” „Cucoana” e o muiere lată-n șale, cu mîini butucănoase, pline de inele. Are părul oxigenat, ochii căprui, inexpresivi, și o față plină de negi. Mi-a zîmbit galben (dantură aurită!), viclean: „Am auzit că vreți sămi spuneți ceva...” Cînd i-am văzut de-aproape halatul plin de pete, am renunțat, anihilînd în mine orice poftă. „N-are”, am
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
spun unde mergem, pentru că el a reținut propunerea mea din seara trecută și acum Ducipalul lui deapănă drumul spre ulița junimiștilor, cum am aflat de la Mișa că se cheamă Păcurarii. Chiar în capul străzii, pe stânga, ne întâmpină masiva și inexpresiva clădire a „Criminalului” (fosta pușcărieă. Peste drum este intrarea spre biserica Prapa Doamnă, care pleacă din poarta casei lui Petre Missir, prietenul apropiat al lui I.L.Caragiale. Se spune că, odată, conu Iancu i-ar fi trimis un răvaș lui
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
Bogos, Pătrășcanu, Gherman și alții. Unul dintre cei care sufereau alături de el în cameră își aduce aminte: Privea spre mine fără a îndrăzni să întrebe ceva. Avea fața umflată, vânătă de lovituri. Sângera în mai multe locuri. Ochii mici luceau inexpresivi, goliți de viață. Mișca buzele ritmic. Se ruga. Se ruga, așa cum făcuse la Blaj, așa cum făcuse viața întreagă. Se ruga la cerul care nu-l auzea. După ce a fost torturat în ianuarie-februarie 1950, a fost forțat să treacă de partea
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
porte-a-faux», cu «loggii» și foișoare multiple, a fost aplicată și clădirilor de locuit cu mai multe niveluri. Efectul plastic obținut prezintă câteodată un oarecare interes prin pitorescul și modul de grupare a elementelor ... de cele mai multe ori Însă el este monoton, inexpresiv.― (Ionescu 1982: 572) Integrarea și evoluția modelului: „Pare că densitatea extremă determinând suprafețe libere minimale și o proximitate lalimită, a dus la concentrarea pe cea mai mică arie posibilă aunui maximum de filtre, care se Înlănțuiesc și se suprapun: balcoane
Polarităţile arhitecturi by Sibila Gabriela Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92981]