796 matches
-
aș fi „comparat poantele” scoase din context, identitatea lingvistică dintre textul din Manifesto și cel din Messaggero ar fi fost cu atât mai impresionantă. Ce au făcut cei doi tovarăși ai lui De Marsico? În primul rând, au făcut aceeași inferență pe care am văzut-o la Natalia, adică au făcut un proces greșit (și intenționat, precum lupul cu mielul) intențiilor mele, atribuindu-mi un argument la care numai un „nebun” sau un „diletant cretin” ar putea recurge. În al doilea
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
relație sau tranzacție cu mediul este stresantă atunci când presupune o miză pentru subiect și deci are o semnificație personală. Anticiparea unui pericol, a unei vătămări sau a unei trăiri dureroase constituie o notă caracteristică a stresului. Evaluarea amenințării este o inferență asupra datelor unei situații, bazată pe experiența proprie, reală sau imaginară, directă sau indirectă. Persoana nu este însă o victimă pasivă în fața stresului. În paralel cu alarma fiziologică și psihologică declanșată de stres, persoanele activează și diferite strategii de coping
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
vedere științific, dac) ar fi efectuate teste riguroase, experimentale. Totuși, dac) o teorie este formulat) în termeni generali, si dac) această d) naștere unor aștept)ri care se înscriu într-un domeniu identificabil, ins) din nerfericire larg, atunci, a obține inferențe precise și a incerca a le verifica experimental înseamn) a cere teoriei mai mult decât poate ea spune. Testarea riguroas) a unei teorii vagi reprezint) mai degrab) un exercițiu de folosire a metodelor, decât un efort util de a testa
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
r, el z)bovește atât de puțin asupra cadrului teoretic, încât semnificația și noțiunea precis), atribuite sistemului-construct r)mân evazive. Dac) cineva trebuie s) urm)reasc) sistemele internaționale reale, ce cale trebuie s) urmeze? Din cunoașterea p)rților, trebuie desprinse inferențe despre întreg. Doar p)rțile pot fi observate, cursul acțiunilor lor trasat, scopurile lor deslușite. Astfel, Hoffmann îl apreciaz) pe Raymond Aron pentru ,,respingerea [de c)tre acesta] a oric)rei științe care acord) formelor de comportament pe care le
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
fiind destul de moderat), dar și stabil) (6 martie 1972, p. 33; 7 martie 1972, p. 39; cf. 1968, pp. 343-364). Schimb)rile aștept)rilor nu sunt asociate în nici un mod consecvent cu schimb)rile sistemului. Neglijență cu care sunt deduse inferențele sistemice face cas) bun) cu imprecizia cu care este definit sistemul. Salutând sosirea unei lumi cu cinci puteri, Hoffmann adaug) imediat c) cei cinci actori principali nu sunt comparabili în ceea ce privește capabilit)țile. Dac) avem de gand s) evalu)m, ar
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
care formeaz) bLnțe de putere, fie c) își doresc sau nu acest lucru. Ele pun, de asemenea, în evident), si dificult)țile test)rii. Germania și Austro-Ungaria au format Alianță Dual) în 1879. De vreme ce nu pot fi deduse din teorie inferențe detaliate, nu putem spune când anume se așteapt) că alte state s) se opun) acestei mișc)ri. Franța și Rusia au așteptat pan) în 1894. Demonstreaz) acest lucru c) teoria este fals), sugerând c) statele pot s) fie său s
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
E ca si cum am spune c) atât Compania Ford, cât și cultivatorul individual de grâu caut) s)-si maximizeze profiturile așteptate. Ni se spune doar ceea ce deja știam. Din perspectiva unui interes asumat, nu pot fi f)cute nici un fel de inferențe utile, în afar) de cazul în care ne putem imagina ce acțiuni sunt necesare pentru realizarea cu succes a acestuia. Modul în care sunt îndeplinite în mod convenabil interesele depinde de structură pieței spre care este orientat) inițiativa cuiva. În
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
retorica liberal), a ajuns s) fie realist și precaut construit). Prin forță evenimentelor, atât ei, cât și noi, am fost constrânși s) ne comport)m în moduri contrazise atât în termenii lor, cât și ai noștri. Politologii, extr)gând propriile inferențe din caracteristicile statelor, nu se gr)beau s) evalueze procesul. Inferențele trase din caracteristicile sistemelor numerelor mici iau mai degrab) naștere pe cale politic). Economiștii au cunoscut de mult faptul c) trecerea timpului face mai ușoar) coexistența pașnic) dintre principalii competitori
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
forță evenimentelor, atât ei, cât și noi, am fost constrânși s) ne comport)m în moduri contrazise atât în termenii lor, cât și ai noștri. Politologii, extr)gând propriile inferențe din caracteristicile statelor, nu se gr)beau s) evalueze procesul. Inferențele trase din caracteristicile sistemelor numerelor mici iau mai degrab) naștere pe cale politic). Economiștii au cunoscut de mult faptul c) trecerea timpului face mai ușoar) coexistența pașnic) dintre principalii competitori. Ei devin familiarizați unul cu altul; ei învăț) cum s)-si
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
și de a se dedubla. Nu este sigur, de exemplu, că persoana studiată de noi se proiectează neapărat în replicile altora și că nu uzitează stereotipii ori că nu estimează adecvat atitudinile (replicile) celorlalți. Interpretări eronate pot surveni și în inferența valorilor și a atitudinilor din conduită, prin metoda observației. Nu toate valorile au corespondent pe planul manifest al comportamentului deschis nonverbal, după cum nu orice act concret de conduită reflectă o opțiune axiologică. Orientarea axiologică fiind o dimensiune a sistemului personalității
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ales a celei logice (de conținut), adică determinarea legăturii logico-semantice dintre ipoteze, categorii, indici și caracteristicile textului (Chelcea, 1985). Problema interpretării intențiilor, a valorilor autorului documentului supus investigației nu se rezolvă totuși doar prin relevarea tendinței statistice. Este justificată atât inferența directă, când conținutul este luat ca atare (face value), cât și inferența inversă, când opusul afirmațiilor din conținut trebuie considerat ca adevărat. Rămâne așadar la latitudinea analistului să aprecieze intenția manifestă în sens direct sau nu. Prin această optică se
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
categorii, indici și caracteristicile textului (Chelcea, 1985). Problema interpretării intențiilor, a valorilor autorului documentului supus investigației nu se rezolvă totuși doar prin relevarea tendinței statistice. Este justificată atât inferența directă, când conținutul este luat ca atare (face value), cât și inferența inversă, când opusul afirmațiilor din conținut trebuie considerat ca adevărat. Rămâne așadar la latitudinea analistului să aprecieze intenția manifestă în sens direct sau nu. Prin această optică se face distincția (Ghiglione, Matalon, 1978) dintre analiza pe plan orizontal (caracteristicile textului
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
pas este acela de a-l face conștient de existența lor, examinând împreună cu terapeutul baza cognitivă a problemelor din familie și apoi însușindu-și tehnici de autoexaminare a acesteia (vezi 10.5.). În a doua fază, prin evidențierea distorsiunilor, a inferențelor arbitrare, se construiesc alternative de gândire pentru aceleași emoții, comportamente, situații, episoade, persoane. Utilizându-se tehnici ca reîncadrarea, scenarii comportamentale, evaluarea costurilor și beneficiilor în termeni de decizii raționale, se poate ajunge astfel la comutarea de pe o gândire negativă pe
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
să existe o corelație, și anume proximitatea spațială și selectivitatea rezultată din prejudecăți (în speță, rasiale și etnice). Altfel spus, ajutându-i pe cei apropiați nouă (spațial, cultural, atitudinal și comportamental), noi facem - mai mult sau mai puțin transparent logic - inferența că aceștia sunt apropiați și genetic. Se încearcă în acest mod să se răspundă și la întrebarea cum se recunosc între ei oamenii care au un bagaj genetic comun. Alte explicații de natură sociobiologistă mizează pe mecanismul genetic al beneficiului
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în a deduce caracteristici de statut și rol comune (religios, etnic, de vârstă, profesional etc.) din atribute exterioare, cum ar fi îmbrăcămintea, trăsături fizic-constituționale și altele. Cercetările empirice nu sunt destul de avansate în a ne arăta cât de exacte sunt inferențele de acest fel. De asemenea, încă nu avem date sistematice care să arate ce criterii de similaritate sunt mai importante în cazul în care ele se regăsesc la aceeași persoană. De exemplu, cel aflat în dificultate apare clar de aceeași
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
lor. ¬ Pasul nr. 3: comprehensiunea (înțelegerea). Presupune, pe lângă interpretare, și o evaluare critică a ceea ce s-a ascultat; Ralph Nichols a descris o serie de factori care influențează înțelegerea, dintre care menționăm: - inteligența; - mărimea vocabularului ascultătorului; - abilitatea de a face inferențe; - abilitatea de a structura un discurs; - capacitatea de a surprinde ideile principale; - cunoașterea tehnicilor care îmbunătățesc concentrarea; - interes real pentru subiectul discutat; - oboseala fizică sau psihică a ascultătorilor; - eficiența vorbitorului; - temperatura camerei și ventilația; - experiența în a asculta materiale dificile
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
norme existente în mod obiectiv, participanții la o activitate de grup au un punct de referință intern (subiectiv) ce este, după părerea noastră, un raport dintre normele pe care individul în cauză își dorește să le găsească în cadrul grupului și inferențele pe care acesta le face în funcție de normele despre care crede că ceilalți doresc să funcționeze în cadrul grupului. Este vorba despre o negociere pe plan intern a persoanei cu ea însăși, un tip de negociere reflexivă; putem invoca aici metoda reflecției
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
au în comun” (Moscovici, 1998, p. 151). Autorul ne oferă un exemplu plastic și amuzant pentru a observa importanța categorisirii în procesul de învățare: dacă de pe o planetă îndepărtată, izolată de orice fel de informație (unde mecanismele de percepție și inferență au evoluat complet diferit decât pe planeta noastră), vine un extraterestru, el va trebui să facă față unei cantități imense de informație, nereușind să o interpreteze. Pentru oameni, un asemenea proces este simplu datorită categorisirii; astfel, vom întâlni categoriile: clădiri
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
față de ceea ce știau înainte? Ulterior, exercițiul poate fi reluat introducându-se un alt obiect în „cutia misterioasă” și cu un alt voluntar. Autorul subliniază că o asemenea metodă de optimizarea abilităților de observare „include recunoașterea patternurilor, identificarea caracteristicilor, dezvoltarea de inferențe și construirea de ipoteze” (apud Campbell, Campbell și Dickinson, 2004, p. 227). După Ioan Cerghit (1997), deosebim următoarele forme: a) observarea spontană și neorganizată; b) observarea enumerativă și descriptivă; c) observarea ca formă de cercetare organizată și sistematică, bazată pe
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
s-au realizat măsurătorile, trebuie să observăm că setul de date obținut nu constituie o mostră aleatoare dintr-o populație bine definită. Deși cu ajutorul acestui set de date vom ilustra un număr de tehnici inferențiale în statistică, o astfel de inferență nu este valabilă în general, deoarece eșantionul nu este unul reprezentativ pentru populație. În studiu au fost incluse nouă măsurători ale scheletului (reprezentând valori ale unor diametre). Antropometrul din figura de mai jos a fost utilizat pentru a măsura diametrele
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
o unitate tematică care vizează anumite obiective și presupune continuitate în alegerea tipurilor de activități de învățare și o finalizare prin evaluare. În cazul disciplinei Logică și argumentare, unitățile de învățare sînt conținuturi tematice precum: noțiunea; propoziția neanalizată; propoziția aristotelică; inferențe deductive imediate; inferențe deductive mediate; inferențe deductive mediate cu propoziții neanalizate; demonstrația; argumentarea. Proiectul unității de învățare poate cuprinde, pe verticală, șase elemente. 6. PROIECTE DE LECȚIE Proiect de lecție Data: Clasa: Obiectul: Logică și argumentare Tipul lecției: predare-învățare Tema
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
care vizează anumite obiective și presupune continuitate în alegerea tipurilor de activități de învățare și o finalizare prin evaluare. În cazul disciplinei Logică și argumentare, unitățile de învățare sînt conținuturi tematice precum: noțiunea; propoziția neanalizată; propoziția aristotelică; inferențe deductive imediate; inferențe deductive mediate; inferențe deductive mediate cu propoziții neanalizate; demonstrația; argumentarea. Proiectul unității de învățare poate cuprinde, pe verticală, șase elemente. 6. PROIECTE DE LECȚIE Proiect de lecție Data: Clasa: Obiectul: Logică și argumentare Tipul lecției: predare-învățare Tema: Raporturile dintre noțiuni
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
obiective și presupune continuitate în alegerea tipurilor de activități de învățare și o finalizare prin evaluare. În cazul disciplinei Logică și argumentare, unitățile de învățare sînt conținuturi tematice precum: noțiunea; propoziția neanalizată; propoziția aristotelică; inferențe deductive imediate; inferențe deductive mediate; inferențe deductive mediate cu propoziții neanalizate; demonstrația; argumentarea. Proiectul unității de învățare poate cuprinde, pe verticală, șase elemente. 6. PROIECTE DE LECȚIE Proiect de lecție Data: Clasa: Obiectul: Logică și argumentare Tipul lecției: predare-învățare Tema: Raporturile dintre noțiuni Obiectivul general: utilizarea
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
adecvat, într-un tabel cuprinzînd într o coloană raporturile de ordonare, iar, în altă coloană, raporturile de opoziție, corespunzătoare, așa cum arată tabelul de mai jos. Proiect de lecție Data: Clasa: Obiectul: Logică și argumentare Tipul lecției: recapitulare și sistematizare Tema: Inferența Obiective generale: Recapitularea tipurilor de inferențe și a condițiilor de validitate; depistarea locului fiecărei inferențe în clasa din care face parte; dezvoltarea competențelor necesare utilizării inferențelor; realizarea unei imagini de ansamblu asupra inferenței ca formă logică; depistarea erorilor în utilizarea
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
o coloană raporturile de ordonare, iar, în altă coloană, raporturile de opoziție, corespunzătoare, așa cum arată tabelul de mai jos. Proiect de lecție Data: Clasa: Obiectul: Logică și argumentare Tipul lecției: recapitulare și sistematizare Tema: Inferența Obiective generale: Recapitularea tipurilor de inferențe și a condițiilor de validitate; depistarea locului fiecărei inferențe în clasa din care face parte; dezvoltarea competențelor necesare utilizării inferențelor; realizarea unei imagini de ansamblu asupra inferenței ca formă logică; depistarea erorilor în utilizarea inferențelor Metode: conversația euristică, exercițiul Mijloace
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]