397 matches
-
o varietate de strategii instrucționale pentru a încuraja dezvoltarea gândirii critice a elevilor, rezolvarea problemelor și obținerea performanței. Criterii Profesorul evaluează cu grijă cum să atingă scopurile de învățare, alegând strategii și materiale alternative de predare, pentru a atinge scopuri instrucționale diferite și pentru a veni în întâmpinarea nevoilor elevilor (de ex., stadiile de dezvoltare, cunoștințele anterioare, stilurile și interesele de învățare). Profesorul folosește strategii multiple de predare și învățare pentru a-i angaja pe elevi în ocazii de învățare activă
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
evaluează efectul activităților în clasă atât la indivizi cât și la întreaga clasă, adunând informații prin observarea interacțiunilor din clasă, verificarea și analiza muncii elevului. Profesorul monitorizează propriile strategii de predare și comportare în legătură cu succesul elevilor, modificând planurile și abordările instrucționale în consecință. Profesorul menține o înregistrare folositoare a muncii și creației elevului și poate comunica progresul elevului în cunoștință de cauză și în mod responsabil, pe baza indicatorilor corespunzători, elevilor, părinților și altor colegi. Principiul 9: Profesorul este un practician
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
punctelor tari cu amenințările și a punctelor slabe cu oportunitățile conduc la strategii propulsive în condiții de risc, iar cea a punctelor slabe cu amenințările la strategii de restrângere sau reorientare. Din perspectiva investigației noastre interesează prima categorie, respectiv strategiile instrucționale de dezvoltare. Am pornit de la premisa că satisfacerea obiectivelor instructiv- formative specifice educației fizice și sportului va fi realizată la parametrii superiori și va avea influențe majore în sfera educației morale, intelectuale, politehnice, estetice, dacă strategiile instrucționale specifice educației fizice
Activit??i motrice curriculare si extracurriculare by Valcu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/83655_a_84980]
-
categorie, respectiv strategiile instrucționale de dezvoltare. Am pornit de la premisa că satisfacerea obiectivelor instructiv- formative specifice educației fizice și sportului va fi realizată la parametrii superiori și va avea influențe majore în sfera educației morale, intelectuale, politehnice, estetice, dacă strategiile instrucționale specifice educației fizice și sportului din învățământul preuniversitar civil vor fi adaptate particularităților categoriilor de minori internați în centrele de reeducare, precum și specificului organizării activității acestora. Fundamentarea elaborării strategiilor instrucționale de dezvoltare vizează: •socializarea individului ca proces de integrare a
Activit??i motrice curriculare si extracurriculare by Valcu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/83655_a_84980]
-
majore în sfera educației morale, intelectuale, politehnice, estetice, dacă strategiile instrucționale specifice educației fizice și sportului din învățământul preuniversitar civil vor fi adaptate particularităților categoriilor de minori internați în centrele de reeducare, precum și specificului organizării activității acestora. Fundamentarea elaborării strategiilor instrucționale de dezvoltare vizează: •socializarea individului ca proces de integrare a acestuia în societate prin acceptarea și însușirea rolurilor și normelor comportamentale, prin formarea respectului față de reguli și față de ordinea socială specifică societăților democratice moderne; •utilizarea mijloacelor specifice educației fizice și
Activit??i motrice curriculare si extracurriculare by Valcu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/83655_a_84980]
-
colaborează, își asumă sarcini și roluri personale în contextul echipei, respectă reguli și învață să accepte decizia arbitrului (judecătorului) ca normalitate a acțiunii educative de îndreptare a încălcării regulii. În contextul celor exprimate anterior principalele direcții de acțiune ale strategiilor instrucționale de dezvoltare se conturează astfel: 1.Promovarea și realizarea activităților de educație fizică și sport ca activități de grup realizate în echipe în care membrii acestora interacționează pe timpul desfășurării lor. 2.Promovarea și realizarea activităților de educație fizică și sport
Activit??i motrice curriculare si extracurriculare by Valcu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/83655_a_84980]
-
2.1. Rezultatele evaluării elevilor sunt analizate ierarhic pe colectivul de elevi și procentual pe itemi în vederea valorizării lor. 2.2. Aprecierea rezultatelor evaluării are, după caz, rol de diagnoză, prognoză sau selecție. 3.1. Activitatea de remediere a procesului instrucțional este organizată în funcție de rezultatele înregistrate la evaluare. 3.2. Rezultatele evaluării elevilor constituie punct de plecare în stabilirea strategiilor didactice adecvate colectivului de elevi, a programului de remediere. COMPONENTA 14 DEZVOLTAREA PROFESIONALĂ Descriere: Unitatea de competență se referă la formarea
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
grupărilor și a activităților acestora de către state suverane (ex. grupările sponsorizate de state precum Irak, Iran, Libia, Afganistan etc.), sponsorizarea de stat putând atinge mai multe grade de implicare: directă, încurajare asistată logistic și material, dotare și acoperire ideologică, asistență instrucțională etc. În literatura de specialitate se întâlnesc fel de fel de clasificări, care încearcă să explice mai bine fenomenul. În opinia noastră terorismul ar putea fi clasificat astfel: • terorism patopolitic, reprezentat de grupări naționaliste (ex. ANE, în S.U.A.) care "apără
by Gabriel Toma [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
20. Cadrarea 21 se referă la contextul în care sunt transmise și recepționate cunoștințele, și mai ales la puterea delimitărilor între ceea ce poate fi transmis și ceea ce nu poate fi transmis în cadrul relației pedagogice. Cadrarea este caracterizată atât de discursul instrucțional, care se referă la selecția, secvențializarea, ritmarea și categorizarea cunoașterii, cât și de discrusul regulativ, care se referă la regulile de ordine socială. Trebuie însă specificat aici că există diferențe semnificative între felul în care un cod este transmis și
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
structurarea și interiorizarea cunoștințelor legate de tema „Sfânta Taină a Botezului” Obiectiv cognitiv de referință: elevii să ajungă la deprinderea de a cunoaște și explica specificitatea Tainei Botezului 4.6. Proiectarea evaluăriitc "4.6. Proiectarea evaluării" Simultan cu proiectarea designului instrucțional (al lecției, al unităților de învățare etc.), se va proiecta și activitatea de evaluare corespunzătoare. În consens cu noul curriculum al școlii noastre (vezi Curriculum Național..., 1998), se pot viza atât obiectivele evaluării, cât și procedeele, instrumentele și circumstanțele realizării
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
și formare a unor noi priceperi și deprinderi; - activitate matematică de sistematizare și verificare. După forma de evaluare: - activități formative, activitățile matematice de dobândire de noi cunoștințe și de consolidare, caracterizate prin evaluarea continuă a obiectivelor operaționale ale unei unități instrucționale;- activități cumulative de sistematizare și verificare la încheierea unei unități de conținut, finalizate prin evaluarea sumativă. Încadrarea unei activități într-un anume tip nu presupune o structură secvențială unică, ci conturează cadrul general de desfășurare în forme variate. Astfel, în
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
iar alta se preocupă de identificarea metodologiilor care pot facilita producerea acestui proces. Cadrele didactice studiază teoriile învățării nu numai pentru a înțelege cum se produc procesele de învățare, ci și pentru a afla cum trebuie organizat mai bine contextul instrucțional, astfel încât să faciliteze obținerea de către elevi a rezultatelor proiectate. În teoriile moderne se vorbește din ce în ce mai mult de învățarea experiențială, de profesor cu rol de ghid sau facilitator al proceselor de învățare, de valorizarea și dezvoltarea potențialului fiecărui copil, de respectarea
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
mai ușoară formă triumfă - pentru că primește o întărire pozitivă fără un efect emoțional depresiv. Teoria discriminării operatorii, bine fundamentată experimental, este una din părțile cele mai consistente ale gândirii skinneriene. Deși nu era suficientă pentru a constitui baza unei teorii instrucționale complete, Skinner nu a rezistat tentației și a propus teoria ce urmează și pe care o consideră o „revoluție” în didactică. 3.12. Instruirea programată și mașinile de predattc "3.12. Instruirea programată și mașinile de predat" Gloria pedagogică a
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
operațional-practică. În același mod pernicios a formulat opt categorii de implicații operaționale ce pot fi deduse din cele două legi formulate mai sus. Nu încape îndoială că ele se aplică și învățării cognitive umane și, prin urmare, au o utilitate instrucțională maximală. Le redăm în forma în care le-a exprimat autorul în anul 19574. Enunțurile lui Festinger sunt valabile pentru orice fel de activitate cognitivă. Noi ne permitem îndrăzneala de a le considera ca fiind principii ale unei teorii speciale
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
habit - Family hierarchy and maze learning”, Psychological Review, nr. 41, pp. 33-54. Hunter, W.S. (1934), „Experimental Studies in Learning”, în A Handbook of General Experimental Psychology, Clark University Press, Worcester. Jinga, I.; Negreț-Dobridor, I. (2004), Inspecția școlară și designul instrucțional, Aramis, București. Jinga, I.; Negreț-Dobridor, I. (1994, 1999), Învățarea eficientă, Aldin, București. Koch, S. (1959), Psychology: A Study of a Science, McGraw-Hill, New York. Koffka, K. (1953), Principles of Gestalt Psychology, Harcourt, Brace and World, New York. Köhler, W. (1925), The Mentality
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
tuturor membrilor; și - sarcina de tip discreționar presupune că membrii grupului pot combina opțiunile individuale în orice manieră doresc, neexistând paternitatea soluției exprimate, aceasta din urmă fiind rezultatul contribuției tuturor participanților. Astfel, învățarea prin cooperare reprezintă mai degrabă o filosofie instrucțională decât o metodă aparte (putându-se regăsi, de altfel, în structura mai multor metode și tehnici de învățare). Utilizarea cooperării în învățare se bazează pe faptul că o instruire guvernată de competiție, așa cum de multe ori regăsim în învățământul tradițional
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
stabilește zece etape necesare: 1. împărțirea clasei în grupe de patru până la șase elevi/studenți; 2. selectarea câte unui subiect din fiecare microgrupă pentru rolul de profesor; 3. predarea pe care trebuie să o efectueze aceștia este călăuzită spre obiective instrucționale identice, dar cu utilizarea propriilor alegeri în ceea ce privește metodele pe care le vor folosi în grupuri; 4. desemnarea „elevilor-profesori” este simultană, iar pregătirea lor, care va necesita 15-20 de minute, se va face în colțuri diferite ale clasei; 5. „elevii-profesori” vor
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
trăirile și sentimentele celor implicați în situațiile respective. Acest ultim tip de observare poate fi conceput drept un procedeu în cadrul altor metode (studiul de caz, simularea, experimentul etc.). 6.4. Metoda ancheteitc "6.4. Metoda anchetei" Ancheta reprezintă o metodă instrucțională care oferă cursantului posibilitatea obținerii unui bagaj informațional important asupra propriilor interese de învățare. Așa cum se observă în literatura de specialitate, ingredientele unei anchete de succes sunt: activitatea cursantului se desfășoară în baza propriilor motivații și curiozității epistemice; sunt dezvoltate
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
și despre un tip mixt de simulare (deoarece, atunci când participanții la o simulare reprezintă un colectiv, și nu o singură persoană, chiar dacă este simulat un proces chimic, spre exemplu, interacțiunile dintre participanți pot evidenția o a doua sferă a obiectivelor instrucționale - care aparțin, de data aceasta, dimensiunii psihosociale). Simulările sunt importante deoarece, așa cum observam, pun persoanele care învață în situația de a trăi o experiență de învățare similară celei reale, fără ca prin aceasta să se producă și consecințele negative pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
această metodă de învățământ, criteriile sub care putem dezvolta tipologii ale exercițiului sunt multiple; considerăm că am putut evidenția prin cele prezentate mai devreme câteva arii de acțiune ce pot fi dezvoltate prin intersecțiile care se produc între ele. Simulările instrucționale implică, la diferite niveluri, cursanții. În literatura de specialitate sunt ilustrate mai multe funcții ale acestora: - stimulează interesul participanților; - oferă informații acestora; - intensifică dezvoltarea anumitor abilități; - produc schimbări în atitudini și comportamente; - pregătesc cursanții să-și asume noi roluri în
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
sensul propriu al termenului, dar, destul de răspîndite sunt În ultimul timp și abaterile severe de conduită, care cer mult timp și efort pentru a fi eradicate. S-a constatat că inadaptarea școlară este una de comportament, atât sub aspectul pedagogic instrucțional, al Însușirii sarcinilor de Învățare și realizare a indicatorilor, cât și sub aspectul relațional, respectiv dificultățile și nivelul scăzut de relaționare a elevilor cu probleme de inadaptare școlară, cu părinții, profesorii și colegii. Elevii care nu se adaptează școlar nu
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
Monitorizarea și evaluarea muncii În grup Deoarece principalul obiectiv urmărit prin organizarea și desfășurarea activității cooperative este ameliorarea rezultatelor la Învățătură și creșterea participării elevilor la activitățile școlare și extrașcolare, educatorul trebuie să aibă În vedere următoarele repere 2: - aspecte instrucționale (cum au reacținat copiii, care au fost/ sunt principalele dificultăți cu care sau confruntat, a crescut/ nu a crescut motivația pentru Învățare și participare la activitățile școlare/ extrașcolare; - aspecte interacționale (ce tipuri de interacțiuni au loc, dacă s-a produs
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
cade lîngă voi, nu vă pierdeți capul 2, puneți-l1/2 într-o găleată și acoperiți-l1/2 cu nisip.), și este fondată pe definirea sensului ca un concept eterogen, ce înglobează un sens descriptiv (sau referențial, sau conceptual) și un sens instrucțional (sau procedural). Sensul descriptiv al unei expresii lingvistice descrie trăsăturile necesare și suficiente pe care un referent trebuie să le posede pentru a putea fi desemnat de expresia respectivă. Sensul instrucțional indică interlocutorului care este procedura pe care trebuie s-
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sens descriptiv (sau referențial, sau conceptual) și un sens instrucțional (sau procedural). Sensul descriptiv al unei expresii lingvistice descrie trăsăturile necesare și suficiente pe care un referent trebuie să le posede pentru a putea fi desemnat de expresia respectivă. Sensul instrucțional indică interlocutorului care este procedura pe care trebuie s-o urmeze pentru a interpreta corect expresia lingvistică din punct de vedere referențial. Dacă în cazul substantivelor sensul care prevalează este cel descriptiv, în cazul pronumelor, este cel instrucțional. Relația anaforică
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
respectivă. Sensul instrucțional indică interlocutorului care este procedura pe care trebuie s-o urmeze pentru a interpreta corect expresia lingvistică din punct de vedere referențial. Dacă în cazul substantivelor sensul care prevalează este cel descriptiv, în cazul pronumelor, este cel instrucțional. Relația anaforică se construiește diferit în discurs pentru fiecare expresie anaforică, în funcție de sensul acesteia. O analiză corectă a modului în care se realizează o anaforă presupune identificarea sensului descriptiv și a sensului instrucțional pentru fiecare tip de expresie anaforică. Complexitatea
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]