207 matches
-
secolului trecut bătălia pe care o duceau un Bukovski, Soljenițîn, Saranski, Amalrik, Zaharov și alții împotriva unui sistem pe care generația mea l-a cunoscut în plin. Mărturisesc că nu aveam speranța că acești luptători vor fi învingători: sistemul părea inexpugnabil. Și iată că miracolul s-a produs: târziu, mult prea târziu și încă nu complet, sistemul construit de Lenin și Stalin a ajuns o ruină, o ruină încă periculoasă care se zvârcolește din răsputeri să salveze ce se mai poate
Vladimir Bukovski în România by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14455_a_15780]
-
Fraternity/Ilustrări ale Masoneriei de către un membru al Frăției (Sorensen 45). Lucrarea explică multe dintre simbolurile francmasonice, trădînd implicit codurile secrete ale societății. Întrucît legea tăcerii reprezintă un principiu vital între regulile masonice, Morgan a fost imediat pedepsit: Există dovezi inexpugnabile că francmasonii l-au arestat ș...ț, apoi l-au lăsat în mîinile unei mulțimi, toți membri ai frăției ș...ț. Despre Morgan ș...ț nu s-a mai auzit niciodată nimic, dar aproximativ un an mai tîrziu a fost
Povestiri din criptă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7672_a_8997]
-
La cele de confesiuni, interviuri, atitudini sociale nu am avut firește, nicio problemă. Au fost neuitate lecții de înțelepciune. La cele de filosofie am încercat să descifrez sensurile aflate dincolo de o platoșă de cuvinte care uneori mi s-a părut inexpugnabilă. Uneori, am reușit, alteori am mers pe mâna proprie-mi intuiții, dar au fost și destule cazuri în care a trebuit să mă recunosc învins. Posibilele complexe generate de mărturisirea publică a propriei mele incompetențe (în condițiile în care Mihai
Mintea și inima lui Mihai șora by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6780_a_8105]
-
întrebări și să facă analogii, să aibă ureche muzicală și ochi trecuți prin proba capodoperelor picturii. Nici măcar aceasta nu garantează însă că va înțelege tot ceea ce a dorit să transmită poetul. Există în poezia lui Șerban Foarță și un teritoriu inexpugnabil, numai al lui, aflat la granița mereu schimbătoare dintre trăire și livresc, în care, cineva din afară nu poate fi niciodată convins că a situat corect lucrurile. Nu știu dacă se poate lăuda cineva - eu, nici într-un caz - că
Beţia de cuvinte by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9851_a_11176]
-
civilitatea înnăscută, urbanitatea tonului i-ar putea face pe unii naivi să confunde echilibrul și moderația cu excesul de generozitate), a lăsat pentru o clipă locul unui artist sentimental și melancolic. În aceste texte confesive, Gabriel Dimisianu a renunțat la inexpugnabila platoșă a criticului dezvăluind cîte ceva din atît de sublimele slăbiciuni ale omului. Încurajat de buna primire făcută de critică acestor fragmente memorialistice, Gabriel Dimisianu a făcut ceea ce trebuia să facă: a tipărit un admirabil volum de Amintiri și portrete
Melancolii de critic literar by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13278_a_14603]
-
că cetatea ar fi de epocă preromanică”. În cetate mai exista o fântână adâncă și o capelă. Faptul că din trei părți fortificația era înconjurată de prăpăstii, iar a patra era bine apărată, făceau din aceasta una dintre cele mai inexpugnabile (greu de cucerit) cetăți din Transilvania și Europa (de fapt, n-a fost ocupată niciodată, decât prin tratate). Era deservită de o zonă șcheiană din vale, numită Cutun, de care era legată prin Drumul Cavalerilor. Costantin Lacea spunea prin 1910
Tâmpa () [Corola-website/Science/303239_a_304568]
-
timp. Nimic nu se întîmplă o dată pentru totdeauna între Ludo, prietenul lui, Samy, și răsfățata Catherine: nici despărțirile, nici întîlnirile. Fiecare dintre cei trei dispare și reapare ca și cum nimic nu s-ar fi întîmplat între timp, într-un înveliș autoclav inexpugnabil pe care l-ar putea descrie această frază dinspre finalul unui roman echenozian: ,Pe stradă, ca întotdeauna, deasupra craniilor pietonilor, se leagănă bulele gîndurilor lor" (Nous trois, 1992). Viața în trei este, asemenea romanelor echenoziene, ,o satiră a singurătății moderne
Declinul prozei franceze by Matei Alexandru () [Corola-journal/Journalistic/10708_a_12033]
-
drept hrană lapte din sfârcuri de cometă,/ să-mi crească ceru-n suflet și stelele în os/ și să dezmint zăpadă pierdut în pirueta." (Sunt tânăr, Doamnă...) Alți poeți apar în fața publicului asemenea cavalerilor medievali, îmbrăcați într-o greoaie și inexpugnabila armura de referințe livrești. Mircea Dinescu ni se înfățișează cu mâinile goale și reușește totuși să ne cucerească. Se remarcă, în această perioadă, și tonul poeziei lui Mircea Dinescu. Este o poezie care seamănă cu un plâns melodios: "Mama ta
Poetul care acuză by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17888_a_19213]
-
de imens ar fi un balon, o cît de mică înțepătură îl dezumflă. Așadar, sincerității și adevărului nu li se puteau acorda concesii, căci acestea ar fi fost egale cu sinuciderea. Minciuna trebuia să fie - și a fost - compactă, totală, inexpugnabilă. Paginile care urmează vor etala o seamă de exemple, utile eventual revigorării memoriei noastre, de multe ori infidelă sau obosită. „Acum îl avem pe Nicolae Ceaușescu!“ Fenomenul intrat în istorie sub denumirea de „cult al personalității” (după opinia lui Lilly
„La belle époque“ by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2674_a_3999]
-
zice, dacă până acum băiatu’ ăsta n-a rupt gura târgului locuit de moderatori, ca psiholog îți garantez că a produs câteva semipareze cauzate de zâmbete jimbarice. Plus că o parte dintre politicieni se simte trădată, lezată în infatuarea ei inexpugnabilă și lovită crunt în orgoliu, fiindcă n-a fost invitată să povestească politico-responsabil cum și-a petrecut sărbătorile de iarnă. Pentru mneatale, fratre, e-o treabă cușeră că acest Turcescu, la începutul unui an electoral, își pierde vremea invitând la
Hibernală cu Mona Nicolici by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13201_a_14526]
-
Constatinescu -, actualul președinte a mai comis una. Poate încă mai gravă: a întors, ciocoiește, spatele tuturor celor care ar fi putut contribui substanțial la schimbarea societății românești. Odată proclamat câștigător, el s-a refugiat la Cotroceni ca într-o cazemată inexpugnabilă, tăind orice dialog cu societatea civilă - principala susținătoare în campania din 1996. Prost sfătuit ori incapabil să vadă dincolo de lungul nasului, dl. Constantinescu a devenit, în timp record, aproape la fel de antipatic precum Iliescu. Mica trupă de profitori din jurul său, nepotismul
Ordalii asortate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17240_a_18565]
-
gungureala „ma-ma" desemnează mama. Lăptăria pune în valoare lalismul prunciei. Provoacă o imensă bucurie de a trăi. „Eș' du'ce, îne Iancule! - Sun' tu'tă Co'tică! - Tu'tă du'ce, îne Iancule!". Lăptăria este ultima redută a moftangiului - inexpugnabilă. Leanca transductiva Specificul gândirii moftologice este incapacitatea de sinteză. Raționamentul moftangiului nu este nici inductiv, nici deductiv, ci transductiv, adică avansând de la un caz particular la altul. Leanca, nu întâmplător, comersantă de băuturi spirtuoase, trece de la „onoarea mea" la „situația
Profilul științific al moftangiului by Vladimir SIMON () [Corola-journal/Journalistic/6774_a_8099]
-
interesul pentru specializarea autentică, mai tîrziu, se eterizează specialiștii, pentru ca, în final, să dispară domenii întregi. Abia atunci s-ar putea simți -suficient de pregnant - izul de republică bananieră. Moartea și boala, în istorie, nu sînt văzute ca niște calamități inexpugnabile, ci în postura lor de factori firești ai condiției noastre pe pămînt. Împotriva lor omul a luptat, după puteri, în toate epocile, fiind totuși, ultimativ, înfrînt (Andrei e impresionat de o vitrină enormă, de zece-cincisprezece metri pătrați, plină cu pilule
România - o perspectivă londoneză by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6875_a_8200]
-
să ajungă societatea românească. De atunci, generații de prostovani cu tupeu acumulează diplomă după diplomă, beneficiind de generozitatea criminală a regimului Iliescu. Ei au infectat întregul sistem administrativ, au avansat în scheme, domină organigramele și s-au ascuns după ușile inexpugnabile pe care scrie "funcționar public". A existat un moment când mârșăvia ar fi putut fi oprită. Și anume, pe vremea președinției lui Emil Constantinescu și a guvernului Convenției Democrate. În loc să taie răul de la rădăcină, politicaștrii patronați de Coposu și Câmpeanu
Ați fi de acord să se desființeze universitățile proaste? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7588_a_8913]
-
a intra în viața literară nu se vădesc mai norocoase. Spectrul ,cozii" e prezent și aci cu efecte nu mai puțin apăsătoare asupra personalității în formare, care se izbește de simțămîntul că bate la uși exclusiv închise, că asediază cetăți inexpugnabile. Simțămînt cu atît mai insuportabil cu cît temporizările fără capăt alternează cu aprecieri aparent stimulatoare și promisiuni deșarte, într-un joc pervers al inutilității. Am cunoscut și noi fenomenul. Nu e oare transpusă în asemenea situații, la o scară meschină
Adevărul unui "fals exercițiu" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11093_a_12418]
-
bărbat care te-a tulburat. Crezi oare că, reluându-ți vechile exerciții, vei repune lucrurile în vechea lor matcă? Haide, reintră în tine, în viața pe care ți-ai confecționat-o cu habotnicie, ca într-o abație izolată de ziduri inexpugnabile!" Din păcate, ceea ce jocul narativ postmodern aduce textului ca tensiune interioară este invalidat de mânuirea inabilă a fluxului informației: sunt momente în carte când se explică prea multe, când se fac prea multe generalizări; sunt unele monologuri interioare prin care
Romanul unei poete by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14816_a_16141]
-
multă simpatie, apropiindu-mă de toți cei coborați, scăpați din luptele din Crimeea. M-am dat și mai aproape de cei doi vânători de munte, țărani, după aparentă, bărbați împliniți, împovărați de atâtea arme și unelte. Erau ca niște "fortărețe vii", inexpugnabile, cu zăngănelile armelor și bagajelor lor, gârboviți de atâta greutate, când, deodată la un metru de mine, pe iarbă aerodromului, așteptând mai întâi să treacă nemții, au îngenunchiat, s-au aplecat cu un zgomot colosal spre pământ, au sărutat amândoi
Mixtum compositum by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17852_a_19177]
-
D.R. Popescu Domnule Ovidiu Ghidirmic, Marele, inexpugnabilul, teribilul conducător al regilor care au transformat măreața cetate Troia într-un morman de cenușă, Agamemnon, revine, în culmea gloriei, acasă, fericit și în culmea perfecționării sale fizice și mentale, care îi conferea potențe supraumane chiar în vânjoasele și multiplele
Ateismul politic și capul de bour by D.R. Popescu () [Corola-journal/Journalistic/3673_a_4998]
-
întâmplă atunci când e înfrântă ideea de pluralitate, când spiritul primar agresiv iese din bârlog și-ți dă cu ghioaga în cap pentru că nu recunoști Unicitatea. Când, în urmă cu câțiva ani, am avut insolența să cobor de pe soclul ce părea inexpugnabil „cel mai mare roman românesc” - așa cum a fost declarat de mulți critici contemporani -, și anume, Craii de Curtea Veche, am devenit subiectul unor atacuri năucitoare. Firește că, îngroșându-mi vocea, plusasem eu însumi, etichetând cartea lui Mateiu Caragiale drept „cel
Marele Roman Românesc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2850_a_4175]
-
adică un gen literar unde, sub oblăduirea câtorva metafore - unele prăpăstioase și jignitoare pentru lingvistică - își putea dezlănțui sentimentele sub forma unor... suspine elucubrante... Bineînțeles, și pentru asigurarea unei platoșe cât de cât salvatoare, majoritatea produselor erau aruncate în recipientul inexpugnabil al suprarealismului, postmodernismului, ermetismului sau al filozofiei, fapt care putea să-l proiecteze în mijlocul marilor și neînțeleselor spirite ale lumii... Ca orice pui de dac (cum l-au susținut entuziaștii, patriotarzii și, mai ales, răuvoitorii), cele câteva poezele insipide, le-
Celebritatea locală by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12394_a_13719]
-
perspectiva prezentului, ni se înfățișează insuflat de un duh al prognozei împlinite. Să mai relevăm încă o teză scumpă sufletului de vizionar al lui N. I. Herescu, potrivit căreia ,perdeaua de fier" a totalitarismului roșu n-ar putea fi un zid inexpugnabil, deoarece se bizuie pe forța brută, pe ,rețeaua de soldați și mitraliere" care poate opri exclusiv factorii materiali: oamenii, treburile, mărfurile etc. Spiritul, gîndul rostit ori scris poate trece dintr-o parte în alta a teribilei bariere aidoma păsărilor: ,nu
"Judecățile viitorimii" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11364_a_12689]
-
a dat naștere la zvonul că fusese vrăjit. Dar nu era decât un artist exaltat. Căci doar un astfel de exaltat putea pleca, pe moarte fiind, în campanie de cucerire, determinând prin prezența sa pe câmpul de luptă căderea unei inexpugnabile cetăți (Szigetvár). Cât au durat luptele, aproape o lună de zile, moartea sa a fost ținută secretă (a fost îmbălsămat și îngropat sub tron, iar cineva i-a mimat în tot acest timp locul pe patul de moarte). Sfârșit demn
Un portret greu de uitat by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2699_a_4024]
-
aplice un baston peste cocoașă dacă te plângi c-ai fost furat la cântar. Întâmplarea face ca, de câteva luni, să trec aproape zilnic pe lângă sediul unei „agenții de badigarzi" celebră pentru isprava de-acum un an, când din seiful inexpugnabil au dispărut trei miliarde de lei. În loc să-ți inspire încredere, locul te bagă în sperieți. „Firma" e plasată într-o casă obișnuită, pe-o stradă laterală. Dacă n-ar fi câinii feroci care-și arată colții prin gardurile cam dărăpănate
O nouă ideologie: „badigardismul” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13810_a_15135]
-
nu-i chiar o povestire din criptă, ci mai curând o alunecare beată pe o feerică puzderie de stele și instantaneu, moartea devine frumoasă, măreață, Atotputernică și definitivă, pentru că cine nu-și dorește să se adăpostească în interiorul unei asemenea cetăți inexpugnabile, din nefericire zidită pe pământ? ! Publicat în revista Convorbiri literare Iași din 4 februarie 1996
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93026]
-
a doua categorie. Ce puteam să fac? Nu mi-a stat la îndemână să aleg. Când am deschis ochii întâia dată spre lume, mi-am fixat în priviri propria-mi stea și am pornit, împreună, să cucerim viața - această redută inexpugnabilă ce nu poate fi subjugată și dominată decât de oamenii puternici, cu caractere tari. Ocrotitoarea mea astrală m-a protejat și sprijinit în multe privințe d ar m-a și trădat alteori, lăsându-mă pradă jocului arbitrar al întâmplării. Implor
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]