777 matches
-
și cei din fabricile de producere a coloranților, conțin coloranți în cantități destul de mari. Coloranții sunt considerați, în mod obiectiv, o categorie distinctă de poluanți, deoarece ei sunt toxici (Bae și Freeman, 2007; Combes și Havelandsmith, 1982) ca urmare a ingerării orale sau inhalării. Pot produce iritații ale ochilor și ale pielii, sensibilizarea pielii și unii dintre aceștia sau produșii lor de degradare sunt cancerigeni (Hatch și Walsh, 1980). În plus, unii coloranți au tendința de a complexa ionii metalici și
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
nucleii amigdalieni și ariile corticale ale sistemului limbic) au rol important în declanșarea senzației de foame și de sațietate. Leziunile nucleilor amigdalieni produc hiperfagie moderată cu pierderea capacității de selectare a alimentelor. Excitarea receptorilor alfa-2 adrenergici din hipotalamusul medial determină ingerarea de alimente, iar a receptorilor beta-adrenergici, dopaminergici, colinergici, serotoninergici din hipotalamusul lateral determină anorexie (fig. 27). Factorii care reglează ingestia de alimente Nutriția la om este în așa fel reglată încât greutatea lui corporală să nu se modifice perioade lungi
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
nucleii amigdalieni și ariile corticale ale sistemului limbic) au rol important în declanșarea senzației de foame și de sațietate. Leziunile nucleilor amigdalieni produc hiperfagie moderată cu pierderea capacității de selectare a alimentelor. Excitarea receptorilor alfa-2 adrenergici din hipotalamusul medial determină ingerarea de alimente, iar a receptorilor beta-adrenergici, dopaminergici, colinergici, serotoninergici din hipotalamusul lateral determină anorexie (fig. 27). Factorii care reglează ingestia de alimente Nutriția la om este în așa fel reglată încât greutatea lui corporală să nu se modifice perioade lungi
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
plurifactoriale ale bronhomotricității, acestea dețin un rol important în reglarea rezistenței căilor aeriene atât în condiții normale cât mai ales în diferite stări patologice. II.4. FIZIOLOGIA DIGESTIEI ȘI REGLAREA EI Ion HAULICĂ Ca parte esențială a nutriției, digestia realizează ingerarea, prelucrarea și dezintegrarea alimentelor complexe în principii alimentare simple (nutrimente), pentru a putea fi preluate și utilizate la nivelul țesuturilor și organelor în scop plastic, energetic și funcțional. Pentru a asigura nevoile energetice și plastice ale materiei vii, nutriția cuprinde
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
digestia) și de trecere și transport al acestora la organele beneficiare. Digestia propriu-zisă se efectuează în mod diferit în seria animală. La unicelulare are loc intracelular, în vacuolele digestive, cu ajutorul echipamentului enzimatic lizozomal; substanțele preluate din mediul extern prin fagocitoză (ingerarea de particule) și prin pinocitoză (ingerarea de substanțe solvite) sunt astfel descompuse până la substanțe elementare, care trec prin membrana vacuolară pentru a fi orientate spre locul de întrebuințare. La pluricelulare, digestia se realizează în lumenul diferitelor segmente ale tubului digestiv
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
al acestora la organele beneficiare. Digestia propriu-zisă se efectuează în mod diferit în seria animală. La unicelulare are loc intracelular, în vacuolele digestive, cu ajutorul echipamentului enzimatic lizozomal; substanțele preluate din mediul extern prin fagocitoză (ingerarea de particule) și prin pinocitoză (ingerarea de substanțe solvite) sunt astfel descompuse până la substanțe elementare, care trec prin membrana vacuolară pentru a fi orientate spre locul de întrebuințare. La pluricelulare, digestia se realizează în lumenul diferitelor segmente ale tubului digestiv, sub acțiunea catalitică a enzimelor, furnizate
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
reglării aportului alimentar Comportamentul alimentar este polarizat în jurul a trei senzații majore, și anume: foamea, sațietatea și setea (aceasta din urmă va fi tratată separat). Ca semnal subiectiv al necesității obiective de alimentare, foamea este cunoscută prin necesitatea imperioasă a ingerării de alimente, asociată cu o stare de încordare generală și chiar de agitație, irascibilitate, senzație de gol, apăsare sau durere epigastrică, datorate contracțiilor în gol ale stomacului. În condiții de privațiune alimentară, foamea se accentuează în primele zile, însă cu
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
lateral conține centrii foamei („start feeding”), hipotalamusul antero-median este sediul centrilor sațietății („stop feeding”) (Anand, 1966). Informațiile sosite pe cale aferentă, nervoasă sau umorală, determină centrii foamei să solicite pe căi eferente inițierea de acte somato-vegetative motorii și secretorii, necesare procurării, ingerării și digestiei alimentelor. Când ingestia a atins un anumit grad de distensie gastrică și încărcare metabolică, pe aceleași căi aferente sunt stimulați centrii sațietății, care, acționând în sens inhibitor asupra primilor, limitează aportul alimentar. Rolul inhibitor al centrilor sațietății asupra
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ingera un anumit aliment, spre deosebire de foame, care reprezintă necesitatea de a mânca, în general. Apetitul are o componentă psihică mai importantă decât foamea, și, spre deosebire de foame, care se însoțește de o senzație dezagreabilă, el este însoțit de senzația agreabilă de ingerare a alimentelor. Activitatea centrilor foamei și ai sațietății este guvernată în mare măsură de mecanisme aferente. Astfel, factorii care asigură trecerea de la apetit la sațietate sunt reprezentați de semnale datorate excitării receptorilor specifici de la nivelul porțiunii superioare a tubului digestiv
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
temperaturii nucleilor ventro-mediani hipotalamici activează centrii sațietății, iar răcirea hipotalamusului la un animal sătul este urmată de ingestia alimentelor. La om, factorii culturali, de ambianță, experiențele personale trecute, mai ales cele legate de văz, gust și miros, au influență asupra ingerării hranei. II.4.10.3. Mecanismul de lungă durată al reglării aportului alimentar Efectul net și sumat al tuturor mecanismelor ce reglează comportamentul alimentar la omul normal se reflectă în echilibrul dintre consumul de alimente și cantitatea de energie cheltuită
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
vasopresina (vezi capitolul “Glande endocrine”) s-a reușit, totuși, să se obțină prin stimulări diferențiate separarea senzației de sete de reducerea diurezei apoase. O consecință importantă a hipertoniei lichidului extracelular este deshidratarea intracelulară, care contribuie, de asemenea, fundamental la necesitatea ingerării de lichide, setea de natură hiperosmotică mai fiind denumită și sete intracelulară. Deshidratarea celulară este percepută nu numai de osmoreceptorii hipotalamici, ci și de cei de la nivelul mucoasei buco-faringiene, sub formă de uscăciune a gurii, care, obișnuit, este asociată cu
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în literatură care atestă și rolul dipsogen al angiotensinei II. După introducerea acesteia în circulația generală, ventriculii cerebrali laterali sau diverse alte structuri nervoase centrale (în mod particular hipotalamusul și organul subfornical), s-a constatat apariția senzației de sete și ingerarea unei mari cantități de apă. La baza efectelor centrale și periferice ale angiotensinei stau interacțiunile sale cu structurile nervoase simpatice și parasimpatice din întregul organism. Prin intermediul receptorilor angiotensinici (AT1 și AT2), angiotensina II stimulează atât formațiunile nervoase simpatice din hipotalamus
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sânge. Astfel, când glicemia este sub 1 g/l, GIP nu stimulează eliberarea insulinei. Se apreciază în prezent că secvența amino-terminală este necesară pentru acțiunea insulinotropă, în timp ce secvența carbonului terminal este necesară pentru acțiunea de inhibare a secreției gastrice acide. Ingerarea alimentelor stimulează eliberarea de GIP, îndeosebi glucoza și grăsimile emulsionate, dar și unii aminoacizi, ca arginina, histidina, izoleucina, leucina, lizina și treonina, administrați sub formă de mixtură. Eliberarea GIP de către glucoză este crescută la indivizii cu vagotomie și piloroplastie, în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pentru că era sensibilă la o grămadă de factori: temperatură, lumină, umiditate. N-ai fi putut obține același efect, ba chiar unii susțin că fotocaina nici n-ar prinde pe celuloză, ar exista un efect de respingere a drogului. Deci, grosul ingerării drogului se obținea prin contactul cu țesătura. O simplă atingere a coperții, și te trezeai contaminat. Sau nu te mai trezeai deloc...“ „Încep să-nțeleg.“, am admis. „Nu toată lumea manevra cărțile-n același fel. Erau și-unii care știau.“ „Exact
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
la baza actualelor suferințe ale omenirii. Elena Niță Ibrahim s-a vindecat de cancer, cu regimul alimentar vegetarian, consumând alimente vegetale crude (netratate termic), denumite hrană vie. Despre alimentația rațională a omului au fost scrise multe cărți. Alimentația rațională înseamnă ingerarea cantității de alimente, necesară organismului uman, pentru creștere, refacere și pentru activitatea depusă. Componența rației alimentare trebuie să fie corelată cu vârsta, sexul, starea fiziologică și cu activitatea (munca) efectuată de om. În cărțile de specialitate sunt indicate rații alimentare
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
intoxicarea lentă, cronică, determinând oxicarbonismul cronic. Acesta le declanșează bolile cardiovasculare. 5.2. EFECTELE VIZIBILE ALE APOCALIPSEI În anul 2012, bolile cardiovasculare ocupă primul loc, pe glob, în topul cauzelor mortalității, urmate de cancer, accidente rutiere și de mortalitate din cauza ingerării de medicamente. Intoxicarea lentă cu oxid și cu bioxid de carbon, în doze mici, provoacă leziuni ale organelor vitale (inimă, ficat, țesut nervos), perturbă metabolismul, generând boli metabolice (diabetul, hipercolesterolemia). În luna ianuarie a anului 2013, într-o emisiune T.V.
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
este bogat în imagini de diferite culori. Noțiunea de "cunoaștere-conștiință" în somn, numită "inconștiență", "subconștiență" sau "paraconștiență", constituie una din preocupările majore ale neuroștiințelor. Starea de somn este o stare naturală obligatorie a existenței, ca și respirarea de oxigen și ingerarea de apă (la plante, animale și om). Starea de somn aparține stării continue veghe-somn, cu alternanță circadiană. În absența alternanței ciclice somn-veghe nu există sănătate corporală și cerebrală. Cele două stări, de veghe și de somn, se deosebesc prin intensitățile
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
carbonic; la conferirea acestei acidități, intervin fosfații acizi și citrații. Ulterior, aciditatea laptelui crește pe seama acidului lactic rezultat din descompunerea lactozei. 1.3. Laptele impropriu consumului În anumite stări fiziologice sau pe fondul unor tulburări funcționale, dar și în cazul ingerării de furaje contaminate, animalele produc lapte cu însușiri calitative mai mult sau mai puțin modificate, dar nociv pentru organismul uman, drept pentru care nu este acceptat la procesare. 1.3.1. Laptele anormal fiziologic Există două categ°rii de astfel
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
în mai multe variante morfologice populație - totalitatea indivizilor reprezentanți ai unei specii care populează un biotop dat; a nu se confunda cu specia, care populează mai multe biotopuri, adică arealul predator - (fenomen) faptul de a obține energie prin vânarea și ingerarea altui organism procariot - organism cel mult unicelular (poate fi și virus) primitiv, la care materialul genetic nu este organizat într’un nucleu; poate fi bacterie sau algă albastră producător primar - v. biocenoză protozoar - reprezentant al unei mari încrengături care cuprinde
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
unii ioni metalici sau, dimpotrivă, de modul cum unora dintre aceștia le poate fi mărită biodisponibilitatea. Acesta este și motivul pentru care lucrarea poate fi folosită și medici și farmaciști, preocupați pentru găsirea modalităților de detoxifiere a organismelor în cazul ingerării accidentale a unor cationi toxici sau, dimpotrivă, interesați de creșterea disponibilității unor ioni din alimente sau medicamente (unde se găsesc sub formă chelată). În aceeași idee, am încercat să realizez un studiu cât mai accesibil, furnizând cât mai multe informații
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
și utilizat apoi, în hrana oamenilor și a animalelor. Ele mai pot fi considerate și ca metaboliți secundari fiind substanțe toxice atât pentru oameni, cât și pentru animale. Procesul formării micotoxinelor nu este cunoscut și nici modul de inactivare după ingerarea de către organismul auman sau animal, ceea ce face dificilă, prevenirea formării lor în produsele agricole și combaterea efectelor negative cauzate la om sau animale. În prezent sunt identificate aproximativ 300-400 de micotoxine (intervalul este dat de diferiți autori), care aparțin la
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
Principalele substanțe toxice sunt: acid cromic, compuși de arsen, plumb, mercur, cianuri alcaline, fenoli, crezoli, săruri de bariu solubile, sulfat de metil, alcaloizi, pesticide, glucozizi. Cantitățile date în lucru vor fi distribuite astfel încât să nu poată determina intoxicații acute prin ingerare. Principalele substanțe inflamabile sunt: acetona, alcool metilic, alcool etilic, acetat de amil, acetat de butil, acetat de etil, benzen, eter de petrol, esența de terebentină, fosfor, sodiu și potasiu metalic, magneziu metalic, petrol lampant, sulfura de carbon, benzina, colodiu, eter
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
după ce a consumat o mare cantitate de grăsimi animale 300-400 ml. Tratamentu a fost continuat pe durata a mai multe zile. De fapt cum a acționat tamentrul respectiv: 1.Mai toate toxinele produse de viruși, bacterii sunt liposolubile și prin ingerarea unei cantități mari de grăsimi în intestinul subțire se produce un schimb invers toxinele ieșind din sînge și dizolvîndu-se în o parte din grăsimile animale nedigerate. Similar ca acțiune este și tratamentul cu petrol lampant dublu rafinat. Acesta scoate o
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
circulante din sînge ducînd la o mai rapidă infectare a celulelor, afectarea ganglionilor limfatici. Totodată unele simptome cum ar fi diareea sunt date în principal de afectarea de către H.I.V.(mumps) a pancreasului. Simptomele intoxicației cu Amanita Phalloides Este produs prin ingerare unor ciuperci din flora spontană. În 80% din intoxicații fiind responsabilă: AMANITA PHALLOIDES iar în restul cazurilor fiind responsabile ciupercile: AMANITA VERNA , AMANITA VIROSA.( Victor a Voicu 1999) Totodată se remarcă și sindromul parafaloidian similar ca acțiune cu sindromul falloidian
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
de așa-zisă lene datorate afecțiunilor organice, se situează, pe același plan, cele care apar ca rezultat al defectelor senzorio-motorii (hipoacuzie, ambliopie), al tulburărilor de dominanță cerebrală (dislexie, disgrafie), al surmenajului psihic, al subalimentației, sau, dimpotrivă, al alimentației excesive, al ingerării de substanțe toxice (alcool, cafea), al hipotrofiei, sau al unor insuficiențe globale, ca deficitul mintal relevat uneori cu mare întîrziere. La toate aceste categorii, de așa-zisă lene organică, nu se poate vorbi de o lene imorală, dar nu este
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]