189 matches
-
care să interpreteze aceste lucruri în termenii interacțiunilor individuale. Machiavelli este cu siguranță excepția aici, dar și contribuția sa e limitată, deoarece sistemul lui explicativ este derivat din istorie și justificat inductiv, lipsindu-i deci necesitatea absolută care poate fi inferată numai dintr-un sistem formal al logicii deductive. În fine, din punct de vedere metodologic, cei trei autori au în comun faptul că se bazează pe empirism și inductivism (cu excepția lui Tucidide, într-un fel sau altul, ei sunt preocupați
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
SOLIDARITATE Reglementare socialătc "Reglementare socială" O riglă 1 este un instrument care servește la „trasarea liniilor drepte” și la „trasarea unor urme”, la „indicarea direcției” și la „ordonare”. În contextul logicii formale, regula este o procedură operatorie prin care se inferează sau se deduc propoziții, iar din punctul de vedere al sociologiei acțiunii, ceea ce instituie sau codifică un anumit număr de practici și de comportamente cărora, din interes sau convingere, trebuie să ne conformăm În condiții determinate. ν Constrângerile care se
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
prin schimbul de expresii lingvistice sau prin conversație, situație în care semnificantul denotativ (expozitiv) al unui enunț poate genera sensuri adiționale (conotative), plecînd de la contextul producerii enunțului, acestea fiind și ele referențiale. Din constatarea Aici este frig, se pot astfel infera concluzii precum: trebuie închisă fereastra, trebuie să ne mutăm în altă încăpere, trebuie să facem focul etc. Cu asemenea aplicații, inferența reprezintă orice "operație de trecere de la un enunț la altul", prin urmare, un proces mintal extins și cu manifestări
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
brut pe cap de locuitor. Ierarhizarea națiunilor dezvăluie, de asemenea, corelații puternice între diverși indicatori, permițând stabilirea unor niveluri de corespondență. De exemplu, dacă cunoaștem rata mortalității infantile pentru o anumită țară, pe baza doar a acestui indicator putem să inferăm cu privire la alte aspecte ale societății. Statisticienii disting patru tipuri de scale de măsurare: caracteristica statistică ordinală indică locul țării într-un clasament unidimensional, și înseamnă "mai mare decât" sau "mai mică decât"; scala de interval este aplicată unor categorii sau
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
valorilor de adevăr". O parte din ea, cea autentică, ar corespunde raționamentului corect (apodictic și dialectic), în sensul că acesta, presupunând-o (este vorba despre premisele sale, fie rezultate ale inducției și intuiției, fie ale unor raționamente anterioare), o și "inferează" (este vorba de concluzie). O altă parte a cunoașterii, cea ilicită, corespunde raționamentului incorect (sofistic), fiindcă acesta ori pornește de la neadevăruri (reprezentate de premise), ori ajunge la neadevăruri, fiind incorect, chiar și atunci când pornește de la ceea ce este adevărat, ori și
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
proces, patternurile existențiale articulate și modul în care se elaborează construirea sensului lumii sociale, prin promovarea unor valori sociale și credințe specifice. în sfîrșit, variabilele psihologice evidențiază acele aspecte măsurabile ale comportamentului individual (trăsături de personalitate, valori, motivații, abilități, toate inferate din comportamentele observabile ale subiecților). Așadar, psihologia interculturală reunește atît studierea nivelului populațional, cît și al celui personal (pornind dinspre cel personal), propunînd examinarea însușirii elementelor culturale de către subiecții individuali și colectivi în cadre sociale, istorice, politice, dar și ecologice
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
universalitate. Ideea că senzorialitatea noastră ar putea fi influențată semnificativ de variabilele culturale este pe cît de greu de acceptat, pe atît de neliniștitoare, de vreme ce întreaga istorie a psihologiei s-a articulat în jurul conceptului de trăsătură de personalitate ca variabilă inferată din comportamente, caracterizată prin unitate, coerență și constanță. Or, dacă și procesele psihice primare care structurează personalitatea subiectului uman se dovedesc a fi modelate cultural, mecanismele care le activează nefiind deci unitare, coerente și durabile, atunci întreaga noastră imagine despre
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
paralelogram desenat pe o suprafață plată ca o reprezentare a unei suprafețe rectangulare (formată din unghiuri drepte extinse în spațiu) "forțează" judecata conform căreia distanța acoperită de diagonala stîngă este mai mare decît diagonala dreaptă. Un asemenea obicei de a infera are o validitate ecologică în mediile verticalizante, în care percepția cotidiană a unor corpuri "înalte și adînci", care se distribuie pe toate cele trei dimensiuni ale spațiului, este rutinieră și frecventă. Astfel, cînd obiectele sînt proiectate pe retină, multe societăți
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
system. Cogn Neuropsychol. 2003; 20:541-559. 333. Ungerleider LG, Misiikin M. Two Cortical Visual Systems. Cerebral Cortex. 2006: 549-586. 334. Ungureanu D. Compendiu logopedic scolar. EDP, București. 1998. 335. Urbach T, Kutas M. The intractability of scaling scalp distributions to infer neuroelectric sources. Psychophysiology. 2002;39:791-808. 336. Văleanu I, Hîncu M. Elemente de statistică generală. Ed. Litera, București, 1990. 337. Van Burkum JA, Hagoort P, Brown CM. Semantic integration in sentences and discourse: Evidence from the N400. J Cogn Neurosci
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
în profitului fiscului și o parte se va da doveditoriloru chiaru dacă doveditorii aru fi agenți fiscali. Articolul 24 Turmele de vite mari câri dupu felulu perului aru putea face imposibilu sau chiaru anevoiosu controlului la esire, se pota și infera după trebuința cu o marcă ce se va stabili inadinsu. Articolul 25 Pastorii streini ce s'aru statornici în tera de și platescu dreptulu de intrare pe fie-care anu, după dispositiunile de la art. ..., sînt însă datori esebitu a se supune
LEGE nr. 756 din 20 mai 1865 pentru regularea dreptului de intrare de la vitele pastoriloru streini. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132938_a_134267]
-
condițiile de muncă și incidența oboselii și a monotoniei în rândul muncitorilor. În fapt, tema generală era relația dintre productivitate și schimbările manipulate la nivelul condițiilor fizice de muncă (Roethlisberger și Dickson, 2003). Din primele cercetări de la Hawthorne au fost inferate două efecte: (a) efectul experimentatorului - schimbările produse de experimentatori au fost interpretate de muncitori ca un semn de implicare din partea managementului, ceea ce a reprezentat un stimulent bun pentru moralul și pentru productivitatea subiecților, și (b) efectul social - fiind separați de
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
mai departe cu observațiile și a subliniat influența enunțării asupra alegerii pronumelor anaforice: În alegerea unei forme anaforice, un rol important este jucat de punctul de vedere, de atitudinile și sentimentele locutorului, pe care interpretul, la rîndul său, le poate infera din forma anaforică. Altfel spus, pronumele anaforice nu sînt doar niște semnale de continuitate. (1990: 219) Ea a propus să se introducă noțiunea de anaforă empatică pe care o definește astfel: "Pronumele anaforice [...] ne aduc cunoștințe specifice, care nu privesc
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Luke nu s-a lăsat deloc de fumat, nu pune în discuție presupoziția Lucky Luke fuma înainte, și nici interogația: Lucky Luke s-a lăsat de fumat? Interpretarea semantică a unui enunț este ansamblul consecințelor sau concluziilor care pot fi inferate pornind de la acel enunț (Bellert 1970: 335). Într-o suită de propoziții, interpretarea fiecăreia este inseparabilă de celelalte. Este ceea ce dovedește, prin absurd, o bandă desenată din trei cadre cu celebrul Chat (care pe-atunci se numea Sachat) de Philippe
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
dintr-o singură privire" (Retorica III, § 1409a36, tr. Marina-Cristina Andrieș, Ed. IRI, București, 2004: 323). Această unitate prezintă avantajul de a fi "plăcută", "pentru că nu este nedeterminată și, de asemenea, fiindcă întotdeauna auditorul crede că posedă ceva ce a fost inferat pentru el însuși." (§ 1409b1). Pe de altă parte, ea îi apare ușor de înțeles, datorită ritmicității ei (§ 1409b4) care o face ușor de memorat: "Stilul în perioade are număr, ceea ce, dintre toate lucrurile, este cel mai ușor de ținut minte
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Infern 39. Acest lucru e de ajuns ca să-1 înfricoșeze pe Baal. "Salut ție, Moț, fiu drag al lui El, îi comunică Baal prin soli, eu sunt robul tău, al tău pentru totdeauna." Exultând, Moț declară că o dată ajuns în Infera, Baal își va pierde forța și va fi nimicit. El îi poruncește să ia cu sine pe fiii săi și cortegiul său de vânturi, de nori și de ploi - și Baal consimte. Dar înainte de a coborî în Infern el se
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
artă ar fi în general înțeleasă ca având un ton de judecată și negativitate, deși majoritatea scrierilor de critică ar fi descriptive și interpretative, fiind articulate pe un ton pozitiv. În ceea ce privește descrierea critică, aceasta este în general evaluativă, cititorul putând infera cu ușurință aprobarea ori dezaprobarea criticului. Ca mijloc de acumulare a informațiilor despre lucrarea de artă, descrierea precedă sortării analitice a informației și evaluării ei. Informația descriptivă poate fi "internă", delimitând în general subiectul, mediul și forma lucrării, și "externă
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
apropriere (discursivă) a evenimentului de către o persoană sau alta, în baza propriei "istorii personale"140, expun, cu siguranță, după Black, tipurile de răspunsuri de a căror ocurență Jay Chapman trebuie să fi fost perfect conștient. Mai mult, apreciază criticul, "putem infera că Chapman califică prima și ultima (reacție adăugirea mea) drept greșite, în timp ce a doua și a treia necesită rectificare"141. În acest moment, profesorul Black face un pas important înainte, în ce privește "lovitura de teatru" pe care ne-a pregătit-o
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
la care Chapman face, desigur, ex cathedra, apel. Ne dorim, în urma celor lecturate, să facem parte, mai degrabă decât să eșuăm în acest sens, din publicul căruia Chapman a intenționat să se adreseze, din publicul a cărui "imagine" o putem infera, împreună cu Black, din litera discursului său, a publicului pe care, deci, discursul îl construiește, îl "fabrică", printr-un efort susținut. Întorcându-ne la text, să urmărim cum apreciază Edwin Black acest efort. În primul rând, reiterează Black, discursul (încă) trăiește
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
de pretutindeni decât înseși numele criticilor retorici care le-au introdus pe scena cercetării. Efect care, cu siguranță, le face cinste fiecăruia dintre cei doi. Să încercăm, în cele ce urmează, o schiță a conceptului "second persona", așa cum o putem infera din textul articolului lui Edwin Black. Intenția teoretică a profesorului Black, în această piesă, intenție care îi facilitează acestuia posibilitatea înnoirii teoretico-metodologice (și, bineînțeles, terminologice) a criticismului retoric, este aceea de a lărgi cadrul contextual al evaluării morale de așa
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
ale caracterului uman pe care litera unui discurs (sau piesă de teatru) le relevă îndeobște. Astfel, ne amintim, îndemnați de Edwin Black, că, într-adevăr, Retorica lui Aristotel discută chestiunea provocatoare a dimensiunii morale a caracterului uman ce poate fi inferată cu ajutorul "funcției simptomatice" a discursului. Este vorba, nu-i așa, de ethos-ul aristotelian. Însă, de la Aristotel încoace, adaugă criticul, "suntem mai sceptici în ce privește veracitatea reprezentării"187, cu alte cuvinte am învățat să întrevedem posibilitatea, chiar probabilitatea "ca autorul implicat
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
teoretică, metodologică și terminologică a criticismului retoric, la care ne-am referit la începutul acestui subcapitol. El propune termenul de "second persona", pentru a echilibra relația triunghiulară presupusă de actul discursiv: dacă "first persona" ("persoana întâi") a discursului poate fi inferată din discurs ca "portret" (real sau artificial) al autorului discursului, atunci "second persona" ("persoana a doua") poate descrie, în aceeași măsură revelatoare, "publicul implicat de un discurs"191. Această inovație în zona criticismului merită, după Black, mai multă atenție, din
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
persona"), precizând doar că, în funcție de tipul discursului (judiciar sau forensic, epidictic și deliberativ), se presupune despre public că stă să judece chestiuni legate de trecut, prezent sau viitor. În cel mai bun caz, teoriile clasice ale retoricii ne permit să inferăm, în baza literei unui discurs, faptul că acesta este destinat unui public tânăr sau mai în vârstă, sau că publicul poate avea o opinie favorabilă sau nefavorabilă despre cele auzite; dar toate acestea înseamnă prea puțin, după Black, pentru criticul
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
să modereze relația trecut-prezent-viitor în cercetarea critico-retorică, astfel încât nici un tip de orientare, inclusiv, sau mai ales, neo-aristotelianismul, să nu fie lăsate pe dinafară, amuțite sau excluse, îi face, cu siguranță, cinste. Revenind la categoriile de public pe care le putem infera, în baza discursului, ca fiind cele cărora Nixon (nu) se adresează, iată-l pe Hill identificând ca grup al celor pe care președintele alege să îi "izoleze și stigmatizeze"220 pe cei care, dintr-un motiv sau altul, opuneau rezistență
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
baza, chiar în absența vreunui demers discursiv care să îi persuadeze. În cazul lor, persuasiunea nu are sens. Mai există un factor esențial în alegerea, de către Nixon, a publicului său "țintă": faptul că, iarăși în baza discursului, atestă Hill, putem infera faptul că președintele era "conștient că Vietcong-ul și alți factori de decizie de factură comunistă ascultau"222 adresa sa, în aceeași măsură ca cei vizați, în primul rând, de discurs. În fața lor, precizează Hill, Nixon se portretizează ca "deschis, chiar
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
același timp, pe aceștia, de faptul că "escaladarea" războiului va avea, cu siguranță, drept consecință, înfrângerea comuniștilor de către forțele americane. Prin urmare, deduce Hill, în baza acestui portret pe care Nixon însuși și-l construiește, prin mijloace pur discursive, putem infera că președintele nu exclude această categorie din rândul publicului său: cu alte cuvinte, comuniștii fac parte din publicul lui Nixon. Însă ei nu constituie publicul căruia președintele se adresează în primul rând. Richard Nixon, declară Hill, se adresează, cu preponderență
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]