784 matches
-
măsurătorile indirecte decurge din modul de realizare a chestionarului, din moment de convingerile cele mai puternice ale profesorilor emerg din propriile răspunsuri ale profesorilor la chestionarele cu întrebări deschise. În al doilea rând, pentru validitatea de construct se pot face inferențe pe baza corelațiilor semnificative existente între măsurătorile directe și indirecte ale celor trei constructe. Scorare Se face suma scorurilor obținute de fiecare subiect la itemii fiecărui factor pentru a calcula scorul subiectului la factorul respectiv. Analiza datelor Pentru analiza datelor
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
că nu se scuză. Individul este, cu alte cuvinte, o pramatie! O secătură! O scursură, sub orice critică! O otreapă! O zdreanță! Un golan! Un jeg! A-ha-ha-hai dreptate, cască și Fratele, vag aprobator. Așa-i Silică. Irecuperabil. Îți bag o inferență? Tot ce nu te omoară, te face dependent! Suntem produșii propriilor slăbiciuni, ai propriilor noastre emoții. Și ai propriilor noastre mistificări! Cu certitudine. Îmi permit chiar să adaug că pot exista mistificări ingenui, mistificări spectaculare și mistificări grosolane, recurente! În
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
piatră în grădina lui Piso? -, Philodemos laudă meritele unui instrument în slujba unei cauze demne. El respinge atât abilitatea dialectică pură fără conținut, cât și ideile necinstit prezentate, propuse sau susținute. în Despre semne, Philodemos se străduiește să elucideze chestiunea inferenței și reflectează asupra trecerii de la ceea ce este văzut, constatat de trupul filosofului, la ceea ce poate fi dedus: de exemplu, cum vom deduce realitățile invizibile ale atomului și vidului plecând de la realitățile vizibile? Cum am putea ajunge la teoria declivității - o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
variabile importante pentru studiu (venit, nivel de educație etc.) (Handcock și Gile, 2007). Nonparticiparea nu implică faptul că un respondent nu va fi inclus în cadrul studiului asupra unei rețele. În practică, pentru a diminua cantitatea de date lipsă, cercetătorii fac inferențe cu privire la posibilele răspunsuri ale nonparticipanților, folosind răspunsurile celor care au fost de acord să participe. De exemplu, decizia lui A de a nu participa la un studiu de rețea socială nu îi împiedică pe cei care au decis să participe
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
lor. ¬ Pasul nr. 3: comprehensiunea (înțelegerea). Presupune, pe lângă interpretare, și o evaluare critică a ceea ce s-a ascultat; Ralph Nichols a descris o serie de factori care influențează înțelegerea, dintre care menționăm: - inteligența; - mărimea vocabularului ascultătorului; - abilitatea de a face inferențe; - abilitatea de a structura un discurs; - capacitatea de a surprinde ideile principale; - cunoașterea tehnicilor care îmbunătățesc concentrarea; - interes real pentru subiectul discutat; - oboseala fizică sau psihică a ascultătorilor; - eficiența vorbitorului; - temperatura camerei și ventilația; - experiența în a asculta materiale dificile
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
norme existente în mod obiectiv, participanții la o activitate de grup au un punct de referință intern (subiectiv) ce este, după părerea noastră, un raport dintre normele pe care individul în cauză își dorește să le găsească în cadrul grupului și inferențele pe care acesta le face în funcție de normele despre care crede că ceilalți doresc să funcționeze în cadrul grupului. Este vorba despre o negociere pe plan intern a persoanei cu ea însăși, un tip de negociere reflexivă; putem invoca aici metoda reflecției
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
au în comun” (Moscovici, 1998, p. 151). Autorul ne oferă un exemplu plastic și amuzant pentru a observa importanța categorisirii în procesul de învățare: dacă de pe o planetă îndepărtată, izolată de orice fel de informație (unde mecanismele de percepție și inferență au evoluat complet diferit decât pe planeta noastră), vine un extraterestru, el va trebui să facă față unei cantități imense de informație, nereușind să o interpreteze. Pentru oameni, un asemenea proces este simplu datorită categorisirii; astfel, vom întâlni categoriile: clădiri
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
față de ceea ce știau înainte? Ulterior, exercițiul poate fi reluat introducându-se un alt obiect în „cutia misterioasă” și cu un alt voluntar. Autorul subliniază că o asemenea metodă de optimizarea abilităților de observare „include recunoașterea patternurilor, identificarea caracteristicilor, dezvoltarea de inferențe și construirea de ipoteze” (apud Campbell, Campbell și Dickinson, 2004, p. 227). După Ioan Cerghit (1997), deosebim următoarele forme: a) observarea spontană și neorganizată; b) observarea enumerativă și descriptivă; c) observarea ca formă de cercetare organizată și sistematică, bazată pe
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ca propoziția să fie Înțeleasă clar și distinct, apoi ca ea să fie Înțeleasă toată odată, iar nu treptat. Deducția Însă, ș...ț, nu pare a se Împlini toată deodată, ci desfășoară o anumită mișcare a minții noastre ce face inferența unui lucru din altul. ș...ț Dacă ne gândim la o deducție gata săvârșită ș...ț atunci ea nu mai definește vreo mișcare oarecare, ci e capătul unei mișcări; și astfel presupunem că e prinsă prin intuiție, atunci când e simplă
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
raționale care servesc în ultimă instanță sănătatea mentală și fizică a omului”. Din referatul alcătuit pentru minister, la sfârșitul experimentului, s-a arătat că MT - ca procedeu de destindere și relaxare - are anumite laturi pozitive, dar că o apreciere despre inferențele sale s-ar putea emite abia după o perioadă mai lungă de timp. De asemenea, s-a indicat că introducerea în procedeele de relaxare MT se bazează pe un ritual magico-religios. Pe baza acestui referat, același ministru, Rădoi, care inițial
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
despre o altă judecată (nouă este compus). Putem atribui adevărul necesar unei judecăți, dar putem să îl atribuim și unui obiect, numărului 9293. Plantinga reia concepția lui Aristotel asupra modalităților de re și de dicto și spune că într-o inferență de genul: Orice ființă umană este în mod necesar rațională Orice animal din această cameră este ființă umană Orice animal din această cameră este în mod necesar rațional, concluzia trebuie considerată drept o expresie a modalității de re (fiecare animal
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
teismului deoarece am fi legați de o formă a existenței necesare care "violează" principiile logice 371. Pentru a fi depășite aceste dificultăți trebuie realizată o definiție neoclasică, care în concepția lui Hartshorne trebuie să aibă câteva proprietăți: (1) Întărește forța inferenței de la posibilitatea logică la non-contingența existenței divine. (2) Dă existenței necesar un înțeles care pare că poate fi apărat din punct de vedere logic. (3) Este eliberată de alte antinomii care critică ideea clasică a perfecțiunii și se respinge baza
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
unele situații speciale"46. În fine, importanța ei pentru domeniul comunicării a determinat intensificarea cercetărilor asupra componenței nonverbale, făcând din această un studiu în sine. Sintagme că procesarea informației (prin care trebuie să înțelegem decodarea mesajelor, în scopul realizării de inferențe referitoare la intențiile celorlalți) și managementul impresiei, (având ca scop codificarea mesajelor în direcția influențării intențiilor celorlalți, evaluările sau percepțiile acestora) sunt utilizate de către unii specialiști. Autorii unor astfel de studii vorbesc de "...pauze completate și necompletate, schimbări ale mușchilor
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
se lovește de o serie de limite. Există în primul rând un grad ridicat de subiectivitate în culegerea datelor. Pe de altă parte, informațiile pot fi utilizate mult mai puțin în scopuri comparative, iar concluziile nu pot fi extinsem, prin inferență, la populații mai largi sau din arii geografice diferite. Consecința imediată constă în faptul că efectele proiectului pot fi mai greu decelate de influența altor factori prin utilizarea metodelor calitative. Validitatea și credibilitatea datelor au un cu totul alt regim
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
piatră în grădina lui Piso? -, Philodemos laudă meritele unui instrument în slujba unei cauze demne. El respinge atât abilitatea dialectică pură fără conținut, cât și ideile necinstit prezentate, propuse sau susținute. în Despre semne, Philodemos se străduiește să elucideze chestiunea inferenței și reflectează asupra trecerii de la ceea ce este văzut, constatat de trupul filosofului, la ceea ce poate fi dedus: de exemplu, cum vom deduce realitățile invizibile ale atomului și vidului plecând de la realitățile vizibile? Cum am putea ajunge la teoria declivității - o
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
1990, 3Ă. Această teza, în opinia mea, legitimează deplin abordarea sociologică a emoțiilor. Conform teoriei despre reflexivitate, există trei modalități de transformare a emoțiilor din entități biologice în entități sociale: 1Ă identificarea emoțiilor, care ține de reflexivitatea cognitivă (interpretarea, atribuirile, inferențele emoțiiloră; 2Ă exteriorizările emoțiilor, controlul și reglarea emoțiilor, procese ce produc efectele asupra celorlalți; 3Ă trăirile interne ale emoțiilor, care se reflectă în starea internă de excitare (nivelul excitației senzoriale, durataă. 3.4.1. Identificarea emoțiilor. Adesea, trăirea internă a
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
că una nu o implică în mod necesar pe cealaltă (Casal Bertoa 2007). În acest capitol mă voi referi în principal la instituționalizarea ideologică, prin analogie cu instituționalizarea partidelor, cu amendamentele prezentate mai sus, și nu voi încerca să fac inferențe cu privire la instituționalizarea sistemului de partide pe baza concluziilor acestei cercetări, chiar dacă și aceasta va fi inevitabil atinsă pe parcursul textului. Cu toate acestea, premisa pe care se bazează acest studiu este aceea că o familie ideologică din interiorul sistemului de partide
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
ca limită "de jos" acuza tranșantă (categoria, conform taxinomiei lui Halsall). Ea apare deseori în incipit, pretextând saltul în imaginar sau justificând ofensiva directă, în corpul textului, cu funcție de releu, reconectând lectorul la realitatea imediată sau, la final, luând aspectul inferenței polemice. În toate cazurile, acuza tranșantă se comportă ca un barometru al referențialității, menținând aspectul de editorial al discursului. Exemplele sunt nenumărate, de aceea am selectat doar două reprezentative. Plecând de la un mobil real, solicitarea B.O.R. de a
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
prin generalizare, din final: "Spiritul meschin al popilor a fost întotdeauna înclinat spre jignirea celorlalți, spre stăpânirea spiritului public [...]. Trebuie însă statul să patroneze aceste apucături, această minoritate stupidă și mânjită?"189. Aici, forța asertivă a interogației retorice amplifică agresivitatea inferenței polemice, prelungind-o prin uzul epitetului descalificant. În planul dialogismului retoric, acuza tranșantă echivalează cu deconspirarea brutală a falsului și imposturii, ca un act justițiar căruia lectorul trebuie să i se solidarizeze. Din perspectiva ideologică a discursului, violența obiecțiilor plasează
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
să justifice, abil, introducerea definiției polemice, aici pseudoargument cu pretenții științifice: "Omul care disprețuiește orice ocupație de imediată utilitate și pentru el și pentru lume și se dedă la nobila profesiune de gânditor se numește un intelectual". E, prin urmare, inferența unui întreg raționament prin apolog (Marc Angenot), destinat să deschidă lectorului apetența de a se aventura în căutarea sensului real. "Nebunul regelui"254 prefigurează disimularea argheziană prin asteism și diasirm, figurile de bază ale polemicii literare urbane. E un model
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
pentru a-și menține aria lor echitabilă de oportunități. Acest pas al argumentării este, fără îndoială, unul legitim. Însă, în tentativa de a justifica accesul universal la serviciile de îngrijiri medicale, argumentul egalității oportunităților mai efectuează încă un pas crucial: inferența de la ideea că indivizii au nevoie de o stare de sănătate bună la ideea că ei au, prin urmare, nevoie de accesul la serviciile de îngrijiri medicale pentru a-și putea prezerva oportunitățile. Deși aparent simplă și plauzibilă, această inferență
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
inferența de la ideea că indivizii au nevoie de o stare de sănătate bună la ideea că ei au, prin urmare, nevoie de accesul la serviciile de îngrijiri medicale pentru a-și putea prezerva oportunitățile. Deși aparent simplă și plauzibilă, această inferență este, totuși, argumentează Sreenivasan, nevalidă. În ciuda conexiunii între starea de sănătate și oportunități, nu suntem îndreptățiți, totuși, să inferăm ideea violării egalității oportunităților doar din pierderea stării de sănătate: "desigur, cineva bolnav va avea mai puține oportunități decât atunci când era
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
beneficiază acum de mai puține oportunități decât ar fi fost echitabil. Se poate ca boala să-i reducă doar acele oportunități pe care persoana în cauză le poseda în exces față de aria sa echitabilă de oportunități"25. Pentru ca a doua inferență a argumentului egalității oportunităților să fie validă e nevoie, cu alte cuvinte, de un argument care să probeze că indivizii care se îmbolnăvesc beneficiază de mai puține oportunități decât este sau ar fi echitabil să beneficieze. Singurul argument care ar
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
în respingerea ideii că serviciile medicale sunt singurul factor controlabil social care are o contribuție cauzală semnificativă la starea de sănătate a indivizilor. Aceasta deoarece această idee ar putea fi una dintre principalele presupoziții aflate în spatele celei de a doua inferențe specifice argumentului egalității oportunităților. Această idee este, însă, observă Sreenivasan, falsă. Serviciile de îngrijiri medicale nu sunt singurul factor cu o contribuție semnificativă la starea de sănătate a populației care este controlabil social. Inclusiv determinanții sociali (acei factori de influență
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
nu mai lasă loc pentru cei care nu sunt nici pentru, nici împotrivă, nici albi, nici negri, puțin din amândouă, adică niciuna din ele. O cultură extra-speculativă (care proiectează inspecția în exterior) are toate șansele să dăuneze nuanței, complexității, metisajului, inferenței și supoziției, câștiguri fragile, căci recente, ale civilizațiilor introspecției și interiorității, provenite din scriere. 7 Servitudinea înseamnă inversarea de către om a mediatizatului în imediat. Sau a ceea ce depinde de el în ceva independent și atotputernic. Subiectul receptează ca implacabil și
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]