397 matches
-
participa la decizii și la elaborarea regulilor și îi încurajează să abordeze activ problemele sociale, economice, de mediu în comunitățile din care fac parte; - stimulează dezvoltarea socială și afectivă a elevilor; - încurajează dezvoltarea unor principii etice și sociale sănătoase. • Resurse instrucționale: - profesorii creează, evaluează, selectează și adaptează o varietate largă de materiale didactice; se sprijină pe resursele umane (colegi, părinți, elevi) pentru a susține procesul de învățământ. • Învățarea substanțială: - profesorii solicită elevilor să exploreze, să confrunte, să înțeleagă concepte, teme, probleme
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
alternativă perfectibilă permanent, caracterul său dinamic fiind determinant. Planificarea și organizarea instruirii Pornind de la această constatare, strategia sugerează modul de abordare a unei situații de instruire, punând în contact elevul cu noul conținut de studiat. Abordarea decizională a unei situații instrucționale în corelație cu combinatorica structurală specifică Strategia este un „mod deliberat de programare a unui set de acțiuni sau operații de predare și învățare orientate spre atingerea în condiții de maximă eficacitate și eficiență a obiectivelor prestabilite”, „acțiuni decompozabile într-
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
o combinatorică structurală în care elementele de tip probabilistic și de tip voluntar se intersectează în dinamica procesului la nivelul deciziei; • strategia are o structură multinivelară: - metode de instruire; - mijloace de instruire; - forme de organizare a instruirii; - interacțiuni și relații instrucționale; - decizia instrucțională, în care dimensiunea finalistă, determinată de focalizarea pe anumite obiective, nu rezultă din suma elementelor enumerate, ci din sinteza și interacțiunea lor; • strategia se înscrie în demersul de optimizare a instruirii, fiind un mod funcțional de gestionare a
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
structurală în care elementele de tip probabilistic și de tip voluntar se intersectează în dinamica procesului la nivelul deciziei; • strategia are o structură multinivelară: - metode de instruire; - mijloace de instruire; - forme de organizare a instruirii; - interacțiuni și relații instrucționale; - decizia instrucțională, în care dimensiunea finalistă, determinată de focalizarea pe anumite obiective, nu rezultă din suma elementelor enumerate, ci din sinteza și interacțiunea lor; • strategia se înscrie în demersul de optimizare a instruirii, fiind un mod funcțional de gestionare a resurselor instrucționale
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
instrucțională, în care dimensiunea finalistă, determinată de focalizarea pe anumite obiective, nu rezultă din suma elementelor enumerate, ci din sinteza și interacțiunea lor; • strategia se înscrie în demersul de optimizare a instruirii, fiind un mod funcțional de gestionare a resurselor instrucționale în vederea atingerii criteriilor de eficiență și eficacitate ale procesului. Criteriile care trebuie respectate la nivelul proiectării și implementării unei situații de instruire în sensul său strategic pot fi următoarele: • reprezentarea cadrului didactic (concepția pedagogică generală și concepția pedagogică personală) asupra
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
și eficacitate ale procesului. Criteriile care trebuie respectate la nivelul proiectării și implementării unei situații de instruire în sensul său strategic pot fi următoarele: • reprezentarea cadrului didactic (concepția pedagogică generală și concepția pedagogică personală) asupra procesului de învățământ; • obiectivele situației instrucționale vor genera resursele previzionate, restricțiile educaționale anticipate constituind și un indicator al eficienței viitoare a strategiei; • structura și natura unităților de conținut, într-un sens generat, spre exemplu, de predarea științei ca proces, dar și ca produs, pot să influențeze
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
ales în ceea ce privește proiectarea unor strategii alternative, nestandardizate; • timpul de instruire reprezintă un criteriu important în privința proiectării oricărui proces eficient. Construirea strategiilor de instruire În literatura românească de specialitate se pot menționa mai multe perspective de abordare a construcției unei strategii instrucționale. În opinia profesorului Marin Manolescu, criteriile specifice unei asemenea construcții sunt: - organizarea elevilor: individual; grupal; frontal; - organizarea conținutului vehiculat în timpul procesului: fragmentat; integrat în unități; global. - prezentarea conținutului: expozitiv; problematizant; descoperire; - intervențiile cadrului didactic: permanente; episodice; alternante; - exerciții aplicative sau
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
didactic: permanente; episodice; alternante; - exerciții aplicative sau de consolidare: imediat; seriat; amânat; - evaluarea: sumativă; formativă; alternantă. După opinia aceluiași autor, în sistemul interactiv despre care am amintit în debutul teoretic al studiului (abordarea de tip combinatoric - vezi Potolea, 1989), strategiile instrucționale ar rezulta din combinațiile diviziunilor fiecărui criteriu: C = 3 x 3 x 3 x 3 x 3 x 3 = 729 de strategii posibile. „Aceste strategii rezultate în urma combinărilor multiple ale elementelor detaliate alcătuiesc posibilul acțional didactic.” (Manolescu, 2000) „Dincolo de competențele
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
pe problema de tip decizional și o atentă focalizare pe ceea ce în mod curent denumim reprezentarea complexă și deschisă a proceselor de învățare implicate. Exploatarea atentă a multiplelor fațete de combinatorică și variabilitate la nivel de structuri și de factori instrucționali implicați poate asigura calitatea și eficiența unui proces de instruire modern.” (Iucu, 2001) 5.2. Metodele predării științelor juridice și administrativetc "5.2. Metodele predării științelor juridice și administrative" Profesorul Ioan Cerghit arată că, din punct de vedere etimologic, termenul
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
creatoare etc. - după tipul de experiență de învățare - se întâlnesc metode bazate pe învățarea receptivă, pe învățarea prin descoperire, pe învățarea prin acțiune practică, pe învățarea prin invenție, pe învățarea prin creație. Cea mai răspândită modalitate de clasificare a metodelor instrucționale și, în același timp, cu gradul cel mai ridicat de pragmatism o reprezintă clasificarea metodelor de instruire după criteriul „izvorul cunoașterii”. Acesta poate fi: I. experiența social-istorică a umanității (moștenirea culturală); II. experiența dedusă din contactul direct cu realitatea; și
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
procesului de învățământ" Pentru didactica disciplinelor juridice și administrative, unul dintre cele mai provocatoare aspecte îl reprezintă modul de configurare și de structurare/organizare a situațiilor de instruire. Formulele moderne, suple, pot constitui o soluție practică, eficientă pentru succesul activităților instrucționale. În ceea ce privește formele de organizare a instruirii, au fost înregistrate numeroase perspective de abordare. În scopul interpretării subiectului anterior din perspectiva disciplinelor juridice, a finalităților, a conținuturilor și a metodelor utilizate, am recurs la structura trinivelară prezentată în lucrarea Instruirea școlară
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
activități, precum și trecerea de la o etapă de școlaritate la alta (unități de timp, ani, semestre, trimestre). Criterii de organizare a instruirii Variația sarcinii și a timpului de instruire, ca elemente dominante ale organizării clasei de elevi din perspectiva unui management instrucțional, se realizează prin analiza următoarelor dimensiuni: sarcina - comună, diferențiată - cantitativ, calitativ; dirijarea instruirii - riguroasă, semiindependentă, independentă; timp - egal, diferențiat; stil de învățare - inductiv, deductiv, practic; motivație - extrinsecă, intrinsecă (Iucu, 2006). 5.4.1. Formele instituționale de organizare a instruiriitc "5
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
proiecta activitatea didactică a impus aplicarea logicii, care presupune următorii pași: - definirea, mai întâi, în termeni relativi sau procentuali, a performanțelor standard conform modelului teoretic impus de curba lui Gauss; - în funcție de aceste cerințe și de distribuția relativă, se formulează standardele instrucționale în termeni de conținut. Aceste standarde de conținut însă sunt profund diferențiate, ierarhizate ca grad de dificultate, încât unii elevi să aibă acces numai la nivelul standardelor inferioare, iar alții să înainteze spre standardele superioare. Modelul de proiectare curriculară dezvoltat
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
I., 1999, Instruire și învățare, Editura Didactică și Pedagogică, București. Neacșu, I., Tomșa, Gh., 1985, Seminarul didactic universitar, Tipografia Universității din București, București. Negreț, Ion, 2005, Didactica Nova, Editura Aramis, București. Negreț, Ion, Jinga, Ioan, 2004, Inspecția școlară și designul instrucțional, Editura Aramis, București. Negreț, Ion, Pânișoară, Ion-Ovidiu, 2005, Știința învățării, Editura Polirom, Iași. Oprea, C., 2007, Strategii didactice interactive, Editura Didactică și Pedagogică, București. Păun, E., 1999, Școala - o abordare sociopedagogică, Editura Polirom, Iași. Pânișoară, Ion-Ovidiu, 2004, 2005, 2006, Comunicarea
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
cu caracter oarecum metacognitiv. Nu numai ce să știe va fi important pentru elev, ci cum să știe, cum să caute, cum să semnifice cunoașterea - acesta pare a fi scopul noului parcurs educativ. Sugerăm, în continuare, câteva caracteristici ale conținuturilor instrucționale de tip e-learning. 1. O primă caracteristică a cunoașterii de acest tip rezidă în granularitatea și secvențialitatea acesteia. Cunoașterea didactică, principal referențial de accesat, este astfel structurată încât să existe o anumită independență a entităților care o compun, dar să
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
cunoscute și evidente pentru toată lumea, și o serie de puncte slabe. Considerăm că una dintre cele mai importante limite ale modelului disciplinar de instruire, care justifică și încercarea noastră de a trece dincolo de ele, este modelul mental derivat din cel instrucțional și, mergând mai departe, modelul de acțiune (vezi figura 27). Compartimentarea instruirii produsă de modelul pe discipline se transferă în plan cognitiv prin operarea cu structuri foarte clar delimitate, situate mai mult sau mai puțin în interiorul „teritoriilor” disciplinare. Însă problemele
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
în manifestare de îndeplinirea unor condiții. Ea poate fi transferată cu ușurință și de aceea are o durabilitate ridicată. Pentru dezvoltarea cunoașterii conceptuale, rezultatele cercetărilor arată că trebuie folosite: 1. un curriculum în care disciplinele sunt integrate și 2. tehnici instrucționale care îi implică pe elevi într-o învățare socială interactivă, cum ar fi învățarea bazată pe probleme și pe proiect, învățarea prin cooperare (Roberts, Kellough, 2002, p. 2). Tabelul 5. Cunoașterea declarativă, procedurală și conceptuală În mod evident, disciplinele școlare
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
pentru rezolvarea problemei? III. Sinteza și aplicarea: a) construirea unei soluții/unui set de soluții alternative la problema respectivă; b) încercarea de a pune în aplicare soluția selectată sau de a oferi portofoliul de soluții unor persoane/instituții interesate. Modelul instrucțional derivat din instruirea centrată pe probleme este tot unul de sorginte constructivistă, în cadrul căruia elevii construiesc propria cunoaștere și înțelegere, corelând experiențele de învățare prin care trec cu achizițiile precedente. Ei sunt puși în fața unor probleme insuficient definite, care nu
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
activitatea de educație fizică și sport / 53 5.3. Componentele procesului instructiv educativ și legătura lor cu efortul / 55 5.4. Programa și legătura sa cu procesul de învățămînt / 56 * Test de autoevaluare nr. 5 / 57 Modulul 3. DESIGN-UL INSTRUCȚIONAL, PRINCIPII, METODE, ORIENTĂRI METODOLOGICE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ CU ELEVII / 59 Capitolul 6 DESIGN-UL INSTRUCȚIONAL ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT (LECȚIA FORMĂ DE BAZĂ, PROIECT DIDACTIC, TEHNOLOGIE DIDACTICĂ) / 61 6.1. Tipologia, conținutul, structura lecției de
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
efortul / 55 5.4. Programa și legătura sa cu procesul de învățămînt / 56 * Test de autoevaluare nr. 5 / 57 Modulul 3. DESIGN-UL INSTRUCȚIONAL, PRINCIPII, METODE, ORIENTĂRI METODOLOGICE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ CU ELEVII / 59 Capitolul 6 DESIGN-UL INSTRUCȚIONAL ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT (LECȚIA FORMĂ DE BAZĂ, PROIECT DIDACTIC, TEHNOLOGIE DIDACTICĂ) / 61 6.1. Tipologia, conținutul, structura lecției de educație fizică / 63 6.2. Proiectul didactic (tehnologie didactică, proiect de lecție, plan de lecție) / 67 6
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
executa structuri motrice noi utilizînd informațiile și deprinderile căpătate anterior. 33. Proba de control este o structură motrică elaborată cu scopul identificării, constatării, descoperirii sau verificării unei însușiri sau a unei componente a capacității motrice. Reproduce în mare măsură obiectivul instrucțional, putîndu-se folosi și ca mijloc de pregătire. (Teoria educației fizice și sportului, A. Dragnea, 2000). 34. Programarea este activitatea de elaborare a obiectivelor procesului de instruire, a sarcinilor și formelor de organizare, ținînd seama de condițiile obiective în care urmează
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
2000). 34. Programarea este activitatea de elaborare a obiectivelor procesului de instruire, a sarcinilor și formelor de organizare, ținînd seama de condițiile obiective în care urmează să se desfășoare întregul proces. (A. Dragnea, 1996) 35. Proiectarea didactică numită și design instrucțional, constă într-un aranjament eficient de etape, operațiuni, demersuri, măsuri metodologice capabil să asigure rezolvarea eficientă a finalităților. (D. Colibaba-Evuleț, I. Bota, 1998) 36. Psihomotricitatea este expresia maturizării și integrării funcțiilor motrice și psihice la nivelul pretins de buna integrare
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
componente automatizate ale activității voluntare; b.. lanț de reflexe condiționate; c.. complexe care se bazează pe legăturile multiple din zonele corticale. 9. Realizarea priceperilor motrice este scopul final al: 10. Parametrii efortului sînt: c.. intensitate-complexitate-lucru mecanic . MODULUL 3 DESIGN-UL INSTRUCȚIONAL, PRINCIPII, METODE, ORIENTĂRI METODOLOGICE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ CU ELEVII CONȚINUT * Proiectarea activității și definirea obiectivelor * în lecția de educație fizică și sport. * Tipologia, conținutul, structura, densitatea * proiectului didactic. * Lecția de educație fizică în învățămîntul primar. * Conceptul de management
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
de educație fizică și sport. * Înțelegerea eficienței practice a metodelor și orientărilor metodologice. TERMENI CHEIE * Design * "Verigi" * Etape * "Algoritm" * Operații * Managementul lecției * Tipologie, conținut, structură * Principii de instruire * Unități de instruire * Metode * Secvențe * Orientări metodologice * Exersarea CAPITOLUL 6 DESIGN-UL INSTRUCȚIONAL ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT (LECȚIA DE EDUCAȚIE FIZICĂ, PROIECT DIDACTIC, TEHNOLOGIE DIDACTICĂ) Termenul de design vine din limba engleză și descrie intenția de a îmbina esteticul cu utilul prin design-ul instrucțional. Procesul didactic este conceput din
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
Exersarea CAPITOLUL 6 DESIGN-UL INSTRUCȚIONAL ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT (LECȚIA DE EDUCAȚIE FIZICĂ, PROIECT DIDACTIC, TEHNOLOGIE DIDACTICĂ) Termenul de design vine din limba engleză și descrie intenția de a îmbina esteticul cu utilul prin design-ul instrucțional. Procesul didactic este conceput din perspectiva, raționalizării, ceea ce îi conferă eficientă, clarviziune procedurală. Design-ul instrucțional depășește schema behavioristă în care interesează doar intrarea și ieșirea din sistemul educațional (S R) luînd în considerare și ceea ce se va întîmpla cu
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]