452 matches
-
i dă una‑n cap cu cutia clarinetului care răsună și în care instrumentul începe să se tânguie. Muzicianul afectat zbiară: Te‑ai tâmpit sau ce?! Clarinetistul amator, student la drept, nu înțelege următoarea expresie de pe fața lui Rainer (impenetrabilă, inexpresivă) și, ca atare, o ignoră. Dac‑ar ști el ce gândește Rainer în momentul ăsta! Rainer gândește: ce ți‑aș mai trece un cârlig de măcelărie prin beregată. Fiul de farmacist habar n‑are de toate astea și de aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
de odihnă. Oare era din cauza sexului, sau din cauza pastilelor, sau poate din cauza ambelor? Nu vrei să-mi spui și mie despre ce e vorba? mă Întrebă Yaguchi, cu buzele subțiri acoperite de spuma berii. — Ce anume? Yaguchi avea o față inexpresivă. Avea pielea aspră, pătată de urme de acnee și murdară. — Ai găsit ceva interesant de lucru? N-o să-i zic nimic șefului, așa că poți să-mi spui liniștit. Ce voia Yaguchi să spună se putea rezuma astfel: odată cu valul noii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
financiar desfășurat la fluierul scurt al conducătorilor lumii își realizează fără pic de moralitate hazardantul joc economic global (indiferent de numele importante doar din punct de vedete statistic al managerilor politici efemeri, stăpâniți până în adâncul rărunchilor, din nefericire, de duhul inexpresiv și închis la culoare al lipsei de bune intenții și al minciunii). În acest nou lagăr terestru cu gust amar de perfidie postmodernă, trebuie spus că se moare, la fel ca și în anii '40, de foame fizică și, mai
DIN LAGĂRUL SIBERIEI ÎNGHEŢATE ÎN AZILUL DE NOAPTE AL UE ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 967 din 24 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364404_a_365733]
-
epistolar,Creangă rămâne un monologant, trimițând scrisori foarte rar și de obicei în mod oficial și uneori confesiv.Corespondența lui Duiliu Zamfirescu prin calitățile ei tinde să pună în umbră romanele și poezia sa. Iar la ion Slavici scrisorile sunt inexpresive, incomparabile cu Moara cu noroc sau Popa tanda. Elementele primordiale, care duc scrisorile în zona artei sunt: personalitatea și talentul care ne indică numai sursa, cauza valorii, nu și individualitatea ei.G.Lanson precizează că valoarea epistolei crește în raport cu nerespectarea
EPISTOLA CA LITERATURĂ POST FESTUM de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360807_a_362136]
-
epistolar,Creangă rămâne un monologant, trimițând scrisori foarte rar și de obicei în mod oficial și uneori confesiv.Corespondența lui Duiliu Zamfirescu prin calitățile ei tinde să pună în umbră romanele și poezia sa. Iar la ion Slavici scrisorile sunt inexpresive, incomparabile cu Moara cu noroc sau Popa tanda. Elementele primordiale, care duc scrisorile în zona artei sunt: personalitatea și talentul care ne indică numai sursa, cauza valorii, nu și individualitatea ei.G.Lanson precizează că valoarea epistolei crește în raport cu nerespectarea
EPISTOLA CA LITERATURĂ POST FESTUM, DE AL.FLORIN ŢENNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360863_a_362192]
-
gândul spre povești de dragoste mediteraneene sau chiar din zone și mai exotice, mai ales după ce îi cunoșteai părinții știuți - niște blonzi spălăciți. Amândoi niște oameni... cuminți. Mă-sa, Gherghina, zisă Bibilica - o mignionă blondină, posesoarea unui chip frumușel, dar inexpresiv, și al uni corp bine ticluit, sta cuminte, la locul ei... sub oricine. Așa de cuminte era, din acest punct de vedere, încât toți bărbații și lumea în general, o porecleau „Salteaua”. Și Gogu, tatăl lui Corcodușe sta cuminte. Unde
NATURĂ MOARTĂ... CU PROȘTI VII de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367676_a_369005]
-
clădirii. Lena îi dădu paharul cu apă și încercă să-i citească în privire, să vadă, nu cumva i-a încolțit ceva în minte? Răcoarea de afară a mai adus puțină culoare în obrajii acesteia, dar privirea-i era goală, inexpresivă, era a unui om care pierduse sensul vieții, care-și pierduse respectul față de sine, care simțea că nu-i mai aparține nici nimicul pe care nu-l are. - Cumnățică, spune-mi ce este cu tine, te doare ceva, ce ai
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL II – EPISODUL 4 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348523_a_349852]
-
loc nopții. Noi privim în viitor. Amintirile sacrifică viitorul în numele prezentului. Ne lipim de fereastră, pe coridor și-a făcut apariția o femeie, nu foarte bătrână, înaltă, cu părul cărunt. Era oarbă, bastonul acela alb, ochii inundați de un alb inexpresiv întărea convingerea mea. Aveam în mână un pachet de biscuiți, îi priveam eticheta ca o perspectivă, un mod de a vedea lumea liberă, o agățare de simboluri, mintea nu vrea să renunțe. Caut cu atenție mâna cerșetoarei, înclin pachetul, biscuiții
SUNT LACRIMĂ DIN LACRIMILE TALE, AUTOR GHEORGHE ŞERBĂNESCU) de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1286 din 09 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349981_a_351310]
-
interesului național? De ce ar dori ei să reprezinte voința unui popor întreg, când profitabil este a se reprezinta doar pe ei înșiși și-atât ? Stau și mă întreb, la rândul meu, aidoma multor cetățeni ai acestei țări carpato-danubiano-mioritico-pontice, de ce tabloul inexpresiv de acum al mai mult decât murdarului circ politic actual a ajuns să devină emblema unui stat unitar și suveran al Uniunii Europene, stat care și-a câștigat în timp propria-i independență cu iscusința diplomatică a unor personalități marcante
VOTUL POPULAR DIN 29 IULIE = ZVASTICA DE PE FUNDUL PONEIULUI ROZ de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 573 din 26 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350175_a_351504]
-
ai casei, cu alte cuvinte - ce apărau cu spirit incisiv onoarea pierdută a unui jupân Dumitrache tradus de propriii lui tovarăși Ipingești și până la variantele feminine ale lui Ghiță polițaiul, niște Pristandale cu cât mai vopsite, cu atât mai mai inexpresive, cărora nu prea le-au ieșit la număr de-a lungul mandatului nu steagurile, ci voturile, iată doar o mică parte dintre personajele cvasiprezente zilele trecute în piesă bulevardieră intitulată simplu „Stația România” - una dintre multele drame, de fapt, ale
PREŞEDINTE CU REPETIŢIE?! de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351426_a_352755]
-
baticului șifonat peste ochi. Nu părea surprinsă și nici teamă nu se citea pe fața ei. I‑a privit pe toți cu aceeași încetineală, în tăcere. Pe fața ei niciun mușchi nu a tresărit și ochii i‑au rămas total inexpresivi. Când toți acei bărbați care o priveau erau convinși că femeia nu va vorbi, ea a rupt tăcerea. - Păi... ce să zic maică... uite, e stăpânu’ aci... Să zică el că nu am eu grijă de casă, a vorbit ea
CHEMAREA DESTINULUI (8) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356241_a_357570]
-
fie înmormântat exact lângă Cavoul Osetius Bagrationi, pe care Anastasia Rudaru și-l alesese drept reședință permanentă. Întoarcerea Porcului, un excelent profesionist, este triumfală: Ce mai faci, Vergilius? Deaconu Vergilius “Porcu'” o privi de după birou, cu ochii lui albaștri spălăciți, inexpresivi, ca de pește mort. Slăbise în mod vizibil și acest lucru îl avantaja: - Toate bune și nimic nou... rosti pe un ton șoptit. Cu ce treburi pe la mine? Anca își aprinse nervoasă o țigară. Vergilius “Porcu'” făcu un gest oripilat
CRONICA MARGINEANU SERBAN de IOAN LILĂ în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356244_a_357573]
-
aflau alți doi polițiști, dar în ținută civilă. Mai alături, în fața grupului, la jumătatea distanței de la prima bancă până la piedestalul pe care se afla masa și scaunul cu spetează înaltă al judecătorului, se afla un jandarm cu trup dolofan, față inexpresivă și sprâncene încruntate ce-și pipăia la intervale aproape egale bastonul de cauciuc, de parcă se temea să nu-i cadă de pe centură. El a făcut semn din cap grupului pentru a se așeza, după ce a luat loc și grefierul la
SUB IMPERIUL FRICII (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355150_a_356479]
-
loc nopții. Noi privim în viitor. Amintirile sacrifică viitorul în numele prezentului. Ne lipim de fereastră, pe coridor și-a făcut apariția o femeie, nu foarte bătrână, înaltă, cu părul cărunt. Era oarbă, bastonul acela alb, ochii inundați de un alb inexpresiv întărea convingerea mea. Aveam în mână un pachet de biscuiți, îi priveam eticheta ca o perspectivă, un mod de a vedea lumea liberă, o agățare de simboluri, mintea nu vrea să renunțe. Caut cu atenție mâna cerșetoarei, inclin pachetul, biscuiții
SUNT LACRIMĂ DIN LACRIMILE TALE (INCLUDE UN NOU CAPITOL) de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355121_a_356450]
-
spontaneității. În unele scrisori autorul romanului Viața la țară se interesează de viața țăranilor din Plainești, satul natal, de lângă Râmnicu Sărat. Corespondența acestui autor tinde să pună în umbră poezia și romanele, în comparație cu cea a lui Ioan Slavici care este inexpresivă ce nu egalează cu Moara cu noroc, sau Popa Tanda. Atât Caragiale în corespondența căruia descoperim nevoia de dialog, legat de cârciuma din Ploiești, sau la Gib Mihăescu abordând probleme de cultura viței de vie, de pe Dealul Viilor din Drăgășani
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353846_a_355175]
-
spontaneității. În unele scrisori autorul romanului „Viața la țară” se interesează de viața țăranilor din Plăinești, satul natal, de lângă Râmnicu Sărat. Corespondența acestui autor tinde să pună în umbră poezia și romanele, în comparație cu cea a lui Ioan Slavici care este inexpresivă ce nu egalează cu „Moara cu noroc”, sau „Popa Tanda”. Atât Caragiale în corespondența căruia descoperim nevoia de dialog, legat de cârciuma din Ploiești, sau la Gib Mihăescu abordând probleme de cultura viței de vie, de pe Dealul Viilor din Drăgășani
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ (1) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350639_a_351968]
-
tragă-n ham, a întrerupt avocatul Cenușe gândurile lui Mișu, spărgând liniștea ce cuprinsese întreaga încăpere. Acesta și-a retras mâinile cu încetineală exagerată, și-a îndreptat trupul în același ritm, privind-o tot timpul, fără să clipească, pe Ramona, inexpresiv, părând a fi calm. - Vă mulțumesc, doamnă avocat, pentru acest duș rece! Am să țin minte, vă promit... iar dumneavoastră, domnule avocat, a continuat el, întorcând-se încet și făcând doi pași către celălalt birou, sunteți un coleg pe cinste
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 387 din 22 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360333_a_361662]
-
total greșit. Conștientizam faptul că sunt o sumă de valori, de elemente și energii plus-minus în proporții egale, formând un tot indivizibil, compact și de nedefinit în termenii mei, pe care ii simțeam din ce in ce ma vagi și inexpresivi. Citește mai mult Numele meu este Karanta și sunt o stea; pentru că nu am reușit să devin mai mult. Deocamdată. Nu știu unde am greșit dar voi mai încerca o dată; când îmi va fi permis. Până atunci, am să vă spun povestea
CLARISSA EMANUELA [Corola-blog/BlogPost/360455_a_361784]
-
total greșit. Conștientizam faptul că sunt o sumă de valori, de elemente și energii plus-minus în proporții egale, formând un tot indivizibil, compact și de nedefinit în termenii mei, pe care ii simțeam din ce in ce ma vagi și inexpresivi.... XVIII. ÎN GÂNDURILE TALE, de Clarissa Emanuela , publicat în Ediția nr. 1233 din 17 mai 2014. gaseste-ma în gândurile tale și spune-mi, ce simți când știi că îmi e dor? dor să te aștept, la o răscruce de
CLARISSA EMANUELA [Corola-blog/BlogPost/360455_a_361784]
-
nu facă, de ce/de cine să se ferească, pe cine să urmeze, ce valori să cultive, ce idealuri să-și propună... Așteptam, deci, această listă explicativă, care nu apărea niciodată! Mai târziu, am fost contrariată de prezentarea extrem de laconică și inexpresivă pe care Pilat I-o face lui Isus: Iată Omul! Semăna, prea bine, cu sintagma din copilărie: vid de sens! M-am așteptat, din nou, să urmeze o structură explicativă, de genul: Iată omul cel mai bun de pe pământ! sau
SĂ FII OM! de TITIANA DUMITRANA în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342433_a_343762]
-
total greșit. Conștientizam faptul că sunt o sumă de valori, de elemente și energii plus-minus în proporții egale, formând un tot indivizibil, compact și de nedefinit în termenii mei, pe care ii simțeam din ce in ce ma vagi și inexpresivi. --Doar un suflet al grupului din care și tu faci parte, îmi răspunse. Acum realizăm că simt comunicarea că pe ceva palpabil, fără sunet. Eram recepționata din faza de concept a gândului. Vibram. --Pot să te simt și îmi dau
POVESTEA INTRUPARII de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340617_a_341946]
-
dificultate interlocutorii. - Copiii au nevoie de domnia voastră, lord M.Joseph. Mai puțin de mine sau altcineva. Confortul, cadourile, plimbările, condițiile create pentru ei nu sunt suficiente. Ei simt nevoia să le arătați afecțiune, dragoste, o îmbrățișare caldă, nu fugară sau inexpresivă. E incontestabilă dragostea dumneavoastră dar nu o lăsați să ajungă la ei. O cenzurați. Beth nu e răsfățată. E rănită că acordați prioritate la orice și oricui, mai puțin ei. Fetele sunt necruțătoare cu persoanele pe care le consideră potențiale
MY LORD (2) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341183_a_342512]
-
din România în Suedia un mare pachet, cu diferite mâncăruri. Era perioada Crăciunului. Imaginează-ți să mergi seara, să aștepți autobuzul ce sosește din România. Era întunecat și rece, ploios și oribil. Când am primit pachetul pe fața mea total inexpresivă s-a așezat un zâmbet imens ș inima mea a început să cânte și să danseze. Am putut să simt mireasma cimbrului înainte de a deschide pachetul. Îți recomandăm Lecția mea despre România: Dacă un român are două mere, îți va
Cântarea României. „Este dorul pentru o țară care mă face să mă simt întreagă, completă ca ființă umană” () [Corola-blog/BlogPost/337716_a_339045]
-
baticului șifonat peste ochi. Nu părea surprinsă și nici teamă nu se citea pe fața ei. I-a privit pe toți cu aceeași încetineală, în tăcere. Pe fața ei nici un mușchi nu a tresărit și ochii i-au rămas total inexpresivi. Când toți acei bărbați care o priveau erau convinși că femeia nu va vorbi, ea a rupt tăcerea. - Păi... ce să zic maică... uite, e stăpânu’ aci... Să zică el că nu am eu grijă de casă..., a vorbit ea
EPISODUL 6, CAP. II, ALERTĂ GENERALĂ, CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343359_a_344688]
-
următoarea: Cum cuvântul târg este cu certitudine mai vechi decât „sihot” și cum influența ruteană la vremea respectivă era practic nulă vizavi de cea maghiară, ce sens avea ca uniunea obștilor sătești din acest areal traco-getic să împrumute un termen inexpresiv pentru semnificația sa constitutivă, când avea la îndemână acele concepte care exprimau îndeletnicirile sale multimilenare, cu ajutorul cărora localitatea putându-se numi Târgul Oilor sau Târgul Oierilor, de pildă?! Dar, îndeosebi în ultimul timp și în lumina noilor descoperiri arheologice, tot
TOPNIME MAI MULT SAU MAI PUŢIN DERUTANTE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379016_a_380345]