1,373 matches
-
din acea vreme au făcut eforturi considerabile pentru a conserva cultură și civilizația comunităților afectate. Între altele, la Muzeul Regiunii Porților de Fier s-a constituit și un fond muzeal, ( prin achiziții), Fondul Ada Kaleh, care ilustrează crâmpee ale civilizației insulare, colecție adusă periodic în atenția publicului, în expoziții de bază sau temporare. În strategia statului român de salvare a valorilor culturale și de civilizație, afectate de lucrările Hidrocentralei de la Porțilr de Fier I, a existat și realizarea unui muzeu în
ADA KALEH MIT ŞI ATRACŢIE TURISTICĂ.EXPOZIŢIE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344565_a_345894]
-
obiectiv de interes turistic. Documentele de arhivă arată că atât în perioada interbelică cît și după 1945 a fost intens valorificat potențialul turistic al acestui spațiu geografic deosebit de generos prin amplasare, clima blândă, vegetație exotică mediteraneană, modul de viață al insularilor. În 1927, un insular întreprinzător precum Ali Kadri, cu ajutorul deputatului mehedințean Tilică Ioanid, a înființat o fabrică de țigarete R.M.S, ce producea o gamă largă de țigarete, în pricipal pentru a comercializate pe insulă. După 1950 noul regim a
ADA KALEH MIT ŞI ATRACŢIE TURISTICĂ.EXPOZIŢIE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344565_a_345894]
-
Documentele de arhivă arată că atât în perioada interbelică cît și după 1945 a fost intens valorificat potențialul turistic al acestui spațiu geografic deosebit de generos prin amplasare, clima blândă, vegetație exotică mediteraneană, modul de viață al insularilor. În 1927, un insular întreprinzător precum Ali Kadri, cu ajutorul deputatului mehedințean Tilică Ioanid, a înființat o fabrică de țigarete R.M.S, ce producea o gamă largă de țigarete, în pricipal pentru a comercializate pe insulă. După 1950 noul regim a mai înființat o fabrică
ADA KALEH MIT ŞI ATRACŢIE TURISTICĂ.EXPOZIŢIE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344565_a_345894]
-
rahat Locum, acadele,halvița, bomboane ,dulcețuri de smochine ,trandafiri, fructe pere, struguri, țigări între care unele denumite chiar ADA KALEH . În legătură cu turismul funcționau și barcagii care transportau totul de pe un mal al insulei pe celalalt mal al Dunării : persoane ,turiști ,insulari, materiale de construcții cărămidă ,piatra, lemn ,diferite mărfuri cu care trebuia aoprovizionată insula .,chiar turmele de oi erau transportate pe Ostrovul Banului sau pe malul românesc pentru pășunat”. Analizînd și alte sursele documentare se poate apreciacă insula Ada Kaleh a
ADA KALEH MIT ŞI ATRACŢIE TURISTICĂ.EXPOZIŢIE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344565_a_345894]
-
existenței sale veneau pentru că aflaseră că ea va dispărea în urmă lucrărilor de amenajarea lacului de acumulare de la Hidrocentrala Porțile de Fier I și doreau să o vadă pentru ultima oară . De asemenea, consemnările documentare evidențiază mai multe calități ale insularilor: cei mai multi formulează aprecieri pozitive despre lăcașul de cult, apoi despre modul amabil și detaliat în care ghidul le dă explicațiile ( la un moment dat acesta a fost Hamdi Săli care îndeplinea responsabilități de șef al cultului în cadrul comunității de pe Ada
ADA KALEH MIT ŞI ATRACŢIE TURISTICĂ.EXPOZIŢIE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344565_a_345894]
-
care probabil într-un viitor apropiat ar putea fi incluse în circuitul turistic, există Fondul Ada Kaleh la Muzeul Regiunii Porților de Fier, care periodic se valorifica expozițional, pentru a păstra vie amintirea insulei dispărute , dar prezenta în inima foștilor insulari, a celor care au avut ocazia să petreacă clipe de neuitat în atmosferas micului Orient de pe Dunăre, dar și a celor care vor să cunoască alte moduri de civilizație existente în regiunea actualului Parc Natural Porțile de Fier, până la mijlocul
ADA KALEH MIT ŞI ATRACŢIE TURISTICĂ.EXPOZIŢIE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344565_a_345894]
-
alt erou din vechime, Till) Auraru, sau distinsele doamne Frederika Spoitoru, Berlina Mățău și altele, la fel de vestite. Doar japonezii, niște constipați extrem de fricoși, conservatori și lipsiți de simțul viitorului, luară măsuri energice de interzicere a imigrărilor. Numai că, fiind ei insulari, nimeni nu-și făcea griji. În următorul secol aveau să dispară, în mod sigur, prin consangvinitate. Istoria mărșăluia triumfal, așa cum este firesc, către fericirea popoarelor! Referință Bibliografică: UNDE DUCE SFIDAREA TRADIȚIILOR / Mihai Batog Bujeniță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
UNDE DUCE SFIDAREA TRADIȚIILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350086_a_351415]
-
simte de la o poștă optimismul, dragostea, armonia și respectul, unde din fiecare colțișor zâmbește frumosul și liniștea spre o panoramă de vis - Mediterana scăldând țărmul, faleza care este, mai ales în perioada estivală, ca un furnicar, adevărat paradis al turismului insular, Kato și Pano Pafosul, cuprinse integral în patrimoniul UNESCO, toate, deschizându-se ca un evantai sub privirile noastre din locul în care este amplasată casa familiei Ilia. Făcând abstracție de faptul că este o gazdă desăvârșită pentru oricine are privilegiul
GETA ELIA VOICU: „MI-AM LUAT DESTINUL ÎN PROPRIILE MÂINI, PICTÂND CURCUBEIE PE INSULA AFRODITEI” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366558_a_367887]
-
doar la munte, la peste 1000 de m; eu am avut ocazia să găsesc în acestă perioadă câteva peticele de zăpadă la Troodos, muntele situat în sudul insulei și care atinge înălțimea de 1953 m. Două lanțuri muntoase străjuiesc ținuturile insulare ale Ciprului: Pentadaktylos - de-a lungul coastei nordice și Troodos în zona centrală și nord-vestică a insulei. Coastele stâncoase și dantelate din nord în opoziție cu plajele lungi și nisipoase din sud, câmpiile nordice acoperite cu măslini și roșcovi sau
CIPRU (1) – ŢARA ÎN CARE MITUL AFRODITEI ESTE ÎNCĂ VIU! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350492_a_351821]
-
trâmbițaș a toate cele, inclusiv al capacităților și virtuților lui proprii). Mai mult decât atât, DumneZeul a dorit să-și facă din Om o făptură rezonantă, cu conștiință trează și iubitoare, capabilă să supraviețuiască între bornele severe ale destinului său insular și finit. Iar dacă Divinul l-a făcut pe om în stare de toate acestea, înseamnă că Dumnezeu nu este numai Raționalitate Genială și Logică pură, El este și Simțire vibratilă, sensibilă adică, în întreg Cerul său propriu, de nespusă
CREDINŢA DACO-DEOUMANIŞTILOR ŞI LIANTUL EI INTEGRAL, DUMNEZEUL UNIC CURCUBEU (D.U.C.) de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351362_a_352691]
-
poemelor tanca-cu 31 de silabe, dar și ale haiku-ului.Matsuo Basho spunea:fără realitate,nu există haiku.Atunci,care este această realitate în Umbră lui Bogdan I.Pascu? Și dacă acest gen literar abordat de poet, respectă spiritul insular nipon care își trage seva din concepțiile shintoiste, budiste, confucioniste și zeniste.Mai ales cele zeniste, deoarece poetul specifică sub titlu volumului Poeme Zen. Așa cum umbră păstrează conturul subiectului atâta timp cât există lumină,așa și poemele acestui poet păstrează lumină înțelepciunii
BOGDAN I.PASSCU UMBRA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 357 din 23 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351034_a_352363]
-
1921. ( cedarea de către Turcia României). Turcii din Ada Kaleh își continuă existența în cadrul Statului Român, beneficiind de importante privilegii economice și toate drepturile religioase și culturale ale timpului, valorificâmsu-și moștenirea culturală În plus vechile legături economice și culturale întreținute de insulari încă din sec. XVIII cu populația românească din sudul Banatului și vestul Olteniei ( mai ales cu orașele Orșova, Ceneți, Severin ) au continuat în beneficiul tuturor celor implicați . Astfel, Ada Kalehul constituie un factor activ de interferență culturală cu numeroasele comunități
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, A FOST ODATĂ ADA KALEH de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354892_a_356221]
-
și vestul Olteniei ( mai ales cu orașele Orșova, Ceneți, Severin ) au continuat în beneficiul tuturor celor implicați . Astfel, Ada Kalehul constituie un factor activ de interferență culturală cu numeroasele comunități creștine din zonă să de iradiere . Această conviețuire îndelungată cu insularii din Ada Kaleh a creat o adevarată aură de simpatie și interes pentru realitățile din acest colț de Orient aflat pe Dunăre la Porțile de Fier . Curiozitatea, respectul sau alte motive au făcut ca insula Ada Kaleh să fie vizitată
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, A FOST ODATĂ ADA KALEH de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354892_a_356221]
-
se numără Ali Kadri, devenit om de afaceri ce a avut inițiativa înființării Societății “Musulmană” și a întreprins alte activități cu caracter lucrativ care aveau menirea de a crea un climat economic propice dezvoltării turismului, creând locuri de muncă pentru insulari. Documentele de arhivă arată că după 1900 a fostintens valorificat potențialul turistic al acestui spațiu geografic deosebit de generos prin amplasare, clima blândă ,vegetație exotică mediteraneană, modul de viață al insularilor. Dar chiar dacă în 1927 un insular întreprinzător precum Ali Kadri
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, A FOST ODATĂ ADA KALEH de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354892_a_356221]
-
climat economic propice dezvoltării turismului, creând locuri de muncă pentru insulari. Documentele de arhivă arată că după 1900 a fostintens valorificat potențialul turistic al acestui spațiu geografic deosebit de generos prin amplasare, clima blândă ,vegetație exotică mediteraneană, modul de viață al insularilor. Dar chiar dacă în 1927 un insular întreprinzător precum Ali Kadri cu ajutorul deputatului mehedințean Tilică Ioanid a înființat o fabrică de țigarete R.M.S și o Societate anonimă pe acțiuni “Musulmană “creând aproximativ 120 locuri de muncă, iar după 1944 noul
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, A FOST ODATĂ ADA KALEH de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354892_a_356221]
-
locuri de muncă pentru insulari. Documentele de arhivă arată că după 1900 a fostintens valorificat potențialul turistic al acestui spațiu geografic deosebit de generos prin amplasare, clima blândă ,vegetație exotică mediteraneană, modul de viață al insularilor. Dar chiar dacă în 1927 un insular întreprinzător precum Ali Kadri cu ajutorul deputatului mehedințean Tilică Ioanid a înființat o fabrică de țigarete R.M.S și o Societate anonimă pe acțiuni “Musulmană “creând aproximativ 120 locuri de muncă, iar după 1944 noul regim a mai înființat o fabrică
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, A FOST ODATĂ ADA KALEH de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354892_a_356221]
-
fabrică de țigări și una de confecții creându-se astfel noi locuri de muncă totuși o parte dintre locuitorii insulei erau nevoiți să-și găsească locuri de muncă în afara insulei (Șantierul Naval Tr-Severin , întreprinderi din Orșova ). O altă parte dintre insulari erau barcagii, alții erau specializați în producerea de zaharicale. Autoritățile românești au acordat asistență de specialitate în vederea salvării și conservării unor aspecte, monumente și mărturii de cultură și civilizație ce urmau să dispară sub apele lacului de acumulare al hidrocentralei
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, A FOST ODATĂ ADA KALEH de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354892_a_356221]
-
Muzeul Regiunii Porților de Fier s-a constituit cu această ocazie un fond* unic și valoros ce ilustrează civilizația turco-musulmana din insula, care se valorifica periodic expozițional și publicistic . Între altele materialele publicate pe baza acestui fond dezvăluie și legăturile insularilor cu populația din jur. Spre exemplu, vorbind la modul general despre secțiunea de port a fondului se poate spune că piesele aveau două surse diferite .O parte erau aduse din diverse orașe turcești (Brusa ,Mosul,Izmir ) insularii întreținând cu aceștia
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, A FOST ODATĂ ADA KALEH de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354892_a_356221]
-
dezvăluie și legăturile insularilor cu populația din jur. Spre exemplu, vorbind la modul general despre secțiunea de port a fondului se poate spune că piesele aveau două surse diferite .O parte erau aduse din diverse orașe turcești (Brusa ,Mosul,Izmir ) insularii întreținând cu aceștia relații comerciale . Printre aceste mărfuri, unele erau produse finite altele erau semifabricate tulpanele « cember « se aduceau că semifabricate ele devenind pe insula produse finite aici fiind tivite și brodate într-un mod specific .Alte obiecte de îmbrăcăminte
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, A FOST ODATĂ ADA KALEH de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354892_a_356221]
-
demicotonul, atlazul, taftaua (genfes sau ghizie - bumbac sau mătase era procurata de la Mosul -Asia Mică - , gazul -muselina de la la Brusa în secolul XIX , fota -material în dungi - toate acestea fiind erau materiile predilecte ale otomanilor, care le-au folosit și insulari la vestimentația lor . De asemenea covorul este o piesă importantă pentru anenajarea interiorului la orientali. El acoperea mijlocul încăperii care rămânea liber. Pe insula s-au utilizat fie covoarele cu noduri fie cele tip scoată. Ele se puteau procura din
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, A FOST ODATĂ ADA KALEH de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354892_a_356221]
-
deosebesc prin decorul specific realizat din aplicații de .tablă subțire colorată, pictate cu motive florale, minarete și însemne heraldice ale Imperiului Otoman, motive florale. Celelalte erau realizate din scânduri subțiri ,tapetate cu hârtie coloratză sau plus. Lăzile erau folosite de insulari pentru depozitat . Ei le mai numeau și lăzi de rufe (se dădeau la nunta după 1908 după modelul românesc) De ademenea o măsuță specială MUM ISCHEMLESI adusă probabil din Turcia, pe care se punea sfeșnicul sau lampă .Pentru iluminat, până la
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, A FOST ODATĂ ADA KALEH de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354892_a_356221]
-
există mai multe sfeșnice atât de proveniență din centre central europene, balcanice cât și orientale. Și lămpile cu petrol de diferite tipuri au fost aduse cu vasul pe Dunăre de la Viena .( lampă cu abajur de sticlă) Spațiul de locuit al insularilor și confortul se completă și cu o serie de alămuri, arămuri Tăvi, tipsii, sahane,(farfurii pentru păstrat și servit mâncarea ),tengere ,recipiente pentru păstrat apă ghiumuri, kumgane , sau pentru încălzit, ibrice pentru spălat )sfeșnice, recipiente de interior pentru încălzit, lighene
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, A FOST ODATĂ ADA KALEH de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354892_a_356221]
-
meșteșugari în confecționarea acestor produse . Diferitele obiecte de pe Ada Kaleh care s-au păstrat în fondul cu același nume de la Muzeul Regiunii Porților de Fier indică faptul că în prima jumătate a secolului XX existau ralații comerciale destul de intense ale insularilor cu cu diferitele centre comerciale din Balcani Orient sau Europa. În același timp pe insula se desfășura micul comerț care susținea activitățile legate de turism Insula având deja un renume în acest sens căci farmecul natural deosebit, insula fiind asemuita
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, A FOST ODATĂ ADA KALEH de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354892_a_356221]
-
încă mai purta fes ,femei mai vârstnice, credincioase feregelei, ce le acoperea întreaga făptura și care, cu pași mărunți și repezi ,misterioase pentru trecătorul străin, traversau străzile înguste până la fostul bazar. Aici te întâmpinau tejghele încărcate cu zaharicale, unde mulți insulari vindeau vizitatorilor dulcețuri parfumate de trandafiri sau smochine ce creșteau din abundență pe insulă,te îmbiau cu baclavale siropoase, halvița, acadele și renumitul rahat cu alune “Locum”.În bazar se puteau cumpăra diferite obiecte cu marca Ada Kaleh ,spre amintirea
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, A FOST ODATĂ ADA KALEH de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354892_a_356221]
-
1969) trebuie să devină subiectul unui proiect cultural de o importanță deosebită ce trebuie pus în practică în vederea readucerea acestui obiectiv interesant din punct de vedere cultural , în circuitul turistic. Astfel demersul nostru de a prezenta un aspect din viața insularilor trebuie luat în considerare, din perspectiva propusă de istoriculRăzvan Theodorescu de a include insula Simian cu vestigiile ei istorice în circuitul turismului cultural, de a continua valorificarea interesului renăscut pe de o parte al oamenilor de cultură ilustrat de studiile
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, A FOST ODATĂ ADA KALEH de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354892_a_356221]