4,971 matches
-
două părți: "Trăiască Regele" și "Trăiască Patria". Că partea secundă s-ar fi putut păstra ca imn de stat după înlăturarea monarhiei e, post factum, o idee bizară. Cum să folosești, ca imn al republicii, melodia imnului regal? În interpretarea instrumentală n-ar mai fi fost nici o diferență! Să ne plasăm însă la nivelul anului 2002, cu tot ce istoria ne-a învățat între timp, estompînd sau anulînd vechi opacități, îngustimi și aversiuni. Eu însumi consider că Trăiască Patria, cu acordurile
Trăiască Patria! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14434_a_15759]
-
matematică și în muzică, concepte revelate cu magistrală pertinență științifică, cu impresionantă intuiție, în lucrarea Cartea modurilor. Anatol Vieru a compus mult, în genuri dintre cele mai diferite, lucrări de dimensiuni diferite, de la lucrările miniaturale la marile lucrări scenice, vocal instrumentale, simfonice sau opere. A lucrat continuu, nu s-a menajat în ce privește munca asupra partiturii. Inclusiv în anii din urmă, grație eforturilor celor apropiați, au putut fi audiate prime audiții dintre partiturile rămase în sertar. Este adevărat, cu Jupiter nu poti
80 de ani de la naștere - Anatol Vieru by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10280_a_11605]
-
de Monsieur Gion, un distins și simpatic arhitect de la Ville de Paris " carillon bibilit apoi cu abilitate și pasiune de Monsieur Collin, cel ce abia terminase de restaurat mecanismele orgoliilor astronomice de la Rouen și Lyon. 16 aprilie 1878: noul agregat instrumental, alcătuit din 38 de clopote cu varii dimensiuni, în greutate totală de zece mii de kilograme, rostește întâiul său mesaj sonor de o paternitate triumfală grație contribuției unui arhitect (Ballu), unui baron (Seguier) și unui muzician (Berozzi), toți trei contribuind la
Muzee, catedrale by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10296_a_11621]
-
orice stare muzicală, oricât de imaterială ar fi fost aceasta. Preocuparea permanentă întru a extrage formularea cea mai clară a unei muzici, de a construi angrenaje coerente și de a inventa complexități sonore ajunge la perfecțiune în lucrări de virtuozitate instrumentală precum Continuum pentru clavecin, Studiile pentru pian, Concertele pentru vioară, pian și corn natural. În aceste lucrări, capodopere ale muzicii secolului 20, se aliază și se topesc într-o expresie originală diferite influențe: tradiția muzicii clasice, Bartok, Debussy, minimalismul american
"Ligeti is dead!" by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10334_a_11659]
-
cronicilor sale muzicale, publicate în timpul vieții. Trois Fętes Galantes pe versuri de Paul Verlaine și Trois Poemes pe versuri de Baudelaire au devoalat paraziții din grădina armonică, ritmică și mai ales formală a compozitorului. Nici vorbă de exces al virtuozității instrumentale ori de șoc al impactului cu insolitul sonor. Chiar și acolo unde virtuozitatea și insolitul își expun penajul, observăm că le lipsește strălucirea și prospețimea. Ori că sunt imediat acoperite de colbul sufocant al armoniilor terne, cenușii. Cum sufocată de
Soliști,dirijori, orchestre by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10356_a_11681]
-
unor tranzacții întrutotul profitabile între (re)surse și interese. Necredincios, cum sunt, ori curios, cum aș vrea să fiu, m-am întrebat la final ce a fost în definitiv concertul din Sala "Jaques Brel" de la Pantin: spectacol de revistă, teatru instrumental, cabaret-show sau concert pur și simplu? Drept răspuns mi-au venit în minte cuvintele lui Marcel Proust; "muzica este o lume ce pentru noi înseamnă ultravioletul pe care nu-l percepem decât prin ureche". Oare să fie numai atât?
Soliști,dirijori, orchestre by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10356_a_11681]
-
partea negativă, că nu există fapte sau domenii speciale, privilegiate, ferite de contaminare sau contradicție cu altele și trăind în spații logice proprii, independente, izolate". Este vorba, de fapt, de instrumentalizarea realității. Astfel, spune Gellner 4, "rolurile devin operaționale și instrumentale. Vechea stabilitate a structurii rolurilor sociale este pur si simplu incompatibilă cu creșterea și înnoirea". În acest mod, persistentă schimbării ocupaționale devine trăsătură permanentă a ordinii sociale. Naționalismul își are rădăcinile tocmai în acest tip de diviziune a muncii, în
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
geniu-i al său nume”. În viziunea lui George Popa, Eminescu dezvolta o sinteză de spații 6 care facilitează declanșarea stărilor tensionale (sau chiar conflictuale) între cele două sfere pe care le reprezintă absolutul și contingentul. Așadar, caracterizarea geniului, cu instrumentale lirice atribuite de George Popa lui Eminescu, rămâne memorabilă, fiindcă ajunge să pășească liber în absolut: „Doar geniu-atinge pur si sfânt Supremă libertate.” O viziune integratoare a Luceafă rului, leitmotivul definitoriu în lirica eminesciana, aceea de transcendență spirituală, de transtemporal
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
geniu-i al său nume”. În viziunea lui George Popa, Eminescu dezvolta o sinteză de spații 6 care facilitează declanșarea stărilor tensionale (sau chiar conflictuale) între cele două sfere pe care le reprezintă absolutul și contingentul. Așadar, caracterizarea geniului, cu instrumentale lirice atribuite de George Popa lui Eminescu, rămâne memorabilă, fiindcă ajunge să pășească liber în absolut: „Doar geniu-atinge pur si sfânt Supremă libertate.” O viziune integratoare a Luceafă rului, leitmotivul definitoriu în lirica eminesciana, aceea de transcendență spirituală, de transtemporal
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
living essence that ensures that art is neither arbitrary nor mechanistic. This too, is the primary organic impression of being motivated by a sense of inner life.” footnote>; (3) ideea dialogului, însă nu în imaginea competiției concertistice, ca în lucrările instrumentale ale Barocului, ci în starea care decurge din însăși „înrudirea” temelor muzicale bazată pe aceeași intonația-sursă. Relația dialogală presupune o relaționare evolutivă complexă, ca alegorie a relației între două sau mai multe personaje ale unui roman, de vreme ce putem considera simfonia
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
sub egida titulaturii de Romantism muzical european se divide în mai multe direcții: (1) continuatorii romantismului (încă romanticul Anton Bruckner, postromanticii Richard Strauss, Gustav Mahler, tănârul Arnold Schönberg), precum și nostalgici neoclasici (Johannes Brahms, Max Reger, César Franck, pe linia muzicii instrumentale), (2) contestatarii veriști (Ruggiero Leoncavallo, Pietro Mascagni, Umberto Giordano, Francesco Cilea și Giaccomo Puccini, pe linia muzicii de operă) și (3) contestarea romantismului pe linia ideologiei impresioniste (Claude Debussy, cu o concepție proprie asupra muzicii instrumentale-simfonice și de operă); (4
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
ale creației muzicale: Cele mai vechi popoare de cultură și primitivii; Muzica elină; Muzica bisericească bizantină și gregoriană (romană); Trubadurii, truverii, minesingerii și meistersingerii; Muzica polifonică medievală; Stilul vocal acompaniat al Prerenașterii (1300 - 1470); Polifonia a capella și începuturile stilului instrumental: Palestrina, Ars Nova, Orlando di Lasso, școala flamandă; Epoca basului general (1500 - 1750); Vremea nouă. O altă fișă continuă cu: Preclasicismul: Rameau, Bach, Händel, Gluck; Clasicismul: Haydn, Mozart, Beethoven; Romantismul: Schubert, Schumann, Berlioz, Liszt, Chopin, Wagner, Brahms, César Franck etc.
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
studiul muzicii românești..., p. 619; footnote> . După constatările etnomuzicologului, folclorul reprezintă în modul cel mai strălucit această condensare de viață și justifică primele comunicări ale copilului, care sunt muzicale, primele sunete prevestind și chemând muzica, la început vocală și apoi instrumentală, produsă prin jucăriile muzicale. „Aproape toate jocurile de copii sunt însoțite de formule poetice ritmate și pronunțate, nu în forma obișnuită a vorbirii, ci cântate, un fel de recitativ expresiv dramatic, cum se citesc psalmii și rugăciunile în Biserica românească
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
împreună, si phono - voce, sonoritate -, reprezintă pentru Luciano Berio principiul de bază pentru organizarea materialului muzical al întregii lucrări și în special în partea a treia, Scherzo. Discursul este structurat că paralelism între două "fluvii" sonore - vocal (opt soliști) și instrumental (orchestră), ambele impregnate (până la refuz) cu citate (trimiteri referențiale) din Beethoven, Berlioz, Brahms, Mahler, Richard Strauss, Debussy, Ravel, Stravinski, Schoenberg, Berg, Webern, Hindemith și până la Boulez, Stockhausen și Pousseur, dar incluzând și autocitări din propria muzică. În textul soliștilor sunt
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
Musical Modernity. From Classical Modernity up to the Second Modernity - Provisional Considerations, pag. 5-6, la adresa: http://www.searchnewmusic.org/Mahnkopf modernity.pdf. footnote> Conform lui Mahnkopf, compozitori că Ligeti (1923-2006, texturalism micropolifonic și pluralism de genuri și tehnici), Kagel (1931-2008, teatru instrumental), Rihm (n. 1952, Noua simplicitate și neoromantism), Schnittke (1934-1998, polistilistică) sau Adès (n. 1971, orientare moderată, detașata de "excesele" postmoderne) sunt compozitori postmoderni. Însă, chiar dacă spre deosebire de listă lui Kramer, una simptomatica, lista lui Mahnkopf deja oferă nume de compozitori și
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
282 618 sau 0724 250 437. Grădinița are program flexibil, fiind deschisă între orele 8-18, și asigură inclusiv transportul pentru micuți. Părinții sau chiar nepoții pot opta pentru activități opționale, extracurriculare: limbi străine (engleză, germană sau italiană), muzică vocală sau instrumentală, arte plastice (modelaj sau pictură), sport (înot, schi, tenis, dans modern sau arte marțiale), precum și inițiere în utilizarea calculatorului. Activitățile nu se vor desfășura doar în interior, grădinița punând la dispoziția copiilor și o curte interioară și un părculeț. Copiii
Agenda2003-35-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/281397_a_282726]
-
0256/499 560. ( S. P.) Casa Bănățeană Duminică, 24 august, de la ora 17, gazde în Casa Bănățeană de la Muzeul Satului (Pădurea Verde) vor fi artiștii Ansamblului profesionist Banatul, al căror spectacol va beneficia de participarea unor valoroși soliști vocali și instrumentali. ( S. P.) Program Administrația Finanțelor Publice din Sânnicolau Mare, cu sediul pe str. Republicii nr. 15 (telefoane 370 202, fax: 370 582, 370 883, 372 056), are program de lucru cu publicul de lunea până vinerea între orele 8 și
Agenda2003-34-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281371_a_282700]
-
9 septembrie, în cartierul Iosefin, condusă de maestrul licențiat în învățarea dansurilor, dl. Mészáros Illés“. (Temesvarer Zeitung din 6 septembrie 1903). 75 ani „Cursurile Filarmonicei «C. Diaconovici Loga». Filarmonica C.D. Loga înființează cu începere din septembrie a.c. cursuri de muzică instrumentală și canto, conform statutelor aprobate de Minister, cu ordinul No.: 17932“. (Voința Banatului din 9 septembrie 1928). „Clubul Atletic Timișoara ( C.A.T. ) și-a serbat în zilele de 1 și 2 septembrie a.c. jubileul de 25 de ani“. (Voința
Agenda2003-36-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281429_a_282758]
-
se află în str. Ulpia Traiană nr. 25, sunt conduse de dna prof. Mirela Lucaciu și au cadre didactice calificate și cu performanțe educative. Copiii pot desfășura aici activități opționale și extracurriculare - limbi străine (engleză, germană, italiană), muzică vocală și instrumentală, arte plastice, sport, inițiere în utilizarea calculatorului. Detalii - la tel. 292 185, 0722-380 499, 0745-515 299, 0788-331 560, e-mail: edvertigo@eta2u. ro. ( I. B.) Slujbă solemnă Luni, 15 septembrie, cu ocazia începerii noului an școlar, în Catedrala romano-catolică din Timișoara
Agenda2003-37-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281455_a_282784]
-
a fost inaugurat în prezența președintelui american Chester A. Arthur. Duminică, 25 mai Ciprian Porumbescu În 1883 a murit compozitorul Ciprian Porumbescu, autorul celebrei „Balade“ și al primei opere românești, „Crai nou“, precum și a peste 250 de lucrări corale și instrumentale care își trag seva din cântecul popular. A fost un luptător pe tărâm social, a militat pentru drepturile naționale și s-a numărat printre inițiatorii Serbărilor de la Putna, din anul 1871. Marți, 27 mai Isadora Duncan Acum 125 de ani
Agenda2003-21-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281045_a_282374]
-
4 mese pe zi (eventual cu alimentație individualizată), cadre didactice calificate și cu performanțe educative, confort deosebit și securitate, teren de joacă în aer liber spațios, activități opționale și extracurriculare - și anume, limbi străine (engleză, germană, italiană), muzică vocală și instrumentală, arte plastice, sport (înot, schi, arte marțiale, dans modern) -, odihnă și activități recreative, consiliere psihologică și logopedică. Pe perioada vacanței funcționează Clubul Vacanța cu activități recreative, artistice și sportive. Pentru transportul copiilor, instituția poate pune la dispoziție microbuze. Înscrieri - la
Agenda2003-26-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/281171_a_282500]
-
flexibil între orele 8-18, 4 mese pe zi (eventual cu alimentație individualizată), cadre didactice calificate și cu performanțe educative, confort deosebit și securitate, teren de joacă spațios în aer liber, activități extracurriculare - limbi străine (engleză, germană, italiană), muzică vocală și instrumentală, arte plastice, sport (înot, schi, arte marțiale, dans de societate) -, odihnă și activități recreative, consiliere psihologică și logopedică. Pe perioada vacanțelor funcționează Clubul Vacanța cu activități recreative, artistice și sportive. Pentru transportul copiilor, instituția poate pune la dispoziție microbuze. Nou
Agenda2003-27-03-12 () [Corola-journal/Journalistic/281200_a_282529]
-
flexibil între orele 8-18, 4 mese pe zi (eventual cu alimentație individualizată), cadre didactice calificate și cu performanțe educative, confort deosebit și securitate, teren de joacă spațios în aer liber, activități extracurriculare - limbi străine (engleză, germană, italiană), muzică vocală și instrumentală, arte plastice, sport (înot, schi, arte marțiale, dans de societate) -, odihnă și activități recreative, consiliere psihologică și logopedică. Pe perioada vacanțelor funcționează Clubul Vacanța cu activități recreative, artistice și sportive. Pentru transportul copiilor, instituția poate pune la dispoziție microbuze. Nou
Agenda2003-28-03-12 () [Corola-journal/Journalistic/281226_a_282555]
-
lucrează însă foarte serios, insistându-se pe perfecționare. Varietatea și calitatea în cadrul repertoriului înseamnă, evident, succesul la public. Iar tamburașii din Cenad nu duc niciunde lispă de un public exigent. Piesele de rezistentă ale repertoriului sunt: „Firul de mătase“ (piesă instrumentală sârbească), „Hora de concert și staccato“ de Grigoraș Dinicu, dar și alte melodii și cântece populare sârbești și românești. Grupul se bucură și de colaborarea cu muzicieni de frunte ai Banatului. Firesc, se referă la cei de etnie sârbă și
Agenda2004-5-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282001_a_283330]
-
o videocasetă. Și cum e și firesc în Banat, vor să introducă în repertoriul propriu și cât mai multe cântece populare românești. Aparițiile televizate, în cadrul cărora au cântat piese românești, s-au dovedit încurajatoare. „Milităm în continuare pe perfecționarea interpretativă instrumentală și vocală și pentru abordarea unui repertoriu cât mai valoros“, spune Tomislav Giurici.
Agenda2004-5-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282001_a_283330]