KorAP: Find »[drukola/base=instituțiune & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...5 6 7 ...33 >

801 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918

eufemistic mesaj? Dar cum să nu fie când vestitul d. Giani își are părțile sale de stil în această operă? Putem constata cu mândrie că un însemnat număr de magistrați este gata, să alimenteze și să întărească justiția, această înaltă instituțiune care este o putere în stat menită a ocroti familia, averea și libertatea omului față cu cerințele sociale. Va să zică magistrații alimentează justiția! Iar aceasta ocrotește pe oameni față cu cerințele sociale! Stilul acesta îl avem, se vede, "grație progresului simțitor

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
foarte multe dame. Oratorul a fost primit cu aplauze frenetice. Luând cuvântul, Gambetta a zis că viitorul Franței depinde de la știință. Institutul Politehnic este una din creațiunile cele mai bune ale celor din urmă cincizeci de ani. Din istoria acestei instituțiuni se vede că oameni, în afară de orice ambiții, de orice pasiuni, urmăresc cu energie o țintă fixă - de-a lumina pe toată lumea. În fața clarității și-a majorității științei dispare tot ce este superstiție, fantom sau negură, și în știință nu e

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814

cum încearcă să-l separe pe "poet" dar, prin ricoșeu, rândurile îl învăluie în chingile "principiilor evanghelice" pentru "încercările de speculație metafizică". Din nou mirarea noastră: V. Lucaciu era doctor în filosofie și elaborase la Satu Mare (între 1881-1884) compendiul "filosofic" Instituțiuni filosofice ("prelucrate de Dr. V. Lucaciu, profesoriu de religie greco-catolică și de limbă și literatură română în Gimnaziul Superior de Stat din Satu Mare") în trei cărți: Logica, 1881; Metafizica, 1882 și Filosofia morale, 1884. Însă pentru profesorul V. Lucaciu din

[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254

nu e de dorit ca să rămînă astfel, neg însă că această stare ar fi efectul unui progres greșit”, iar „[...] a pretinde ca un popor din momentul chiar cînd începe a se dezvolta să nu producă decît lucruri bune, să aibă instituțiuni bune, libertate adevărată, arte care dovedesc un gust estetic etc. este a transporta la început rezultatul final al dezvoltării”. Această convingere A. D. Xenopol și-a apărat-o cu o hotărâre uimitoare dacă avem în vedere vârsta și raporturile sale cu

SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915

cea ideală. Ceea ce crește are trebuință de lumină, dară ceea ce decade se dărâmă mai ușor la lumină decât la umbră. De aceea, părinte, adause el cu o trăsătură satirică, ce juca împrejurul gurei sale, întunericul e foarte necesar pentru păstrarea instituțiunelor vechi. După ce se puseră camerele oarecum în ordine, contele s-a instalat; caracterul său părea, din timpul din care se retrase în patrimoniul său, a fi mai moderat, adecă era în armonie cu sufletul său neliniștit, care nu iubea prezintele

Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921

include cea mai mare sumă de bine cu cea mai mică sumă de rău, ceea ce rămâne a face este de-a obține pentru opinia ce ne-am format-o pentru noi înșine consimțirea compatrioților noștri sau a acelora pentru cari instituțiunile sânt destinate. A găsi cea mai bună formă de guvern, a îndupleca pe alții să creadă că este cea mai bună și, înduplecîndu-i, a-i excita s-o ceară, iată ordinea de idei în spiritul acelora cari primesc aceasta vedere

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
grad. Toate combinările noțiunilor artă și știință, precum politica ca artă și știință despre ale statului, religiune ca teologie, serviciu și învățătură bisericească ș[i] altele mai multe d-astea au scop general și obiectiv, obiectiv în spiritul național, ca instituțiuni, ca stări etice, religioase ș. a. m. d. Pentru a fi compleți mai amintim că, afară de acele două speții de știință cari sânt îndreptate asupra unor scopuri generale și obiective, mai sânt încă și altele, cari nu perseverează ca acestea curat

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
e ca și când am privi la un regiment unde pe de-o parte vedem ordine și aptitudine, pe de alta zdrențe, femei părăsite, copii lăsați în seama unei pomene întîmplătoare. O umb[r]ă de viciu și de mizerie trece în urma instituțiunilor noastre mult lăudate. (Hugh Miller) ["ECONOMIA POLITICĂ... "] 2264 Economia politică-l consideră pe om numai întru cât câștigă sau consumă bunuri 328 r și încearcă a arăta ce cale ar lua activitatea lui într-o stare socială când acel motiv

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920

drepturile acordate și asigurate prin lege, ci, din contra, în a le da o estensiune tot mai tare în conformitate cu pretențiunile juste ce se dezvoltă - simte cu îndreptățită nedumerire că, mai ales pe terenul instrucțiunii publice, s-au introdus deja niște instituțiuni regnicolare cari, abătîndu-se de la legile cardinale făcute pentru a asigura confesiile și naționalitățile din patrie, zguduie autonomia bisericii și, în practică, retrogradează interesele ei de cultură; iar în menționatul proiect de lege ea vede un pas nou în acea direcțiune

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
naționalitatea sau poporul credincios. Ierarhia bisericei noastre, condusă numai de acest principiu măreț, a ridicat glasul în contra proiectului de lege pentru școalele secundare. Căci biserica nu este numai cea dîntîi școală la oricare popor, dar îndeosebi la noi e singura instituțiune care îngrijește de progresul instrucțiunii în poporul românesc. Legea noastră organică (statutul organic) sancționat de Maiestatea Sa Împăratul și Regele apostolic, [î]i dă acest drept necondiționat. "Biserica gr. -or. română din Ungaria și Transilvania, zice statutul, [î]și regulează

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
nobili, între cari întîlnim chiar Basarabi, de possesiones valachales având veche și aprobată lege proprie, [... ] și autorități elective din oameni onești și nobili, [... ]. Ba chiar a înnobila se chema boeronisare, a boieri. Din acest studiu se vede mai mult: identitatea instituțiunilor române de pretutindene, o unitate a poporului românesc, preexistentă formațiunii statelor dunărene, unitate ce cuprinde în unele priviri și pe românii de peste Dunăre. O interesantă culegere promite a deveni aceea a răspunsurilor pe cari învățătorii rurali le dau la cestionarul

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
că spune totdeuna adevărul. Tocmai adevărul ani dori să-l spună totdeuna. Atunci desigur n-am fi avut ocazia a-i da dezmințirea de față. [18 aprilie 1882] ["UN EXEMPLU IZBITOR"] Un exemplu izbitor de modul cum prosperă la noi instituțiunile cele mai folositoare este Școala de Belle - arte. Creată în 1864, această școală atât de necesară a vegetat în părăsire până astăzi și amenință a se pierde cu totul, din cauză că nu i se da[u] mijloacele necesare pentru a trăi

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
atât de necesară a vegetat în părăsire până astăzi și amenință a se pierde cu totul, din cauză că nu i se da[u] mijloacele necesare pentru a trăi și a da roadele ce are drept să aștepte societatea de la o asemenea instituțiune. Un guvern serios ar face din două lucruri unul: or i-ar da mijloacele necesare, or ar desființa-o cu totul. Guvernul de astăzi, guvern al vorbelor sunătoare și al frazelor seci, se mulțumește a conserva titlul de Școala de

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
necontenit de începători și, abia 'și pun speranțele pe unii din ei pentru a obține un rezultat satisfăcător pentru dânșii și, când să devie utili țării, [î]i vede dispărând. Ce satisfacțiune poate dar avea un profesor al unei asemenea instituțiuni? Apuntamentele desigur că nu, fiind mai mult decât ridicule, de 200 și 300 lei maximum. Cum vedeți, domnule ministru, această școală, cu toate rezultatele ce a putut da și de care mă îndoiesc a le mai obține în viitor de

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
a vă adresa un raport asupra situațiunei Școalei de Belle - arte, ce am onoare a dirige, raport în care espuneam îmbunătățirile indispensabile școalei pentru a o face să dea rezultatele ce țara este în drept a aștepta de la o asemenea instituțiune. Terminam acest raport prin următoarele linii: "Pînă la acordarea celor de mai sus arătate, fără de care nu se poate aștepta nici un rezultat serios, binevoiți, domnule ministru, a primi demisiunea mea de director al Pinacotecii și Școalei de Belle - arte ". Atunci

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
nimeni nu știe ce poate să aducă ziua de mîne! {EminescuOpXIII 124} Iacă unde ați adus țara în 6 ani de guvernare: este mai rău decât în momentul în care Lascar Catargiu a venit în 1871 să scape tronul și instituțiunile din valurile de nemulțumiri grămădite ce stau să le potopească. Iacă răspunsul nostru la întrebarea "Romînului": Cine provoacă răsturnările? [23 mai 1882] CERNAVODA CHIUSTENGE Am espus în atâtea rânduri viciile răscumpărării liniei. Cernavoda chiustenge, am arătat atât de limpede că

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
fi fost de crezut că d. prim ministru s-a convins în sfârșit de sterilitatea absolută a partidului său roșu și a vecinicelor lui tendențe de reforme, precum și că țara s-a săturat de ele, așteptând, din contra, de la stabilitatea instituțiunilor o dezvoltare mai sănătoasă a intereselor ei. Cine-a crezut-o s-a înșelat. Plecarea d-lui C. A. Rosetti la Paris, mânia sa aparentă asupra majorității Camerei, sciziunea de principii între el și dioscurul său politic n-au fost

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
expus zilnic la cele mai incalificabile vexațiuni. Astfel asistăm cu toții la o edițiune revăzută și augmentată a tuturor turpitudinilor cari au făcut atât de celebră prima trecere la putere a roșiilor. Oriîncotro întoarcem privirile dăm peste aceeași falsificare sistematică a instituțiunilor și aceeași batjocură a principielor cari constituiesc patrimoniul sfânt al omenirii. În numele libertății, oamenii de la putere au comis și comit pe toată ziua cele mai cutezătoare abuzuri de putere. Prefecții și subprefecții regimului arestează, bat și schingiuiesc pe cetățeni, în

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
au aplicat cuțitul de disecție asupra principiului monarhic precum rezulta din istoria noastră și au făcut din el o umbră, luîndu-i inițiativa, luîndu-i orice voință, orice gândire, orice acțiune proprie. E indiferent dar titlul când el se dă umbrei unei instituțiuni. Domnul nu mai are dreptul de a pedepsi pe tâlharul pus în funcție, el n-are dreptul de-a apăra poporul în contra celor ce învederat îl exploatează, nici asupra vânzătorilor de țară și Domnie el nu mai are dreptul spadei

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
și un caracter politic de-așa natură încît nu pot fi decât stricăcioase intereselor de existență ale poporului romîn". El ne mai spune că "teoriile" dezvoltate în adunări stau în contrazicere cu "patriotismul" și cu respectul ce li se cuvine instituțiunilor fundamentale de drept public. Conducătorii adunărilor populare duc poporul "pe-o clină repede" și-l împing "într-o direcțiune care trece marginile loialității". Să fie bine înțeles! Mitropolitul român este acela care vorbește astfel în circulară cătră clerul său propriu

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
nefast cât și de uniune, pe care-o numesc fuziune inadmisibilă și stăruie într-o politică de pasivitate, încît nu iau parte la alegerile în Parlament, nici la alte acțiuni politice de însemnătate de drept public și toate legile și instituțiunile pe care legislatura ungurească le-a creat de la anul 1867 încoace românii le consideră numai ca de facto și impuse, iar nu ca existând de jure și durabil - obligatorii. În această politică de abstinență, care nu e în fond decât

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
stare de lucruri să se vorbească în orice moment și la orice ocaziune de vizirat. Nici nu poate un șef de guvernământ să fie altfel decât atotputinte. Chiar fără voia sa, el este silit să aibă înrîuriri pretutindenea, căci toate instituțiunile, de orice natură, depind de dânsul. Dar ce însemnează desființarea colegiului I decât a pune la dispoziția guvernului până și acea mână de oameni cari n-au nevoie să ceară nimic de la el, de vreme ce cultura și averea lor [î]i

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
lipsite de cuprins și neînsemnînd aproape nimic pretindeau a rezolva problemele universului. Însă tocmai această critică meritoasă a frazeologiei deșerte a descoperit și contradicțiunea constantă între ideile noastre și formele civilizației, ne-au descoperit necesitatea de a trăi în mijlocul unor instituțiuni ce ni se par mincinoase și ne-a făcut pesimiști. În acest conflict pierdem adeseori bucuria de a trăi și dorința de a lupta; acesta e izvorul relei dispoziții care muncește pe oamenii culți din mai toate țările. Arta antică

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292

1938. *** „Discurs rostit de Simion Mehedinți la adunarea generală a Societății Regale Române de Geografie”, Timpul, vol. 5, nr. 1473, 16 iunie 1941, p. 11. *** „Discursul d-lui Iuliu Maniu”, Dreptatea, vol. 7, nr. 1878, 19 decembrie 1933, p. 1. *** „Instituțiunile sanitare și de ocrotire din Ardeal”, Sănătatea Publică, vol. 1, nr. 7-8, iulie 1921, pp. 11-16. *** „Legea sanitară și de ocrotire”, Monitorul Oficial, nr. 154, 14 iulie 1930, pp. 5338-5398. *** „Legea Serviciului Social”, Buletinul Serviciului Social, nr. 1, martie 1939

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261

care nici femeia nu se va putea sustrage. Pentru perioada de inițiere a femeilor în viața politică găsește nimerită o grupare aparte a femeilor. Rolul femeilor în această perioadă de tranziție ar fi să aducă o notă de neutralizare a instituțiunilor noastre naționale, care sunt toate - din nenorocire - colorate de influențele politice. Prin intrarea femeii s-ar introduce un element de constanță, de cuviință, de bună creștere, pe care prezența femeii o impune întotdeauna. 17. D-l Vasilescu Valjean nu concepe

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]