55,646 matches
-
doi bani" , după cum mărturisește: "Céline, pe care-l găsesc de necitit, este găleata mea de gunoi (my garbage bin)." Bloom, de exemplu, se plânge într-un mod atât de agresiv de "boala intelectuală franțuzească de care încă suferim" și de influența foarte proastă pe care unii autori francezi (în special Michel Foucault) pot s-o aibă asupra vieții intelectuale americane, încât cineva care nu știe nimic despre acesti autori și-ar putea închipui foarte bine că tot ceea ce au scris ei
Harold Bloom, Cabala și Geniile by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/14072_a_15397]
-
morfologie (prin pierderea unor alternanțe). Hiatul ar caracteriza un "stil cult", care are tendințe proprii, diferite de tendințele spontane ale limbii comune: "sistemul fonetic românesc literar are ca trăsătură distinctivă, în raport cu cel popular, tocmai acceptarea și promovarea hiatului" (Flora Șuteu, Influența ortografiei asupra pronunțării literare românești, 1976, 202). Rămîne totuși întrebarea dacă această tendință caracterizează într-adevăr uzul cult, sau e mai curînd o opțiune teoretică a celor care normează limba. Chiar excepțiile de la hiat sînt - pentru cuvintele culte - în cea
Alte observații ortoepice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14111_a_15436]
-
Nicolae Manolescu În ultima zi a lui martie, (31 martie 1933 - 13 decembrie 1983) ar fi împlinit 70 de ani. Nici unul dintre poeții contemporani n-a avut asupra poeziei de după război influența pe care a avut-o el. I s-a recunoscut de la început (a debutat în volum în 1960) o întîietate care i-a fost rareori contestată, în pofida faptului că literatura din ultimele decenii n-a dus lipsă de poeți foarte
Nichita Stănescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14100_a_15425]
-
al doilea, iată, chiar dacă nu este proteic ca Arghezi, ci monocord, Bacovia a fost văzut uneori ca simbolist, alteori ca antisimbolist, la început ca eminescian, iar după moarte ca postmodern. La fel, Eminescu: citit fie prin prisma antumelor, "disciplinate" de influența lui Maiorescu, fie prin prisma postumelor, mai dense liric, dar mai neglijente formal. Dar dacă Bacovia e, în același timp ori în "evoluția" operei sale, cîte ceva din toate? Și dacă Eminescu e multiplu? Modernismul este acela care a pariat
Conul și piramida by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14129_a_15454]
-
Contribuții la fonetica și dialectologia limbii române, 1986), pronunțările cu diftong "nu corespund spiritului limbii române. Ele sînt rostiri în manieră cultă, mai bine zis străină, ale unor cuvinte din fondul vechi și nu pot caracteriza decît vorbitori care, sub influența pronunțării franțuzești, rostesc neologismele de origine franceză cu sinereză: colegial, gardian, imediat, social, special" (p. 51). Comparația cu celelalte limbi romanice e de altfel semnificativă - și subiectul cred că merită reluat.
Ortoepie culpabilizantă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14141_a_15466]
-
de descris, pe calea criticii literare, principalele concepte estetice care formează fondul însuși al gîndirii lui Imre Kertész. De altfel, el numește Auschwitz-ul "o transcendență străină și inabordabilă." Începe prin a mărturisi, ca un fel de scuză: "Exercit o anume influență asupra celorlalți și totuși nu știu nici măcar cine sunt" (Altul), și mai departe: "viața mea nu este fundamentul opiniei mele pentru că nu este o viață activă". În legătură cu acest lucru se observă în mai multe reflecții ale lui Kertész prezența gîndirii
Eugène Van Itterbeek - Imre Kertész sau lupta cu "Eul" by Traiana Necșa () [Corola-journal/Journalistic/14121_a_15446]
-
și prin polemica privind Noua Critică ce a urmat publicării volumului Despre Racine. Atracția lui Barthes pentru teatru, și mai cu seamă descoperirea lui Brecht, este evidențiată în mod deosebit printr-o documentare scenografică pertinentă care permite să se înțeleagă influența lui asupra înscenării textuale însăși. Dintre etapele următoare, câteva fac obiectul unei încadrări topografice speciale, cu un efect estetic fascinant. Una dintre ele este cea a Japoniei, imaginată de Barthes ca Imperiul semnelor și prezentată, nu ca o civilizație exotică
Întoarcerea lui Roland Barthes by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14150_a_15475]
-
pentru cel care i-a împărtășit cândva falansterul și îi datorează propria sa formație, ea devine o descoperire ce ține de miraculos pentru generațiile tinere care doar l-au citit (sau nu) pe Barthes după moartea lui, nefiind marcați de influența sa indelebilă, dar putându-se lăsa acum solicitației de subversiunea sa subtilă. Mărturiile constante din albumul expoziției, provenind de la Philippe Roger, Gérard Genette, Julia Cristeva, Jean-Loup Rivière, Antoine Compagnon, Michel Déguy și alții, vor putea da o idee mai justă
Întoarcerea lui Roland Barthes by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14150_a_15475]
-
fotbal. Și, totuși, ce s-a întâmplat cu ei? Erau și nu mai sunt - deloc și nicăieri. Amănunțite, sistematice investigații, prin mijloacele curente rămân fără nici un efect. Trebuie recurs la noi tehnologii, la aparatură din dotarea spațială. Discrete cercuri de influență știu ceva, dar nu fac destăinuiri profanilor. O asemenea neprețuită sursă ne-a atras atenția asupra unui fenomen întâlnit cu relativă frecvență și discernabilă repetabilitate numai în Statele Unite ale Americii. Acolo, persoane de ambele sexe, de preferință din clasele mijlocii
De disparitione baronorum by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14160_a_15485]
-
forțat să dau „autobiografii" din timp în timp, în fiecare an cel puțin două, ca să se lămurească asupra existenței și gîndirii mele. Ca să mă fofilez (după cum am vorbit mai devreme), mai „dădeam vina" și pe originea burgheză, de fapt pe influența burgheză, pentru că eu eram fiu de țărani. În realitate însă, influența burgheză a fost singura benefică și în care eu m-am dezvoltat. - La un moment dat ați „prins" niște ziare franțuzești și scrieți: „mi-am dat seama că lumea
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]
-
cel puțin două, ca să se lămurească asupra existenței și gîndirii mele. Ca să mă fofilez (după cum am vorbit mai devreme), mai „dădeam vina" și pe originea burgheză, de fapt pe influența burgheză, pentru că eu eram fiu de țărani. În realitate însă, influența burgheză a fost singura benefică și în care eu m-am dezvoltat. - La un moment dat ați „prins" niște ziare franțuzești și scrieți: „mi-am dat seama că lumea trăiește încă, gîndește liber, se bucură de jocurile spiritului - nu este
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]
-
stăpâne ale bucătăriei, ca inoffensive artiste ale fasolei bătute și clătitelor. Convertirea .doamnelor general. la ferocitatea afacerilor de miliarde ține de magia care-a pogorât pe umerii soților amplele stele de generali. CA ADESEORI magia această aduce a trafic de influență și-a nesimțire crasa ne-o demonstrează lista recent publicată a personajelor care-au pus umărul la dărâmarea Bancorex. Din cei vreo patru sute de înși dați în vileag de reprezentanții Agenției Române Anticorupție, pește șaizeci au fost identificați . până în momentul
Creditele neperformante și performanțele statului polițienesc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14243_a_15568]
-
Și totuși ea este o expresie mai puternică a intervenției bolșevice decât Casa Scânteii: cultivarea gigantismului, a spiritului faraonic, atât de contrar spiritului românesc, însemna o pătrundere adâncă a unei forma mentis străine nouă. Gigantismul a apărut la noi sub influența sovietică: cine-l cultivă și-l dorește în spațiul românesc este iremediabil cuprins de mentalitatea și gustul bolșevic. Și când auzim azi din partea a diferite persoane, unele chiar cu pretenții de cultură, din partea unor demnitari, elogii la adresa Casei Poporului putem
Clădiri simbol ale comunismului Casa Scânteii și Casa Poporului by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14244_a_15569]
-
în condițiile în care doar citesc presă culturală și încerc să scriu doar despre ceea ce vreau și îmi place sau mă stârnește. Dar nu crezi că un critic literar ar trebui să depună orice efort pentru a rămâne liber de influențe deformatoare? Ce importanță au taberele, găștile, bisericuțele din interiorul criticii? Nu ți se pare de bun simț ca important să fie ceea ce spui și nu locul unde ești publicat? Acum mă obligi să ies din rolul pe care mi-l
Daniel Cristea-Enache by Ioana Scoruș () [Corola-journal/Journalistic/14225_a_15550]
-
ar putea termina și ea în același fel. Înainte însă ca scrisoarea să ajungă la destinatară, femeia fugise cu un bărbat care o părăsi după șase luni. Întîlnită de scriitor în 1884, la Paris, și întrebată dacă romanul avusese vreo influență asupra purtării ei, recunoscu că simțise un impuls irezistibil să urmeze eroina pas cu pas în soarta ei ingrată și că așteptase cu un sentiment de teroare ultimele capitole ale povestirii. La rîndu-mi, cunoșteam acum zece ani o ființă de
Românul s-a născut mim by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/14270_a_15595]
-
Rodica Zafiu Între inovațiile lexicale pe care le produce influența engleză actuală sînt unele care - în ciuda unei permisivități de principiu - îmi par mai puțin acceptabile, ba chiar de-a dreptul antipatice. E vorba mai ales de împrumuturile de lux a căror evitare cere un efort minim, în folosirea lor manifestîndu-se
Topica și topicul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14284_a_15609]
-
culți care vor sta la baza corespondentelor romanice, dar și a englezescului topic. Acesta din urmă a dezvoltat sensul, fundamental în engleza de azi, "subiect, temă" (= subiect gramatical, subiect al unui discurs, temă tratată oral sau în scris etc.). Sub influența actuală a textelor scrise în engleză, cuvîntul românesc topică primește tocmai acest sens, pe care îl întîlnim tot mai des în Internet, mai ales în forumuri, în liste de discuții organizate tematic: "forum online românesc; diferite topici, mii de mesaje
Topica și topicul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14284_a_15609]
-
oamenilor și nesuferita lor putere de convingere duce mai repede pe căi greșite. Dovedind (nimeni nu contestă) că Rousseau, Shelley, Marx, Ibsen, Tolstoi, Hemingway, Brecht, Russel, Sartre, Orwell ș.a - dintre care unii, între noi fie vorba, au avut doar influență literară, iar alții citați nici atât (Evelyn Waugh sau C. Connoly) - au fost niște nebuni, afemeiați, egoiști chinuitori de neveste și amante, mincinoși, incorecți față de prieteni și asociați, eventual nemernici puși pe furtișaguri, nespălați, lăudăroși etc.; dovedind deci aceste păcate prea
Cartea străină by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14262_a_15587]
-
de vie rămâne Ellada, în mod misterios, în mod misterios. De altfel, se pare că zeii antici au avut totdeauna ceva de spus. Un estetician britanic, Payne Knight (autorul volumului An Inquiry into the Problem of Taste), care avea mare influență în epocă, și-a pierdut-o pe toată într-o zi, nerecunoscând importanța frizelor de la Parthenon. Răzbunare a zeiței Atena, o femeie care nu se lasă neglijată. Ann-Marie Butin, Grecia clasică, traducere de Lia Decei, editura All, 2002 Grădina glosselor
Cartea străină by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14262_a_15587]
-
parcurs cu sufletul la gură, dar și criticii și prozatorii le-au citit cu plăcere și le-au fructificat în măsura în care au găsit necesar. Lăsând la o parte puținele plagiate care s-au comis - rușine autorilor! - să ne gândim doar la influențele lor catalizatoare. - Toate acestea se petreceau într-un climat opresiv, în care, din păcate s-a desfășurat cea mai mare parte a vieții dumneavoastră. - Eu am avut ceva din structura unui aventurier intelectual. Mi-a plăcut să mă situez contra
Romul Munteanu: "Am ieșit din scenă ca un personaj mediocru." by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14255_a_15580]
-
rezultat al preluării mai curînd mimetice (asimilabilă �modei") a unor cuvinte sau expresii, cum sînt, de pildă, a implementa, a derula, vizavi și foarte multe altele.) Rolul benefic sau dăunător al învățării prin imitare depinde de calitatea modelului, iar exercitarea influenței lui asupra limbii utilizate la un moment dat prin impunerea unor anumite modalități de exprimare depinde de frecvența cu care modelul se regăsește în comunicarea socială sau/și de autoritatea de care se bucură categoria de locutori care îl reprezintă
Media electronică, model de exprimare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15014_a_16339]
-
ei, plîng după puritatea unor obiceiuri pierdute și se uită chiorîș la prezentul kitsch în care ne complacem. Visează după un țăran îmbrăcat în costum popular, se simt insultați de satul contemporan, tot mai rupt de tradiții și pervertit de influențele mahalalei urbane. Irina Nicolau vedea cu totul altfel aceste lucruri - încercînd să-și explice trecutul ca pe niște momente ale unui viitor la care n-am avut acces fiindcă între timp a devenit trecut, iar prezentul ca pe o formă
Colecționara de kitschuri by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15036_a_16361]
-
de la Ministerul Culturii că, ori găsesc niște soluții care să-mi permită să fiu găzduit într-un sat, ori mă întorc imediat la Paris și nu voi mai pune piciorul în țara asta. Prietenul meu, Mihai Pop, om cu multă influență și pricepere, a avut nevoie de mai multe zile de negocieri dificile pentru a ajunge la un compromis, - iar acest compromis a fost următorul: voi fi instalat într-un sat care e și un loc de pelerinaj, care are deci
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
uneori mai face și cîte o crimă, una mică cum i-ar plăcea să spună", după caracterizarea făcută de psiholog în fișa clinică. Narcisist (deci prizonier al unor fantezii de putere și valoare) și paranoic (deci cu fixația 'rețelelor' de influență care există exact în scopul de a-i restrînge lui libertățile), Mihai Goțiu-personajul are un discurs în general convingător, construit cu mare subtilitate; episodul din spital de exemplu, unde individul are impresia că sora care îl supraveghează e nimfomana și
Literatură cu nebuni by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15065_a_16390]
-
parte a secolului al XIX-lea. Dacă între Stambul și Paris există, în modă, o distanță măsurabilă, atunci jumătatea ei se află - sau, mai exact, s-a aflat - în Țările Române, nevoite, în anii de început ai veacului ieșirii de sub influența turcă, să asiste la o schimbare pe care nici o altă parte a globului nu a acceptat-o și nu a trăit-o atît de rapid. în trecerea de la veșmîntul de tip oriental la "haina nemțească", Adrian-Silvan Ionescu descrie un fenomen
De la Stambul la Paris by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15066_a_16391]