4,059 matches
-
mai bine așa absența e cel mai nevinovat culcuș tăcerea are gură de aur și alfabetul braille încă nu este cunoscut într-un târziu îmi pun oase de paradă îmi dosesc sufletul în locul măduvei și-o tai hai hui în infern fără măcar să storc vreo lacrimă aici e viață nu glumă se hârjonesc femei și bărbați într-o împerechere dementă doar eu ce mai suport un gram de decență.
Poezii by Lucian Alecsa () [Corola-journal/Imaginative/9811_a_11136]
-
lui Dan Stanca sunt strigăte de disperare pentru degradarea omului și a societății moderne, manifeste pentru reconstrucția unei tradiții profunde din care nu poate lipsi credința religioasă. Fără aceste puncte de sprijin, omul e singur în fața abisului. Prins iremediabil în "infernul suferinței concrete", riscă "prăbușirea în molozul propriei cărni" (p. 31). Omul lui Dan Stanca este victima unei crize metafizice devastatoare, iar personajele sale sunt expresia unei ideologii ce poate fi rezumată de titlul cărții lui Julius Evola, Revolta împotriva lumii
Scrutarea abisului by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9966_a_11291]
-
membre răsucite, stâlcite, îndoite, care sticleau fosforescent, dar fără putere, ca o ghirlandă de becuri peste care se așternuse mult praf. Puteau fi brațe, picioare, omoplați, toate însă înghesuite, deformate" etc. (p. 166). Ai zice că e un carnagiu al infernului, proiectat în sexul femeii. Privitorului i se pare că ceea ce vedea "exprima o știință savantă a suferinței". Întrebarea firească e dacă asemenea scene au vreun rost în roman. Evident că aceste episoade trebuie proiectate în regim halucinatoriu și nicidecum realist
Scrutarea abisului by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9966_a_11291]
-
exemple de vieți asuprite de “ciudățeniile Sub-Directorului-Ajutor”, șef care “nu suporta să vadă pe cineva mâncând sau bând În incinta serviciului său. I se părea o Înjosire incompatibilă cu demnitatea de funcționar”. În alte imagini, mecanizarea vieții devine expresia unui infern cotidian reliefat În evenimente simple: “Primăvara sub formă de parc, singura accesibilă, și nervii rigizi ca dâra de zahăr de pe tort: << La mulți ani!>> Ecourile ciripelilor periate prin pene de plopi goi Încă, bucle lucioase rupte de Țignale, frâne, bufnituri
ALECART, nr. 11 by Adela Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92865]
-
concert de către Thomas Beecham și Leonard Bernstein. Înrudită cu Faust ca gen, dar și ca sorginte literară, cea de-a doua simfonie a lui Liszt, Dante, este scrisă Într-un stil romantic pur, bazânduse pe călătoria lui Dante Alighieri prin Infern și Purgatoriu, așa cum este descrisă În Divina Comedie. O simfonie de proporții grandioase, Dante are o durată de aproximativ 45 de minute, fiind dedicată În mod neoficial compozitorului Richard Wagner și având premiera În 1857. Liszt Începuse să lucreze la
ALECART, nr. 11 by Iuliana Alecu () [Corola-journal/Science/91729_a_92892]
-
lui era ca interpretările lucrării să fie secondate de un vernisaj cu picturi ilustrând scene din Divina Comedie, realizate de artistul Bunovaentura Genelli. De asemenea, Liszt avea În plan să utilizeze un dispozitiv care producea vânt, recreând astfel atmosfera din Infern la sfârșitul primei părți. Deși prințesa Caroline ar fi fost dispusă să acopere costurile pentru planurile ambițioase ale lui Liszt, acestea nu s-au realizat, simfonia fiind neglijată până În 1855. Intenția inițală a compozitorului era ca opera sa să fie
ALECART, nr. 11 by Iuliana Alecu () [Corola-journal/Science/91729_a_92892]
-
Deși prințesa Caroline ar fi fost dispusă să acopere costurile pentru planurile ambițioase ale lui Liszt, acestea nu s-au realizat, simfonia fiind neglijată până În 1855. Intenția inițală a compozitorului era ca opera sa să fie constituită din 3 părți (Infernul, Purgatoriul și Paradisul), urmând ca primele două să fie pur instrumentale, iar finalul, coral. Wagner Însă, l-a convins pe Liszt că nicio ființă umană nu poate reda beatitudinea Paradisului, determinându-l astfel să renunțe la cea de-a treia
ALECART, nr. 11 by Iuliana Alecu () [Corola-journal/Science/91729_a_92892]
-
consideră că această decizie a distrus echilibrul lucrării, lăsând ascultătorul să privească spre Înălțimile Raiului și să-i asculte muzica de departe. Mai mult, critica muzicală apreciază că, deși lui Liszt i-ar fi fost mai comod să portretizeze imaginile Infernului decât pe cele celeste, redarea Paradisului În muzică nu i-ar fi depășit veleitațile componistice. Premiera simfoniei În toamna lui 1857 a fost un adevarat dezastru datorat repetițiilor superficiale. Liszt a fost umilit În mod public, acest fapt neafectându-l
ALECART, nr. 11 by Iuliana Alecu () [Corola-journal/Science/91729_a_92892]
-
dirijeze simfonia Încă o dată la Praga, acolo unde a fost Întocmit și un program care să ajute auditoriul să urmarească forma neobișnuită a lucrării. Simfonia Dante urmează cu multă acuratețe opera care a inspirat-o, redând cele nouă cercuri ale Infernului (cel mai substanțial fiind cel dedicat Francescăi da Rimini), precum și urcușul anevoios al Purgatoriului. Muzica este de o enormă sugestivitate, Liszt demonstrându-și măiestria prin migala cu care se folosește de mijloace muzicale pentru crearea imaginilor din Divina Comedie. Spre
ALECART, nr. 11 by Iuliana Alecu () [Corola-journal/Science/91729_a_92892]
-
1849, atunci când a primit și titlul Împrumutat de la opera omonimă a lui Victor Hugo. Sonata Dante redă scene din Divina Comedie, Însă acestea nu sunt Într-o ordine strict cronologică, deși debutează cu o temă cromatică Înfățișând supliciul sufletelor În Infern. Cu toate că nu urmărește Îndeaproape lucrarea literară care Îi stă la bază, Dante dezvăluie o muzică extrem de sugestivă, care impresionează cu ușurință publicul. De altfel, Întreg volumul din care face parte sonata Dante abundă În aluzii literare, Însuși titlul referindu-se
ALECART, nr. 11 by Iuliana Alecu () [Corola-journal/Science/91729_a_92892]
-
ridică de la pământ la acele locuri, ale căror margini se află dincolo de Olimp. Veniți, deci și învățați, voi, grecilor! Fiți ca mine, căci și eu eram ca voi; dar dumnezeiasca învățătură și puterea Logosului m-au convins ... Logosul aruncă din infernul cel mai adânc al sufletului în mod minunat patimile cele mai teribile - plăcerea neiertată și tot ce se naște din ea - și apoi aduce sufletului pace și mângâiere. Dacă el astfel se curăță de toate răutățile cu care era împovărat
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
ne-a dat scriitorul Mircea Lutic, cu invocarea sclipirilor de geniu și a nepătrunselor înțelesuri din opera eminesciană, care (...) ne răscolește întruna, ținându-ne la poarta enigmaticelor cugetări. Norul de aur din marea de amar”, ,,îngerul care a trecut prin infern” poate într-adevăr merită un loc mai mare în viața noastră decât discuțiile despre ce am făcut acum 10-15 ani și ce s-a ales din entuziasmul de odinioară.” - Ianuarie 2009. La comemorarea de 120 de ani (iunie 2009): Pentru
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
ne-ai dăruit acum acest „uzufructus” atât de spontan, imbatabil, așteptat, necesar, fiabil și atât de...zeflemist - acest incognito „ȘAMANUL?!” -Simplu: plin de revoltă și de așteptare am ieșit din grota mea lirică și Divină pentru a ucide balaurii din infernul exitențialist al unor indivizi de rea credință. -Ai invocat și Divinitatea în asaltul tău? -Da, fiindcă uneori doar Dumnezeu ne mai poate salva. Nu uita că Divinul a cobort printre noi, românii - și la revoluția furată din iarna lui ‚89
ŞAMANUL -interviu ad-hoc cu maestrul George FILIP- [Corola-blog/BlogPost/93790_a_95082]
-
iarna lui ‚89. Dar diavolii tereștri L-au trișat, cu trucurile lor marxiste - și au transformat necesarul eveniment istoric al Rpmâniei într-o ordinară crimă stupidă. Atunci...sufletul și așteptările mele au fost deasemeni - înșelate. Iar de atunci până în prezent, infernul emigrației mele s-a prelungit cu încă 25 de ani! Iar scrisul a rămas arma mea unică și poezia...dreptul meu cert la cuvânt. -Și!?!... - Nici-un și!. În 35 de ani de exil abia m-am deprins cu LIBERTATEA. Acești
ŞAMANUL -interviu ad-hoc cu maestrul George FILIP- [Corola-blog/BlogPost/93790_a_95082]
-
carte simbol, nu doar pentru Dan Ghițescu, ci un simbol al unei epoci istorice din România și din afara ei. Din moartea emblematică a profesorului Tudor Alexa, chiar în noaptea de Înviere, autorul reușește să ridice la rang de simbol un infern trăit de mulți intelectuali, în închisorile comuniste. Personajele lui se plimbă de aici prin diverse țări (Israel, Cehoslovacia, Franța, Canada) pentru a reveni, cu nostalgia de rigoare, de unde au plecat, adică tot la punctul zero, iar din acest punct de
Dan Ghițescu – omul care vine din est [Corola-blog/BlogPost/93861_a_95153]
-
numai piele și oase și urme de la cătușe, CA SĂ NU SE ASMUTĂ SATUL, s-a dus unu’ de i-a tras un glonț în cap și l-a terminat. 1996 - Ion Constantinescu Maracineanu, Cuibul cu bibelouri, volumul 3 (Coborârea în infern), Editura Vasile Carlova. Autorul, împreună cu Nicolae Enescu și Gheorghe Arsenescu au constituit primul nucelu al organizației, fiind considerați capi de lot, cu pedepsele cele mai grele. p. 112 - “[...] TRAIAN GEAGU a fost scos și n-a mai apărut în lot
Viata si moartea: Adevărul despre partizanul anticomunist dâmboviţean Traian Marinescu Geagu [Corola-blog/BlogPost/93922_a_95214]
-
diplomatică, retezată însă pentru totdeauna de regimul comunist, care-i furase ani buni din viață. Fusese zvârlit ca simplu corector de tipografie într-o lume aproape militarizată, feroce, unde, mărturisea mai târziu, ideea sinuciderii îl ispitise nu o dată. Din acel infern îl salvase Dan Hăulică, numindu-l secretar, apoi secretar general de redacție la Secolul. Un gest pe care Domnul Baciu n-avea să-l uite niciodată. Funciarmente devotat, el s-a dăruit total revistei, devenită a două sa casă și
Cu bine, Domnule Baciu! by Alina Le () [Corola-journal/Imaginative/12162_a_13487]
-
o vară curați precum pruncul din iesle ori copilul bălai ce înoată în valuri de grâu în valurile altui veac în unda altui râu Lalele roșii Lalelele se ivesc din pământ ca degetele unor copii roșii tremurătoare ca flăcările din infernul pomenit în groaznicele sudălmi ale bătrânului căruțaș ca flăcărui țâșnind din cărțile negre ale vecinului nostru diacul lalele roșii limbi de câini biciuiți de arșița anotimpului ori de dulăi îngropați mai demult în fundul grădinii. Le tai cu un cuțit de
Poezie by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/12232_a_13557]
-
în vârstă, de a-l redescoperi) prin intermediul unei "antologii sentimentale". Dând dovadă de luciditate și bun-gust, autorul antologiei a luat în considerare doar versurile din primele patru cărți ale lui Ioan Alexandru (Cum să vă spun, 1964, Viața deocamdată, 1965, Infernul discutabil, 1966, Vămile pustiei, 1969), neinfestate încă de virusul imnografiei mistico-patriotarde). La câteva decenii după scrierea lor, textele regretatului poet nu și-au pierdut puterea de-a emoționa: "Beau lapte din șiștar și mă cuprind fiori,/ Că prea-i bun
Ea modelează realitatea capricios,ca pe o plastilină colorată by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12127_a_13452]
-
pasul lui Virgil către Laurențiu o dată pe lună când au permisie și în clipa următoare acestor cuvinte a sunat telefonul mi-a sps Mihai Ursachi a murit astă noapte cam multe tălpi or să-mi calce creștetul fără apărare bucătăria infernului scriu repede ușa-i deschisă și s-ar putea să intre un gând străin s-ar putea să se așeze singur în pagină rânjetul lui triumfător ar fi de nesuportat cu cerneluri și paste nu-l voi putea șterge dar
Poezie by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Imaginative/12621_a_13946]
-
rânjetul lui triumfător ar fi de nesuportat cu cerneluri și paste nu-l voi putea șterge dar stai puțin de unde vin toate astea al cui e gândul în care mă zbat înainte de a fi aruncat în tigaia sfârâind din bucătăria infernului? noi nouții lumea a început cu noi și sunt sigur cu noi se va și sfârși de mai multe ori o dată cu fiecare o dată pentru fiecare oricât de puțin ne-am uita înapoi chiar cu ochii mereu înainte tot o să ne
Poezie by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Imaginative/12621_a_13946]
-
care neantul mușcă adânc". Poezie de intensă fervoare a vizualității, în pregnanța imaginilor și desenul de o precizie atroce a detaliilor, Boul jupuit abordează tema tanatică din unghiul raportului dintre fluxul vital și materialitatea trupului căzut, dintre idealitate și realitate. Infernul trupului deposedat de semnele vieții e reprezentat într-un desen de o tulburătoare concretețe a liniilor și culorilor, într-o înscenare lirică de maximă pregnanță imagistică: "Boul jupuit atârnă cu picioarele în sus,/ Pielea nu mai învelește carnea lui cea
Efectul de palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12585_a_13910]
-
acela de a denunța și a expia. Simptomatic, imaginarul scriitoarei Ruxandra Cesereanu e la rândul lui violent, în chip programatic și ostentativ. O arată selecția metaforelor obsedante, vizibile în chiar titlurile altor cărți ale sale (Oceanul schizoidian, Călătorie spre centru infernului", Deliruri și delire", Panopticum. Tortura politică în secolul XX), dar și frecventele fraze de tipul punerii în abis. Iată, în volumul Veneția cu vene violete, una dintre acestea, în care Ruxandra Cesereanu își arogă dreptul de a fantasma întru violență
IDENTITATE ȘI VIOLENȚĂ by Laura Pavel () [Corola-journal/Imaginative/12779_a_14104]
-
oraș absent din punctul de vedere al peisajului exterior, în schimb bogat în caractere iluzorii, tragi-comice, fantaste. Vraja ambiguă a orașului pune stăpânire și pe Dostoievski, cel care îl va descrie și în viață și în operă ca pe un infern, un oraș ostil pe toate planurile, un adevărat imperiu al întunericului, comparabil cu romanul lui Dickens, Bleak House. Încet-încet, ne lămurește autorul amplei monografii a Petersburgului, "capitala fantastică începe să fie privită ca o metropolă reală, un conglomerat de suferințe
La Petresburg! La Petersburg! by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/12679_a_14004]
-
foarte cultivatul ucenic Döbel”, citat tot în cartea lui Klaus Heitmann, să spună: „Este un sentiment foarte dureros să cutreieri o țară destinată de Creator a fi un paradis pământean și pe care oamenii pervertiți au preschimbat-o într-un infern. Căci acesta este blestemul crudului despotism: să pervertească popoarele și indivizii atunci când cu mâini brutale îi despoaie de libertatea lor firească.” Aceeași compătimire trezește soarta românilor și în 1872: „Continua schimbare a cârmuitorilor, nesiguranța prezentului și incertitudinea viitorului din toată
Piese de puzzle Sebastian și Eliade by Irina Groza () [Corola-journal/Imaginative/12957_a_14282]