153 matches
-
gazdă. Dezvoltarea tehnologică promovată de o țară este un proces sistemic. Coordonarea problemelor, cercetările de bază, testarea - sunt aspecte inerente ale acestui proces. Implicarea guvernului este o particularitate vitală la etapele inițiale de promovare a investițiilor inclusiv și a celor inovaționale, atît de necesare dezvoltării economice a Republicii Moldova. Întrebări recapitulative: 1. Definiți conceptul de risc. 2. Enumerați și explicați riscurile aferente proiectului de investiții. 3. Definiți riscul de țară. 4. Descrieți riscurile de natură macroeconomică. 5. Descrieți riscurile de natură socială
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
teza de doctor habilitat în tehnică la cea mai prestigioasă instituție de învățământ tehnic superior - Universitatea Tehnică de Stat „N. Bauman” din Moscova, obținerea celui de-al doilea Premiu de Stat în domeniul Științei și Tehnicii. Aceste elaborări cu caracter inovațional de unicat au condus la fondarea unei noi direcții științifice în construcția de mașini - transmisii planetare precesionale, care în scurt timp a devenit recunoscută pe plan internațional în domeniul construcției de mașini, plasându-l pe savant printre marii inventatori ai
Creativitatea academicianului Ion Bostan, dar divin sau rezultatul unei munci asidue by Lorin Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/83665_a_84990]
-
mondial. Cercetarea științifică și tehnologică va trebui să-și asume rolul specific reformei economice cu accent deosebit pe transferul de tehnologie, valorificarea rezultatelor obținute în acest domeniu, ridicarea nivelului activității pentru asigurarea unei competitivități cerute de standardele internaționale, promovarea fenomenului inovațional în toate sectoarele. Problematică tineretului necesită o abordare sistemică din perspectiva învățămîntului, specializării profesionale, integrării sociale și în munca, precum și a protecției față de poluarea morală și fenomenele antisociale. Guvernul va acționa pentru protejarea valorilor culturale autentice, precum și a patrimoniului cultural
HOTĂRÂRE nr. 11 din 19 noiembrie 1992 privind acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126403_a_127732]
-
iar posesorii automobilelor pierd garanția oferită de Toyota. Oricum, imaginați-vă că guvernul Statelor Unite ar Încuraja pe fiecare producător auto, prin politici fiscale și alte stimulente, să ofere spre comercializare mașini-hibrid conectabile la curent. S-ar modifica astfel traiectoria curbei inovaționale și ar apărea soluții auto conectabile, mai bune și mai ieftine. Adăugați apoi la acestea mașinile cu alimentare flexibilă, care au un cip montat În sistemul de alimentare ce le permite motoarelor să ardă alcool (etanol sau metanol), benzină sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
științific: noi fundamente teoretice pentru dezvoltarea științei pure și aplicative, material vast pentru influențarea și Îmbogățirea celorlalte forme ale conștiinței sociale: filozofia, arta, religia etc.; efectul material productiv: motivații și date (informații) pentru activitatea În domeniul tehnologiei și tehnicii; efectul inovațional: stimularea și acoperirea științifică a activităților de cercetare empirică În domeniul specialităților practice, al dezvoltării mijloacelor de producție, Încurajarea invențiilor și inovațiilor tehnice. 2.3. Credința În progres În creația filosofică există interpretări contradictorii privind tendința continuă de schimbare a
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
științific: noi fundamente teoretice pentru dezvoltarea științei pure și aplicative, material vast pentru influențarea și Îmbogățirea celorlalte forme ale conștiinței sociale: filozofia, arta, religia etc.; efectul material productiv: motivații și date (informații) pentru activitatea În domeniul tehnologiei și tehnicii; efectul inovațional: stimularea și acoperirea științifică a activităților de cercetare empirică În domeniul specialităților practice, al dezvoltării mijloacelor de producție, Încurajarea invențiilor și inovațiilor tehnice. 2.3. Credința În progres În creația filosofică există interpretări contradictorii privind tendința continuă de schimbare a
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
4.1. Analiza portofoliului strategic 99 3.9.4.2. Strategii de menținere 103 3.9.4.3. Strategii de creștere 104 3.9.4.4. Strategii de restrângere 110 3.9.5. Strategiile tehnologice 111 3.9.6. Strategiile inovaționale 118 3.9.6.1. Inovația În cadrul sistemului antreprenorial 118 3.9.6.1.1. Neprevăzutul 122 3.9.6.1.2. Incongruențele 127 3.9.6.1.3. Necesitatea procesului 129 3.9.6.1.4. Structura sectorului și
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
de performanță. Peter Drucker selectează cinci mărimi a căror evoluție precizează situația firmei (Drucker, 1992, p. 210). Cea mai importantă este partea de piață actuală, precum și direcția de mișcare, În creștere sau descreștere, pe diferite segmente de piață. Urmează performanțele inovaționale. În acest caz, se caută analogia Între poziția În termeni de piață și cea În termeni de inovație de succes și se analizează evoluția timpului de realizare practică a inovației. Al treilea set de măsuri se referă la productivitate. Fiecare
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
la cele mai vechi sau neimportante activități. În cele din urmă, se măsoară profitabilitatea actuală, precum și evoluția anticipată. Partea de piață, lichiditatea și cash flow-ul sunt rezultate de prim ordin ale strategiilor competitive. Inovațiile și productivitatea reprezintă consecințele aplicării strategiilor inovaționale și tehnologice. Profitabilitatea este influențată de strategiile menționate deja, la care se adaugă strategiile informației și strategiile relaționale. 3.5. Analiza costuluitc "3.5. Analiza costului" Unul dintre cele mai importante elemente În definirea poziției unei firme față de rivalii săi
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
La Început, firma intră Într-o activitate cu un cost superior celui al concurenților și cu o valoare mai slabă. Fig. 21 - Căile excelenței Există două variante pentru atingerea poziției concurențiale ideale: 1) Începerea prin creșterea valorii aduse pe seama eforturilor inovaționale, apoi diminuarea costului prin sporirea productivității, În particular datorită standardizării; 2) Începerea prin diminuarea costurilor valorii la un nivel inferior, apoi sporirea valorii create fără creșterea costului pe seama eforturilor inovaționale. Aceste două mișcări strategice se bazează pe o analiză fină
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
concurențiale ideale: 1) Începerea prin creșterea valorii aduse pe seama eforturilor inovaționale, apoi diminuarea costului prin sporirea productivității, În particular datorită standardizării; 2) Începerea prin diminuarea costurilor valorii la un nivel inferior, apoi sporirea valorii create fără creșterea costului pe seama eforturilor inovaționale. Aceste două mișcări strategice se bazează pe o analiză fină a lanțului valorii create. În general, Într-un sector dat se poate constata că, dacă primul intrat aplică prima strategie, al doilea va aplica a doua strategie, beneficiind de umbrela
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
de comprimare a profiturilor generate de acapararea pieței prin reduceri agresive de prețuri; • subutilizarea capacității de producție și creșterea corespunzătoare a costurilor fixe unitare; • concentrarea exclusivă pe eforturile de cercetare-dezvoltare, pentru Îmbunătățirea poziției și a profitabilității, urmată de un eșec inovațional; • investirea În tehnologii costisitoare și amortizabile pe termen lung; • schimbarea frecventă a strategiilor; • aservirea În fața avantajelor concurențiale ale rivalilor de succes. Există cinci tipuri de abordări ale strategiilor de inversare a crizelor (Hofer, 1980, p. 19): 1. Revizuirea strategiei presupune
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
dificultăți serioase pe termen lung. Orientarea predominantă a managerilor vizează Îndeosebi strategiile de creștere și diversificare pe cale externă (Baker, Miller și Ramsperger, 1981, p. 51). Fig. 37 - „Bonzai”-ul tehnologic tc "" 3.9.6. Strategiile inovaționaletc "3.9.6. Strategiile inovaționale" „Orice societate modernă trăiește din inovație și din controlul creșterii și al schimbării.” (Daniel Bell) 3.9.6.1. Inovația În cadrul sistemului antreprenorialtc "3.9.6.1. Inovația În cadrul sistemului antreprenorial" Joseph Schumpeter este primul mare gânditor care s-a
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
a culege idei noi și a stimula răspândirea viziunii antreprenoriale În Întreaga companie. Funcționarea optimă a politicilor și practicilor antreprenoriale depinde de suportul uman al inovării și, implicit, de structura organizației. Sistemul de relații trebuie să se concentreze asupra sistemului inovațional. Din acest motiv, noul trebuie organizat separat de vechi. Încercările de a atribui unui compartiment existent sarcini antreprenoriale eșuează adeseori, deoarece angajații au tendința de a amâna ideile inovatoare până la rezolvarea „crizelor” vechilor produse. În plus, noile departamente antreprenoriale trebuie
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
care Întârzie să apară; urmează o „explozie”, o agitație extraordinară; după câțiva ani Începe activitatea, se face multă publicitate; după aproximativ cinci ani se declanșează „criza”, căreia Îi supraviețuiesc doar concurenții cel mai bine pregătiți. Câștigătorii cursei apar În jocul inovațional la Începutul exploziei, când se „deschide o fereastră” de intrare pentru noile firme În sectoarele bazate pe cunoștințe noi. Fereastra rămâne deschisă doar câțiva ani. Ea pare din ce În ce mai Îngustă; În realitate Însă, devine tot mai aglomerată. Dezvoltarea pieței mondiale, a
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
comercială. Fig. 42 - Gradul de conlucrare Între funcția de cercetare-dezvoltare și cea comercială În firme franceze Curba „miza” indică parametrii considerați majori de către firme În vederea dezvoltării lor. 3.9.7. Strategiile antreprenorialetc "3.9.7. Strategiile antreprenoriale" Pornind de la sursele inovaționale, un antreprenor poate opta pentru una din cele patru mari tipuri de strategii antreprenoriale: 1. folosirea În luptă a tuturor resurselor; 2. lovirea zonelor complet libere; 3. găsirea și ocuparea unei breșe ecologice; 4. schimbarea caracteristicilor economice ale unui produs
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
cele patru mari tipuri de strategii antreprenoriale: 1. folosirea În luptă a tuturor resurselor; 2. lovirea zonelor complet libere; 3. găsirea și ocuparea unei breșe ecologice; 4. schimbarea caracteristicilor economice ale unui produs, unei piețe sau unui sector, schimbarea strategiei inovaționale În funcție de situație, de comportamentul antreprenorial și de riscurile inerente unei anumite ocazii. tc "" 3.9.7.1. Folosirea În luptă a tuturor resurselortc "3.9.7.1. Folosirea În luptă a tuturor resurselor" Aceasta este, prin excelență, strategia antreprenorului (Gilder
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
a costurilor prin optimizare. 3.9.7.5. Breșele ecologicetc "3.9.7.5. Breșele ecologice" Strategia breșei ecologice aspiră la obținerea controlului asupra unei zone limitate, iar recompensa succesului sunt banii și nu renumele, ca În cazul celorlalte strategii inovaționale; antreprenorii care urmează aceste strategii „trăiesc bine În anonimat”. a) Strategia barierei se practică În situații de congruență, când apare o piață limitată, cu o cerere foarte stabilă și inelastică În funcție de preț, pe care nou-intratul o domină complet. Breșa și
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
simți că te poți confrunta relaxat și modelează-ți afacerea pe aceleași baze sănătoase”. Atât inovațiile, cât și strategiile tehnologice și antreprenoriale evoluează continuu și interdependent la nivel funcțional, la cel al afacerii și la cel corporatist. Generalizarea practicilor manageriale inovaționale și antreprenoriale la nivel național și global tinde spre crearea inovațiilor de sistem. 3.9.8. Inovații de sistemtc "3.9.8. Inovații de sistem" Inovațiile pot viza un anumit produs (fibrele sintetice - Du Pont), un anumit serviciu (poșta - Rowland
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
și pe recompense noi. Astfel de recompense sunt importante deoarece fixează atenția salariatului pe obiective pe termen lung. Într-un viitor nu prea Îndepărtat, tendințele scurtării seriilor de producție și a ciclurilor de viață, precum și diversificarea produselor și accelerarea mișcării inovaționale pe piață vor provoca instabilitatea profiturilor din cauza vicisitudinilor cererii și avantajului productiv. Acest nou context economic va favoriza marile firme diversificate. Noua situație va obliga firmele să-și Întărească rentabilitatea, protejându-și riscurile cu salariații, precum și cu furnizorii și clienții
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
denumite ""market pull"" (în trad. "piața care trage"). Aceste modele sunt de asemenea liniare și presupun că inovațiile derivă dintr-o cerință percepută de piață, care influențează direcția și rata dezvoltării tehnologice, iar cercetarea-dezvoltarea are numai rol reactiv în procesul inovațional. Orientarea întregului proces inovațional are loc spre satisfacerea exigențelor consumatorilor. Fazele modelului "market pull" sunt următoarele: Cerințele pieței→ C&D→ Fabricație→ Vânzări Modelul "market pull" este bine reprezentat de industria alimentară. Ambele modele liniare au fost supuse unor serii de
Modele ale procesului de inovare () [Corola-website/Science/317627_a_318956]
-
trad. "piața care trage"). Aceste modele sunt de asemenea liniare și presupun că inovațiile derivă dintr-o cerință percepută de piață, care influențează direcția și rata dezvoltării tehnologice, iar cercetarea-dezvoltarea are numai rol reactiv în procesul inovațional. Orientarea întregului proces inovațional are loc spre satisfacerea exigențelor consumatorilor. Fazele modelului "market pull" sunt următoarele: Cerințele pieței→ C&D→ Fabricație→ Vânzări Modelul "market pull" este bine reprezentat de industria alimentară. Ambele modele liniare au fost supuse unor serii de critici, deoarece erau reprezentări
Modele ale procesului de inovare () [Corola-website/Science/317627_a_318956]
-
sau procese, conceput de Ebert et al. (1992) se particularizează prin includerea specificațiilor de cerințe (caiet de sarcini) derivate din necesitățile clienților precum și a specificațiilor funcționale impuse în proiectul de cercetare și dezvoltare. Pentru a rezuma, multe modele de procese inovaționale în literatura germană se aseamănă cu procesul faze-porți elaborat de R.G.Cooper. Utilizarea standardizată, în modele, a specificațiilor de cerințe și în particular a celor funcționale deosebesc procesele de dezvoltare a noilor produse în zona cu expresie în l.germană
Modele ale procesului de inovare () [Corola-website/Science/317627_a_318956]
-
științifico-tehnologice și incubatoarele de inovare” și conform Hotărârii Consiliului Suprem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică al Academiei de Științe a Moldovei nr. 173 din 30.09.2007. a fost creat pentru a asigura funcționarea punctelor de referință ale creșterii infrastructurii inovaționale și formarea bazei materiale, tehnice, socio-culturale, de servicii și financiare pentru dezvoltarea eficientă a întreprinderilor inovaționale mici și mijlocii. Parcul științifico-tehnologic „Academica” promovează modalități inovatoare de dezvoltare, oferă oportunități de creștere a capitalului uman și de cultivare a valorilor de
Parcul științifico-tehnologic „Academica” () [Corola-website/Science/321515_a_322844]
-
Academiei de Științe a Moldovei nr. 173 din 30.09.2007. a fost creat pentru a asigura funcționarea punctelor de referință ale creșterii infrastructurii inovaționale și formarea bazei materiale, tehnice, socio-culturale, de servicii și financiare pentru dezvoltarea eficientă a întreprinderilor inovaționale mici și mijlocii. Parcul științifico-tehnologic „Academica” promovează modalități inovatoare de dezvoltare, oferă oportunități de creștere a capitalului uman și de cultivare a valorilor de afaceri prin furnizarea de servicii proprii și a unei infrastructuri moderne, a rețelelor de parteneri pentru
Parcul științifico-tehnologic „Academica” () [Corola-website/Science/321515_a_322844]