279 matches
-
lor? Explicațiile își trag puterea din repetare și continuitate. Ori ceea ce se repetă, este tocmai viața după program, viața cunoscută și recunoscută de toți, aparent inteligibilă, legitimă. Pe cînd cealaltă viață confuză, somnolentă, neinvitată este pînă la urmă impenetrabilă și ininteligibilă. Ea oferă zona misterelor pe care mulți se străduiesc să le aducă la numitorul comun al realităților "inteligibile". Sentimentele sunt astfel catalogate și explicate prin cauze întîmplătoare sau bine determinate. Toate aceste explicații rămîn exterioare unei realități care se refuză
Misterul sentimentelor by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/16986_a_18311]
-
a acesteia” (Scaggs, 2005: 72). Detectivul din specia Philip Marlowe are rolul, ingrat și sublim, de a înnobila efortul autorului și de a stabili punți de comunicare cu un cititor pentru care toate aceste preocupări maniacale rămân, pur și simplu, ininteligibile. Și e inevitabil să fie așa: cititorul intră în contact cu lumea sordidă prin intermediul „investigatorului privat”, mai precis prin codul moral sugerat de acesta. Philip Marlowe nu e un simplu instrument împrumutat din repertoriul clasic al literaturii. El e rezultatul
Fărâme despre Raymond Chandler by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3807_a_5132]
-
pune o întrebare concretă: „La câte vine d. Costică seara la masă?”. Absurdul și mai adânc care urmează poate să decurgă din refuzul de a da o informație legată de timpul personal, de tabieturile individuale. Așa cum musafirul este secretos până la ininteligibil, și valetul se face că nu pricepe. De altfel, nici stăpânul lui, care pleacă în oraș la întâmplare, nu pare un as al respectării programului zilnic. Iar domnul care-l caută se află-n treabă, făcând pereche cu insul din
Soroace by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3966_a_5291]
-
autorilor suceveni. Unii dintre ei au valoare, alții nu. Ioanid D., de exemplu, scrie stângaci și confuz. Referindu-se la comentariul critic pe care Alex. Ștefănescu l-a consacrat cărții lui Eugen Negrici, Iluziile literaturii române, el compune câteva fraze ininteligibile: "Ne lipsesc, sesizează Alex Ștefănescu, diverse Ťclișee ale limbii de lemn din spațiul vieții culturale", care n-au cum să fie decât puse la colț. Fără susținere ori, mai exact, fără motivare reală devine și afirmația potrivit căreia România Ťeste
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7444_a_8769]
-
sau parafrazează indicațiile didactice ce însoțesc, în manuale, schițele de compuneri școlare, pentru a sugera că textualizarea se reduce, de cele mai multe ori, la o simplă mecanică, fără a putea transmite intensitatea pasiunii. În consecință, pentru ceilalți, aceasta din urmă rămâne ininteligibilă: "Care e sensul următoarelor cuvinte? (a) țipetele patimii (b) cuantum (c) șomeră./ Ai cunoscut vreodată pe cineva cu ochii/ de sticlă pisată? Dacă da, descrie./ Dacă nu, ai vrea? De ce?/ Recitește poemul și fii atent la ultimele versuri. De ce nu
Imaterialitatea pasiunii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7280_a_8605]
-
își îngăduie a cocheta cu eșecul, cu îndoiala, cu angoasa. Aidoma entităților naturii, care-și găsesc echilibrul în „pactul" organic încheiat cu misterele, ființa auctorială înaintează în viață sub pavăza unei inefabile garanții. Departe de-a duce la o inhibiție, ininteligibilul constituie un stimul: „însă ea / continua să meargă / cu dinții cu unghiile croindu-și drum / căzînd ridicîndu-se ridicîn-du-se / ea continua să privească / înțelegînd tot mai puțin" (s-au spus destule). Stăpînă pe acest mediu al concretului testat printr-o diversitate
Nostalgia concretului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6376_a_7701]
-
prostituatelor la bătrîna care-și oferă contra cost apartamentul cu ora clienților ocazionali, de la svasticile postate pe ziduri la improvizațiile de apartament și rufele multicolore puse la uscat pe balcon, de la gunoaiele care zac la tot pasul, la inscripțiile aproape ininteligibile de pe o tencuială leproasă sau jocurile copiilor de cartier imitînd cutare sau cutare vedetă de muzică ușoară. Cartierul își trăiește visul de glorie pe maneaua lui Florin Salam. Dar lucrurile pot fi și astfel: Andrei (Gabriel Huian), un adolescent de
Marilena, Marilena... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9618_a_10943]
-
mai funcționează, cînd și cînd, o rețetă a succesului rareori dezmințită: dacă nu-i poți convinge, încurcă-i. Gustul pentru rococo, pentru prețiozitate și "exotisme" duce, atunci, la o valorizare literară a matematicii, a științelor în genere, ca domenii ale ininteligibilului. Însă acest tip de comportament artistic, amintit într-un soi de addenda, nu este semnificativ pentru relațiile dintre literatură și matematică. Redusă la un bagaj lingvistic, în sens larg, matematica devine un bun fond de împrumut pentru un vocabular artistic
Între muze și Atena by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11401_a_12726]
-
obișnuite sau prin simulări pe calculator. De aceea, nu există nimic care să poate fi înțeles și care în același timp să nu fie sensibil. Sensibilul este totodată inteligibil, iar dacă există un univers invizibil, acela ne este în întregime ininteligibil. Că un lucru devine inteligibil abia din clipă în care ni-l putem reprezenta este chiar premisa metodologică a Madeei Axinciuc. Căci autoarea nu se mulțumește să explice discursiv ce anume înseamnă, la Maimonide, imaginația, profeția, providența sau inițierea în
O călăuză de încredere by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7562_a_8887]
-
decât să scandeze odată cu mulțimea: Au-gus-tin Po-pes-cu! Au-gus-tin Po-pes-cu! Din nefericire, multe poeme sunt nu numai imnuri de glorificare (a autorului, a fântânii, a orice altceva), ci și colecții de simboluri obscure. Poemul despre moară, de exemplu, asurzitor-imnic, rămâne și ininteligibil: Mișcarea roade întârjit și tace./ Împinge ne-ntrerupt, ca pe vâltoare,/ Destinul lumii însetat de soare,/ În mările absentelor soroace.// Tu, moara mea, i te-ai sustras pitită,/ După roșața sfiiciunii tale,/ Stropită de comorile astrale,/ Pe chipul strâmb, pe chica
Tichia de mărgăritar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/6660_a_7985]
-
pe care sintaxa obișnuită nu le știe. Hegel scrie într-o limbă care pune în dificultate orice german nativ, iar dacă fondul de etanșeitate a originalului este trecut prin filtrul de traducere al românei, atunci idiomul inițial devine cu adevărat ininteligibil. În românește Fenomenologia spiritului e un supliciu menit spiritelor cu înclinație pentru tortura psihică, vibrația de metal a conceptelor nemțești topindu-se în glazura senzuală a unei limbi în care ariditățile abstracte ale originalului capătă invariabil un aspect apos, de
Capitolele vieții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3810_a_5135]
-
Daniel Cristea-Enache În Absolventul, memorabilul film al lui Mike Nichols și rol al lui Dustin Hoffman, o scenă, inițial, ininteligibilă furnizează cheia întregii povești. Revenit acasă, la părinții care așteaptă lucruri mari de la el, proaspătul absolvent Benjamin Braddock se vâră... într-un costum de scafandru și apoi în piscină, lăsând cantitatea de apă să filtreze prea multele sfaturi și învățături
Din dragoste by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7542_a_8867]
-
al poetului care a impus, într-o epocă literară dominată de lirismul abstract și metafizic stănescian, un program al ironiei, al parabolei minim codificate și al deschiderii maxime către cititor. Unde Nichita Stănescu își cîștigă lectorul și prin doza de ininteligibil și non-rezumabil a poemelor sale (a le repovesti, critic literar fiind, e a avea umor involuntar), Marin Sorescu și-l apropie prin transparența constituirii și utilizării simbolurilor, prin expunerea articulațiilor textului și - la limită - prin expunerea resorturilor lui. Cu excepția volumelor
Cartea morții by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2750_a_4075]
-
Francesco Sorți, despre care am citit că a fost muzicolog. VZ: Da, sunt tot felul de citate și nu doar din muzică. Sunt salturi peste timp care-ți fac cu ochiul. De pildă, la un moment dat, personajul care bolborosește ininteligibil, spune, înainte de a-și da duhul, ceva ce "interpretul" reda în latino-italiană (latino-română, în frumoasa traducere a lui Geo Vasile), astfele: "Că lacrimile în ploaie". Întreaga scenă și frază din final sunt citate din filmul Blade Runner. Mai tarziu, si
Un român care a facut vâlvă by Michaela Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/12268_a_13593]
-
Tv, precum în timpul meciului Steaua-Real, când microfoanele de fond preluau cu fidelitate urletele de pe stadion, iar de comentariile celor doi crainici s-a ales praful. Dar fiind nepotrivit să fiu ipocrit având în vedere că, adesea, se auzeau și frânturi ininteligibile de comentarii, "trebuie să spun" - sintagmă înregistrată la OSIM și obligatoriu folosită cam de toți reporterii de televiziune - că acestea (comentariile), metamorfozau în cuvinte fazele încâlcite (ca să nu priceapă Realul?), puse la cale de echipa noastră... Publicitate - documentar de televiziune
Spaga la Muntele Athos by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10167_a_11492]
-
dumneavoastră, Fiesta, Capră contemporană și Monolog cu un șoarece. Un "virus" al scrisului lui Mircea Dinescu îl constituie și laconismul abuziv, preludiu al sterilității. Sărind etapele alcătuirii unui mesaj, metaforizând mai peste marginile iertate, poetul expediază adeseori în lume comunicate ininteligibile: "În septembrie când explodează fierea îngerului/ (și zace fără să poată muri)/ vino tu plină de promisiuni că o farmacie/cu grația și roiul de viespi golănite sub piele/ și piaptănă oasele noastre-ncâlcite/ și clatină sarea din noi în
Poetul care acuză by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17888_a_19213]
-
în fapt de corul mare, reprezentant al mulțimii (II). Indicațiile de regie evidențiază atmosfera opresivă și pun în lumină analogiile cu perioada comunistă: după ieșirea din scenă a lui Oreste și a Aglaiei, răsună o cuvântare agitată, puternică - cuvinte deformate, ininteligibile, din difuzoare. Are loc o adunare a poporului, ulterior, cuvântarea se termină, ovații prelungite - tot din magnetofon (II). Atena lui Oreste și Cleon este un stat totalitar și se înrudește peste veacuri cu alte regimuri dictatoriale. Cadrul antic și mitologic
Mit și actualitate by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/5535_a_6860]
-
cuvenit coribanților. Definiția poeziei dată de abatele Bremont, consacrată la noi de prelegerile de estetică ale lui Călinescu („poezia e treapta premergătoare rugăciunii") surprinde tocmai miezul mistic al trării poetice. În loc să se roage, poetul bîiguie sunete cadențate, sensul lor fiind ininteligibil și totuși transmițînd ceva: o emoție pe care cititorul o percepe sub forma unui fenomen intelectual, adică o mișcare pe care imaginația cititorului o articulează după reguli intrinseci minții sale. Nu există emoție decît acolo unde cuvintele declanșează în cititor
Dicteu din înalt by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6355_a_7680]
-
apăsarea, autorul plătind tribut constrîngerilor vremii. Din acest motiv, capitolele despre Războiul de Independență, despre Primul Război Mondial și despre perioada interbelică sunt datate: limbajul autorului devine evaziv, tonul capătă o prudență mergînd pînă la opacitate, iar firul istoriei devine ininteligibil: regii sunt tratați aluziv, mișcarea socialist-muncitorească e privită ca o promisiune a viitorului, iar Marea Unire e făcută de popor din elan socialist. Cît despre capitolul destinat Bucureștiului în anii regimului socialist, paginile pot fi sărite spre a nu pierde
Reședința domnească by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6166_a_7491]
-
Sorin Lavric Uneori titlurile cărților îți pot prilejui clipe de vie și netulburată nedumerire, și asta nu atît fiindcă litera lor ar suna nefiresc sau ininteligibil, ci pentru că înțelesul lor poartă un echivoc în fața căruia simți că ceva din mesajul împărtășit îți scapă. Bunăoară, titlul cărții de față: Criza conștiinței europene 1680-1715. Că în el e vorba de o conștiință europeană aflată într-o perioadă de
Stupul neprihăniților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9224_a_10549]
-
Enigma a fost rezolvată de Dragoș Moldovanu în studiul deja menționat, Influențe ale manierismului greco-latin în sintaxa lui Dimitrie Cantemir: hiberbatul (1969): d-sa dovedea cu argumente peremptorii că dislocările sintactice care confereau mai mult decât orice un caracter "bizar", "ininteligibil" etc. sintaxei lui Cantemir erau rezultatul aplicării conștiente, intenționate a unei figuri de stil, folosite încă în literatura greacă și latină (în special în perioada decadentă, "manieristă", a acestora) numită în greacă hiperbat, iar în latină uerbi transgressio. Desigur, această
Enigma lui Dimitrie Cantemir by Petru Vaida () [Corola-journal/Journalistic/7251_a_8576]
-
mintea. Noi perle de tranziție, exemplele fac toți banii. Voi oferi câteva dintre cele mai amuzante încercând să descifrez, în cazul fiecăruia, unde se află defecțiunea logică sau semantică. Un maestru al beției de cuvinte este Lorin Fortuna. Textele sale ininteligibile revin periodic de-a lungul volumului, precum refrenul în cântece. Totul este o păsărească paranormală fără cap și coadă, în care cuvintele se repetă de mai multe ori în aceeași frază ca în bolborosirea unei incantații: "Corneliu Zelea Codreanu a
Tortionari limbii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8937_a_10262]
-
uneori chiar înțelese de grup. "Omul" și "oamenii" devin concepte fundamentalmente disjuncte. Perspectiva Slavenkăi Drakulic, așa cum o înțeleg eu, e sumbră: chiar și pe cei nevinovați, chiar și pe victime, războiul, genocidul îi dezumanizează pentru că îi reduce la un individualism ininteligibil celorlați, complet rupt de umanitate. Slavenka Drakulic - S. A Novel about the Balkans, Trans. by Marko Ivic, Viking Press, 201 pag., 2000.
Războiul din Bosnia by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16165_a_17490]
-
Matei Agathon, Ioan Rus ș.a. Prima lecție, prin întreruperea liturghiilor, a fost citirea unei ode în metru postdecembrist închinată președintelui PSD, Adrian Năstase, în timp ce participanții au acompaniat ariile celor trei soliști cu fragmente din Corul robilor sub formă de mormăituri ininteligibile. Doar la un moment dat s-a auzit ceva mai clar o voce disonantă: „Nici aici nu scăpăm de voi, mă?” Se consideră că Alina Mungiu-Pippidi a fluierat în biserică tocmai când pesediștii se prezentau cu mare cucernicie spre lăcașurile
Teleștiri de vacanță by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13558_a_14883]
-
că nu-i atît de simplu/ să spui o rugăciune// adică e simplu/ vii cu niște tatăl nostru/ cauți prin diverse broșuri/ (găsești peste tot/ e plin la poartă la mitropolie)/ dar eu mă refer la altceva/ la o șoaptă ininteligibilă/ sau mai bine/ la aburul plămînilor smulși/ aruncați între urzici pe taluz/ sau la cheagurile acestea de sînge/ rămase ca un mușchi pe scoarța stejarului/ sau la pumnii strînși/ care se desfac încet/ și se-apropie// nu știu cum să-ți explic
Nanabozo și „poienița druidică“ borgesiană by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2542_a_3867]