2,937 matches
-
o făptura uscată sau rigidă. Domnită Ileana apare, din acest volum, ca o ființă extrem de vie și de firească: e maladiv timidă, dar conștientă de asta și de aceea decisă să iși învingă propriile inhibiții, e nesigură pe șine, uneori, insă hotărîtă, pentru că știe că de ea depinde soarta celor din jur. Dar, mai înainte de orice, e un om extrem de bun și de generos, lucruri de care nici nu e defel conștientă. Prințesa povestește, în acest volum, un episod care mi
O printesă adevărată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17754_a_19079]
-
străfulgerat, la 21 de ani. Dar ajuta!" Citind acest amar îndemn îl poți înțelege mai întâi, cale de pagini bune, în sensul opus celui vizat în însemnarea să de Mircea Vulcănescu (și anume: "dar aceasta ajuta!"). Deturnare incomoda, fără îndoială, insă bazată pe o ambiguitate deloc întâmplătoare a formulării: oare Mircea Vulcănescu nu se ajută și pe șine atunci când îi ajută pe ceilalti - cu vorba, cu faptă, cu un gând oportun și bine cumpănit? Singurătatea și - la antipod - implicarea activă dobândesc
Singurătatea unui mentor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17843_a_19168]
-
două mari momente amintite deja - retrospectivă și albumul -, George Tzipoia avea să mai aștepte încă patru ani pînă la organizarea unei noi expoziții personale. Și aceasta a avut loc în luna mai, într-o continuitate directă cu cea de la București, insă evenimentul s-a petrecut la Geneva, la Villa du Jardin Alpin, o elegantă sala de expoziții a Societății Elvețiene de Arte Frumoase. Expoziția s-a deschis în prezența d-lui Radu Boroianu, ambasadorul României la Berna, și în fața unui public
George Tzipoia sau nostalgia spiritului clasic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17848_a_19173]
-
de cincizeci de ani, piața cărții de artă din România și, în particular, a cărtii-album, cu numeroase reproduceri color dar și cu studii critico-istorice consistente, a fost alimentată de la o unică sursă internă, adică Editură Meridiane, si de la una externă, insă frățeasca și socialistă, cum ar fi Aurora din Leningrad și, din cînd în cînd, cîte o editură moscovita. Așa cum nici nu este greu de bănuit, pentru cei care nu-și mai amintesc bine cum stăteau lucrurile, albumele apărute la Meridiane
O panoramă a picturii moderne by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17867_a_19192]
-
se bucură de o mai largă audiență. Din păcate, mai funcționează, într-un fel, în urma golului creat prin prăbușirea falselor glorii proletcultiste, produsă pe la jumătatea anilor ^60, "dreptul primului ocupant", ca-n cucerirea Vestului sălbatic. Am aratat în repetate rînduri, insă n-am ostenit a repeta acest lucru, cîtă vreme situația nu s-a schimbat într-un mod pe deplin satisfăcător, că există două grupuri de scriitori, aparținînd aproximativ aceleiași perioade de "intrare în scenă", favorizate de scurtă "liberalizare" din jurul anului
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
în manualele școlare, lasă mult de dorit. Situație profund nedreaptă. Socotim că cele două categorii trebuie comasate, în vederea unei imagini globale mai echitabile, punîndu-se accentele de valoare cuvenite în economia ansamblului. Proces care nu ne îndoim că va avea loc, insă care deocamdată stagnează, în temeiul explicabilelor inerții și, nu în ultimul roind, în baza intereselor personale. Alți autori nedreptățiți sînt neîndoios Petre Stoica, Florin Mugur, Șerban Foartă, Daniel Turcea, Dan Laurențiu, Virgil Mazilescu, Mihai Ursachi, Mircea Ciobanu, G. Almosnino, Sorin
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
textul fără un chip anume, fără profil psihologic, într-un cuvînt, fără corporalitate. Popescu-Negreni comunica, are o rețea de legături umane relativ stabilă, conversează mereu, în muzee sau în memorie, cu mării maeștri ai picturii, citează scriitori și gînditori importanți, insă totul rămîne undeva în fundal. Problema esențială a pictorului este propria să viața, arta ca sursă de interogații și de frămîntări, scurgerea traumatizanta a timpului, exprimarea ca armă unică în lupta cu efemerul și cu deriziunea. Fără a fi un
Memoriile (si memoria) pictorului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17896_a_19221]
-
ușurel cu două dește, să n-o strivească, si i-o arată, inanimata, stăpînului casei, care se arătă încîntat. Va dati Dvs. seama ce se întîmplă dacă în bucătărie unde își bea dimineață cafeluța, ca mai avea voie, nu multă, insă obiceiul rămăsese obicei, - daca apărea un gîndac. Gîndacul, pur și simplu, producea un cataclism casnic. în orișice caz ceva mai mult și decît un cutremur de șase virgulă doi pe scara Richter. Vă imaginați. Dar erau și momente cînd Safta
Tzîntzarul Arthur by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17899_a_19224]
-
numele autorului, precum și numele producătorului: Sorin Ceauș. In rest nimic, nici locul în care se găsește lucrarea, nici împrejurarea care a adus-o în prim plan și nici măcar numele operatorului care este, fără nici o îndoială, creatorul direct al acestui moment. Insă chiar și absența unor asemenea informații, esențiale pentru un anumit nivel al comunicării, face parte din concepția și din strategiile acestei construcții vizuale extrem de rafinate; întreaga incursiune în imagine, cu toate etapele parcurse de la debutul pînă la finalul ei, stă
O clipă de artă: Clip Art by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17216_a_18541]
-
cerul Europei". Poporul visat, națiunea europeană, va fi un ideal al aristocrației spirituale, pînă cînd visul va deveni, cu greu, încetul cu încetul, realitate... Ștefan Zweig își scrie cartea prin deceniul trei sau patru, al secolului prezent, cu absolută obiectivitate, insă lasă să se înțeleagă - dincolo de epiderma textului - că nu omite, ocupîndu-se de Erasm, nici o asemănare cu împrejurările clipei, cu momentul contradictoriu pe care-l străbate continentul pe care Zeus însuși a fost nevoit să-l mintă pentru a-l subjuga
Cel dintîi european by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17887_a_19212]
-
în criză iugoslavă reprezintă pentru noi, românii, un factor de îngrijorare, si nu unul de bucurie. Și asta nu pentru că n-am dori - cât mai repede - ca în Iugoslavia să înceteze războiul. Dimpotrivă. Nu sunt un amator de scenarii catastrofice, insă dezinvoltura cu care dl Cernomîrdin a preluat inițiativa negocierilor de pace cred că ascunde niscaiva înțelegeri secrete, nu tocmai favorabile nouă. Sigur că la mijloc sunt banii Occidentului, dar asta nu poate fi totul: banii ar fi curs înspre Moscova
Cu toate pânzele sus, spre Zona Rublei! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17911_a_19236]
-
daca ne gîndim numai la transformările operate de Călinescu în analiza Operei lui Eminescu, cu ocazia retopirii materiei turnate inițial în patru calupuri pentru a le ajusta, apoi, la jumătate. Șunt, de fapt, două versiuni, nu total deosebite în interpretare, insă altfel structurate. Care text va fi luat de bază? Ediția de autor a optat pentru a doua versiune, spre regretul celor ce au argumente în favoarea primei variante, mai plină de verva, măi incitantă. Este întocmai situația Istoriei literaturii, pusă în
Un centenar oarecum prematur by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17912_a_19237]
-
Dies al lui Johnny To a Premiul publicului), "policier ecologic" (9413 ...) sau "șaga spectaculoasă" (The Storm Riders a filmul de deschidere)! Alături de toate acestea, desigur a superbul The Longest Summer pe care l-am amintit la început: tot o "șaga", insă modernă, de maximă actualitate chiar, căci filmul este un "puzzle" de evenimente petrecîndu-se cu puțin înainte și puțin după retrocedarea Hong-Kong-ului și avînd în centrul acțiunii un grup de soldați înrolați în armată britanică, "lăsați la vatră" după 1 iulie
Ploaie asiatică la Udine by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17937_a_19262]
-
acest român, de vreme ce tot au pacurs cronică atîtor atrocități, nu văd de ce nu ar cîți și Rasputinul lui Henri Troyat, care de altfel va apărea, într-o asemenea companie, drept un personaj mai curînd rațional, perfect stăpîn pe intențiile sale, insă care a trăit într-o lume asemănătoare celei din Craiul cîmpiilor. Troyat nu scrie, evident, cu tragismul lui Bashevis-Singer, ci dimpotrivă, cu ironie și verva de istoric pasionat de evenimentele pe care le evocă. Rasputin este pentru el un personaj
Fascinatia ororii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17939_a_19264]
-
Florentina Costache " Volumul se întinde pe trei studii. În Homo caragialensis se deschide un nou șantier pentru (re)constituirea atît de controversatului aborigen de pe teritoriul prozei scurte". Cartea lui Liviu Papadima cucerește de la prima pagină prin verva și umor, insă miza este serioasă: realizarea unei imagini cît mai cuprinzătoare a operei caragialiene, cu metode care, în funcție de perioada în care au fost scrise studiile, variază. Sedusa inițial de lingvistică ce vine în ajutorul "poeticii", transformată în scurtă istorie a receptării, după ce
Caragialia non sunt turpia by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17966_a_19291]
-
specializate. Mai ales al doilea aspect mi se pare mie că ar constitui punctul forțe al cărții. Françoise Choay este, de fapt, un istoric al mentalităților și al ideilor care ridică anumite probleme pornind de la chestiuni de regulă atribuite arhitecturii, insă aria ei de cuprindere și analiza este mult mai mare. Aceasta largă cuprindere vine tocmai din ambiguitatea semantica a termenului de monument, elementul esențial al oricărui patrimoniu. În franceză, ca și în română bănuiesc, derivația etimologica vine din latină, unde
Între Petrarca Si Brunelleschi by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17975_a_19300]
-
de sticlă, vibrație atentă, În zborul ei facil făcut numai din fenta, Nu cunoștea atunci al amăgelii joc, Și a venit o noapte, nu mai știam ce este, Nu mai era culoare, nu mai primeam o veste, Fricoasa, pricepui; tîrziu, insă deplin; Și, exprirînd, intrai în arta lui Alin. (7 ianuarie 1965, de ziua artistului) * * * Un doctor: "Revoluția arde iute, pe urmă iluzia arderii ei violente dispare, si ne întoarcem la canaierie, lichelism, la jovialitatea josnica a existenței, la cinism și
Putzul lui Babel by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18028_a_19353]
-
si, culmea, țara aia mă și trimisese să văd America! Peter, milionarul și ceilalți ai săi, nu ma atacau, dar mă priveau cu îngăduința, cu milă, ca pe un soi de ființă, cu doi ochi, două urechi, ca și ține, insă complet altă, diferită. Dar cum de reușisem eu să înșel,... să păcălesc vigilenta vameșilor de pe aeroportul Kennedy și să introduc în America havanele interzise, dar complet interzise, pe care le fuma în tărișoara lui aflată sub un greu embargou bărbosul
IOWA-CITY OCT. 1978 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18013_a_19338]
-
ce urechi, ce trompa și ce bota (ibid.). În fine, în chip de ămomentă ni se dau o serie de jaloane temporale, dar care sunt fie anterioare, fie posterioare sosirii lui Onofre Bouvila la Barcelona. Rămâne tonul specific al naratorului, insă rolul acestuia este acum de a neutraliză ăconventia verosimilitudiniiă (Kundera), făcând acceptabile și crezute tocmai asemenea amănunte, în ciuda incongruentei și a caracterului lor absurd. O asemenea scriitura care, așa cum am spus, mizează pe ămacroă-efecte textuale, obținute prin strategii ătransfrasticeă, poate
O declaratie de dragoste Barcelonei by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/18030_a_19355]
-
creștea în intensitate. Cînd mă uit pe geam, ce să văd? O nuntă! Ei bine, prin mijlocul străzii se pendula o coloană de nuntași zurbagii": peisaj (prea bine) cunoscut, "ciudățenii" care dispar, se neantizează în kitsch-ul (atît de semnificativ, insă!) al unei banale petreceri, dintre cele care fac deliciul oricărui gură-cască de pe strada principală, de lîngă Casa Căsătoriilor. Ion Beldeanu exploatează cu subtilitate contrastul "de cuplu" (Carolina și Anghel din Schimb de locuință, cei doi din ), orice tensiune sfîrșind în
Melodrame suspendate by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/18069_a_19394]
-
către soție și cetate. Dar nu în Odiseea antică aflăm o ilustrare adecvată a nostalgiei, mă tem, ci mai curînd în versiunea ei romantică, în poemul lordului Tennyson despre Ulise, mai precis: solilocviul unui Ulise ajuns la destinația să, Ithaca, insă conștient că drumul nu se oprește aici, pentru că de fapt nu se poate opri nicăieri niciodată. Ulise al lui Tennyson e un etern călător, tot așa cum nostalgicul lui Jankélévitch e un veșnic neliniștit. Cartea aceasta e cu adevarat foarte frumoasă
Nostalgici în masina timpului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18059_a_19384]
-
în permanență aceeași: un fundal neutru, pe o scară previzibilă de alb-gri, realizat în tentă plata, uneori cu cîte un colț serializat prin mici casetoane în relief, pe care se decupează ferm desenul convențional, într-o culoare și ea uniformă, insă puternic contrastanta. Ceea ce la prima vedere pare o rafinare extremă a materiei, o sublimare a carnalului în abstracția stereotipa și în geometria ultima, un principiu al formei care se descifrează cu greu în transparență obiectualității, este, de fapt, o soluție
Iarăsi despre pictura lenesă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18089_a_19414]
-
plasate însă la limita șarjei cu caricatură și pregătite parcă să ilustreze un text epic tocmai bun ca partener cultural într-o călătorie cu trenul pe ruta București - Oltenița. De fapt, aceasta fascinație a anecdoticului și a caricaturalului există latent, insă neîntrerupt, în orizontul lui Piliută și, nereprimată, ea ar fi dat probabil artei sale un alt sens și chiar o altă anvergură. Pentru că așa, din combinarea lui Cazimir Malevici cu Ștefan Popa Popa'S, iese un hibrid care poate să
Iarăsi despre pictura lenesă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18089_a_19414]
-
un mediu (să presupunem) binevoitor, ceea ce aceiași indivizi refuză să facă la ei acasă. În fond se știe că "saturația", de un fel sau altul, nu-i tocmai un bun sfătuitor pentru reacții prezente și viitoare. Omul, la orice vîrstă, insă - mai ales - la tinerețe, are nevoie să se simtă valorizat, fapt necesar celorlalți (inclusiv familiei); deci capabil de reușite și dornic de învățare. A învăța oricum, nu neapărat în bănci de școală, ci - pur și simplu - la "școală vieții". Pe
Chirurgia sufletului by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17441_a_18766]
-
trei mese zilnice, pentru mijloacele de transport; și-n plus, să afli - paralel - de scandalurile cu băncile devalizate, cu "evaporarea" flotei maritime românești, să-ți dorești o casă a ta, o căsătorie, un rol patern, matern, în vreme ce "isteții lumii" (aceiași, insă într-alte blănuri de oaie) se răsfăța în toate anotimpurile, săptămîna de săptămînă, zi de zi; încît te și întrebi din ce fel de postav vor fi fiind croiți dumnealor, daca - întotdeauna - pun interesul personal înaintea interesului cetățenesc, al obștei
Chirurgia sufletului by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17441_a_18766]