522 matches
-
1037 (e) realizat pentru un preț (pe) și cantități de echilibru (Qe), atunci liberalizarea prețurilor a impus un nou punct de echilibru (e1), caracterizat de un preț de echilibru (p1) și o cantitate de echilibru (Q1). Fig. 8.12 Șocul inflaționist impus de liberalizarea prețurilor Este o inflație vizibilă, în cote mari, specifică, prin modul său de manifestare, unei economii libere, chiar dacă la momentul despre care vorbim economia României era profund etatistă, sectorul privat deținând o pondere nesemnificativă. Inflația de penurie
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
care determină o creștere, odată pentru totdeauna, a nivelului prețurilor, și forțele care pot determina o creștere continuă (sau susținută)"1047 a acestora. Inflația înseamnă o creștere generalizată și continuă a prețurilor și nu poate fi confundată cu un șoc inflaționist 1048. Spre deosebire de inflație, un șoc inflaționist poate fi admis și resorbit în economie altfel încât efectele sale să nu ducă neapărat și în mod obligatoriu la o inflație instalată. Fig. 8.15 Cadrul general teoretic al echilibrului cererii agregate (C
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
totdeauna, a nivelului prețurilor, și forțele care pot determina o creștere continuă (sau susținută)"1047 a acestora. Inflația înseamnă o creștere generalizată și continuă a prețurilor și nu poate fi confundată cu un șoc inflaționist 1048. Spre deosebire de inflație, un șoc inflaționist poate fi admis și resorbit în economie altfel încât efectele sale să nu ducă neapărat și în mod obligatoriu la o inflație instalată. Fig. 8.15 Cadrul general teoretic al echilibrului cererii agregate (C), ofertei agregată (O) și tendințele celor
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
confundă cauzele se pot amesteca și metodele de combatere. O metodă de combatere inadecvată duce la efecte contrare, de intensificare a fenomenului. De asemenea, este esențial să facem distincția dintre inflația specifică unei economii în echilibru, dar care are tendințe inflaționiste și inflația de dezordine socială și politică. Dăm exemplu: inflația importată de statele industrializate în anii '73-'74 și '79-'80, a fost una care apărea pe fondul unor economii echilibrate în dinamică, dar care erau confruntate cu creșteri nejustificate
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
directă a inflației să fie o măsură de politică economică încununată de succes 1064. Când discutăm despre antiinflație trebuie să punem în evidență că orice asemenea program trebuie să fie public, predictibil și hotărât. Sunt caracteristici care pot opri comportamentul inflaționist și tendințele de autoalimentare psihologică a inflației. Spunem asta, deoarece se știe că în condiții de creștere generalizată a prețurilor există tendința oamenilor, a deținătorilor de monedă, de a lua decizii pentru protejarea veniturilor lor1065. Cum situațiile extreme reclamă măsuri
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
perturbă această activitate și-i oferă un caracter aproximativ. Din dorința de a evita posibilele pierderi, întreprinzătorii vor include în prețul cu care operează, o marjă mare și din ce în ce mai mare de profit, situație care dă naștere și alimentează o spirală inflaționistă, a prețurilor și costurilor diferită de aceea a prețurilor și salariilor. În dezbaterea despre combaterea inflației nu putem nega că a existat o istorie a folosinței inflației ca motor economic. Numai că asta se întâmpla în epoci în care posibilitățile
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
de folosință a inflației și a haosului economic sunt mult reduse. Se întâmplă așa și pentru că discutăm despre relații economice mult mai complexe și mai extinse. Victor Jinga 1069 pune în evidență că "formarea capitalurilor a fost ajutată de procese inflaționiste, în Anglia, în ultimul deceniu al secolului al XVIII-lea, în SUA pe la mijlocul secolului al XIX-lea, și în Japonia în deceniile 1870-1890" . Cu toate acestea, așa cum subliniam, economiile moderne și societățile moderne nu mai suportă și nu mai pot
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
În primul rând, ca o direcție fundamentală de dezbatere, trebuie să arătăm că economiștii austrieci nu văd statul ca având un rol în emisiunea, controlul și gestiunea monedei din hârtie. Odată rezolvată această problemă ar trebui să dispară și fenomenul inflaționist, deoarece statul este cel vinovat de haosul economic și monetar pe care-l aduce inflația. Fig. 8.34 Tipuri de inflație după cauze și mod de manifestare Jörg Guido Hülsmann se pronunță 1070, prin urmare, împotriva acestui mod de organizare
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
și ajusta venituri. Mereu modificările, dezechilibrele din economiile socialiste, au venit din zona ofertei agregate, deoarece în socialism nu a existat și nu putea exista o politică de management al economiei prin manevrarea cererii agregate. Aceasta ar fi presupus presiune inflaționistă și emisiune monetară, nespecifică statelor socialiste. Fără a insista foarte mult asupra fenomenului, vom spune că situația de inflație prin penurie a fost obținută într-un context dat de: finalizarea procesului de industrializare și stagnarea în fața noii etape a informației
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Editura Enciclopedică, București, 1996. Kirițescu, C. C., Lumea în care și-a găsit drumul Banca Națională a României, Editura Enciclopedică, București, 2001. Kirițescu, C. C., Idei contemporane în acțiune, Editura Enciclopedică, București, 1996. Kotler, P.-co., Principiile marketingului, Editura Teora, București, 1998. Lăzărescu, A., "Criza inflaționistă, cauza structurale și conjuncturale", în Revista Tribuna Economică, nr. 11/1994 Lăzărescu, A., Principiile trecerii la comunism, Editura Politică, București, 1977. Lecourt, D.-co., Dicționar de istoria și filosofia științelor, Editura Polirom, București, 2005. Lemnitz, A., Banii și funcțiile banilor
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
1994. Otovescu, D.-co., Tratat de sociologie generală, Editura Beladi, Craiova, 2010. Papuc, R., Economia publică și statul bunăstării, Editura Universității din București, 2009. Paxman, J., Animalul politic o anatomie, Editura Nemira, București, 2005. Pelinescu, E.; Ionescu, M., "Definirea fenomenului inflaționist prin prisma teoriilor economice", în Inflația în România, Editura Expert, București, 2003. Petreanu, C.; Petreanu, N., "Dezechilibrele monetare și riscurile inflaționiste", în Tribuna economică, nr. 24/1991. Piaget, J., Psihologia inteligenței, Editura Cartier, București, 2008. Piaget, J., Dimensiuni interdisciplinare ale
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
din București, 2009. Paxman, J., Animalul politic o anatomie, Editura Nemira, București, 2005. Pelinescu, E.; Ionescu, M., "Definirea fenomenului inflaționist prin prisma teoriilor economice", în Inflația în România, Editura Expert, București, 2003. Petreanu, C.; Petreanu, N., "Dezechilibrele monetare și riscurile inflaționiste", în Tribuna economică, nr. 24/1991. Piaget, J., Psihologia inteligenței, Editura Cartier, București, 2008. Piaget, J., Dimensiuni interdisciplinare ale psihologiei, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1972. Platon, Republica, Editura Teora, București, 1998. Platon, Legile, Editura IRLI, București, 1995. Platon, A
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Astfel, pe lângă deprecierea din Massachusetts de 11 la 1, în comparație cu paritarea inițială a bancnotelor față de moneda metalică, bancnotele din Connecticut s-au depreciat cu 9 la 1, cele din Carolina cu 10 la 1 în 1740, și cele din virulenta inflaționistă Rhode Island cu 23 la 1. Chiar și cea mai stabilă bancnotă, cea a Pennsylvaniei, a suferit o apreciere a monedei metalice cu 80% peste paritate. Un studiu detaliat ai efectelor bancnotelor în New Jersey demonstrează cum acestea au creat
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
monedei metalice cu 80% peste paritate. Un studiu detaliat ai efectelor bancnotelor în New Jersey demonstrează cum acestea au creat un boom economic în perioada colonială. Când noii bani de hârtie au fost introduși în circulație, a rezultat un boom inflaționist, urmat de o recesiune deflaționistă când oferta de bancnote s-a contractat. La sfârșind războiului regelui George cu Franța, în 1748, Parlamentul a început să preseze coloniile în vederea retragerii masei de bancnote și a reîntoarcerii la moneda metalică. În 1751
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
nu-l poate permite fără pedeapsă. Am învățat pe drept cuvânt că pentru echilibrul economic stabilitatea monetară este alfa și omega. Dar într-o perioadă de mari dezechilibre economice, cum poate exista o monedă stabilă? În atari perioade istorice moneda inflaționistă se va instala fără voia noastră". Costin C. Kirițescu, Idei contemporane în acțiune, Editura Enciclopedică, București, 1996, p. 73. 977 Apud. Helmut Frisch, Teorii ale inflației, Editura Sedona, Timișoara, 1997, p. 14. 978 János Kornai definește echilibrul ca fiind "o
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
acestor oameni, deoarece dacă există un vinovat, acela este guvernul care a generat inflația . Și totdeauna se găsesc oameni care favorizează inflația înțelegând ceea ce se petrece înaintea altora. Profiturile deosebite care le revin lor sunt consecința inevitabilei asimetrii a procesului inflaționist. Guvernul poate socoti inflația ca mijloc de colectare de fonduri fiind preferabilă prelevării de taxe, măsură adesea impopulară și dificilă . Nu odată în numeroase țări mai bogate legislatorii au discutat luni de-a rândul, căutând forma optimă de prelevare a
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Apud Thomas H. Greco jr., Sfârșitul banilor și viitorul civilizației, Editura Curtea Veche, București, 2011, p. 78. 1005 Jörg Guido Hülsmann, Deflație și libertate, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", din Iași, Iași, 2012, p. 77. 1006 Apud Alexandru Lăzărescu, "Criza inflaționistă, cauza structurale și conjuncturale", în Revista Tribuna Economică, nr. 11/1994, p. 41. 1007 Salariul real reprezintă puterea de cumpărare a salariului nominal. Se calculează ca raport între salariul nominal net și IPC. Sr = Sn/IPC * 100. Vezi și Dorel
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
p. 136. 1027 "Inflația este un dezechilibru economic ce se poate ivi cu tensiune, amploare și durată reduse și într-o economie socialistă... Teama că unele produse ar putea lipsi sau că prețurile s-ar putea urca, produce unele impulsuri inflaționiste. Chiar dacă prețurile rămân constante, se poate ivi o inflație ascunsă, determinată de excesul cererii. Inflația ascunsă asigură tuturor un minim de produse, avantajând pe cei cu mijloace mai modeste care n-ar putea suporta creșterile de prețuri. Prețurile controlate pot
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
222. 1029 Tratatul de Economie Contemporană, apărut la Editura Politică, București, 1986, subliniază la pagina 391 că "Inflația actuală și recesiunea economică sunt cele mai semnificative trăsături ale economiei țărilor capitaliste dezvoltate". 1030 Victor Jinga vorbește despre "simptome de natură inflaționistă". Vezi și Moneda și problemele ei contemporane, Editura Dacia, Cluj, 1981, vol. I, p. 221. Fără a intra într-o analiză detaliată, autorul intuiește că inflația poate fi specifică și regimului socialist, deoarece și acolo există bani și prețuri. Cum
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
mai poate fi identificată prin simptomele cererii nesatisfăcute. De altfel, și în socialism nu orice creștere de prețuri înseamnă și inflație, dar urcările ireversibile ale prețurilor, mai ales la articole de consum curent și general, pot fi simptome de natură inflaționistă" (op. cit., p. 221). "Inflația fiind o maladie a economiei monetare, ea poate contamina orice sistem monetar, mai mult sau mai puțin" (V. Jinga, op. cit., p. 222). Reținem această observație, chiar dacă referirea nu este directă la sistemul politic socialist, ci la
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
nu este directă la sistemul politic socialist, ci la "orice sistem monetar, mai mult sau mai puțin". 1031 Silviu Cerna, Sistemul monetar și politica monetară, Editura Enciclopedică, București, 1996, p. 11. 1032 Cornelia Petreanu, Niculae Petreanu, "Dezechilibrele monetare și riscurile inflaționiste", în Tribuna Economică, nr. 24/1991, p. 39. 1033 Dorel Dumitru Chirițescu, Marin Băbeanu, Inflația din economia românească în tranziție, Editura Ager, Tg-Jiu, 1999, p. 13. 1034 Ibidem. 1035 Constantin Ionete, Criza de sistem a economiei de comandă și etapa
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
C. Kirițescu, Idei contemporane în acțiune, Editura Enciclopedică, București, 1996, p. 35. 1042 Dorel Dumitru Chirițescu, Marin Băbeanu, Inflația din economia românească în tranziție, Editura Ager, Tg-Jiu, 1999, p. 53. 1043 Elena Pelinescu și Mihaela Ionescu, în lucrarea "Definirea fenomenului inflaționist prin prisma teoriilor economice" (în volumul Inflația în România, Editura Expert, București, 2003, p. 11) intuiesc existența unei inflații de fond, sau de bază, specifică și economiei noastre. 1044 Editura Humanitas, București, 1994. 1045 Frédéric Teulon, Sistemul monetar internațional, Editura
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Publica, București, 2012, p. 303. 1047 Richard G. Lipsey, K. Alec Khristal, Economia pozitivă, Editura Economică, București, 1999, p. 857. 1048 Richard G. Lipsey, K. Alec Khristal, Economia pozitivă, Editura Economică, București, 1999, p. 857, După autorii citați un șoc inflaționist este "Orice eveniment care tinde să împingă în sus nivelul prețurilor". 1049 Vezi și Paul Samuelson, Economics, Fourth Edition, McGraw-Hill Book Company, pp 381-384. 1050 Vezi și Paul Samuelson, Economics, Fourth Edition, McGraw-Hill Book Company, pp 381-384. 1051 Despre acomodarea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
spuneam, politicile keynesiene nu sunt un panaceu universal, iar folosința banului în relansare economică trebuie făcută doar în condiții de potențial de valorificare a monedei de către economia respectivă. În ceea ce privește finalul de ciclu economic, Galbraith are dreptate când semnalează posibile tensiuni inflaționiste date de saturație. Am discutat despre asta la capitolul de ciclicitate economică. Alegerea inflație-șomaj, este un mit printre economiști. O economie sănătoasă trebuie și poate să valorifice resursa umană fără a provoca inflație, fără compromisuri. Vezi și J.M. Keynes, Teoria
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Într-o perioadă determinată, de regulă, un an. Având În vedere că valoarea unui bun economic este exprimată prin prețul bunului respectiv, putem demonstra cum este influențată puterea de cumpărare a banilor, În funcție de starea economiei, nivelul prețurilor și manifestarea fenomenelor inflaționiste. Astfel, indicatorul care măsoară activitatea economică, respectiv produsul național brut (PNB), În funcție de prețurile folosite la calcularea lui poate fi: • Produsul Național Brut nominal (PNBn) - indicator macroeconomic care măsoară valoarea bunurilor economice finale, produse la nivelul unei economii naționale de agenții
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]