270 matches
-
înseamnă că, pe lângă cele trei caracteristici, imaginile o au și pe a patra, anume dublă existența. Toate cele patru caracteristici recomandă imaginile ca fiind candidatul perfect pentru îndeplinirea unei funcții instrumentale în procesul cunoașterii. Rolul imaginilor în cunoașterea de tip intelectiv nu este unul cognitiv, ci unul cauzal (q), imaginile fiind doar cele prin care (id quo) cunoaștem caracteristicile obiectelor extramentale, nu și cele pe care (id quod ) le cunoaștem. Dar ce se întâmplă cu imaginile care populează imaginația? Pentru a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
întrebare, simțurile interne au menirea de a pune laolaltă informațiile primite de la simțurile externe, pentru a crea o imagine detaliată a atributelor obiectelor extramentale percepute, care să asigure materialul necesar extragerii de către intelectul agent, la următorul nivel, cel al cunoașterii intelective, a esenței și a caracterului inteligibil al obiectelor. În locul unei reluări a primelor două răspunsuri, înainte de a relua răspunsul celei de-a treia întrebări, voi furniza o analogie care să ilustreze manieră în care funcționează simtu rile interne. După ce simțurile
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
con texte, urmând a o folosi mai târziu în înțelegerea modului în care intelectul posibil operează. Fiind clarificate chestiunile de la primele două niveluri ale cunoașterii, nivelul simțurilor externe și cel al simțurilor interne, îmi pot îndrepta acum atenția asupra etapei intelective unde voi încerca să răspund la trei întrebări: (a) „Cum are loc cunoașterea umană la nivelul intelectiv?“; (b) „Prin ce grile de lectură a fost citită teoria tomista a cunoașterii intelective de către exegeții contemporani?“; (c) „Ce rol joacă speciile inteligibile
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
clarificate chestiunile de la primele două niveluri ale cunoașterii, nivelul simțurilor externe și cel al simțurilor interne, îmi pot îndrepta acum atenția asupra etapei intelective unde voi încerca să răspund la trei întrebări: (a) „Cum are loc cunoașterea umană la nivelul intelectiv?“; (b) „Prin ce grile de lectură a fost citită teoria tomista a cunoașterii intelective de către exegeții contemporani?“; (c) „Ce rol joacă speciile inteligibile și conceptul în procesul cunoașterii intelective?“. 5. Cum are loc cunoașterea umană la nivelul intelectiv? După cum a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
simțurilor interne, îmi pot îndrepta acum atenția asupra etapei intelective unde voi încerca să răspund la trei întrebări: (a) „Cum are loc cunoașterea umană la nivelul intelectiv?“; (b) „Prin ce grile de lectură a fost citită teoria tomista a cunoașterii intelective de către exegeții contemporani?“; (c) „Ce rol joacă speciile inteligibile și conceptul în procesul cunoașterii intelective?“. 5. Cum are loc cunoașterea umană la nivelul intelectiv? După cum a putut fi observat până acum, atunci când Toma din Aquino discuta despre obiectele stă rilor
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
la trei întrebări: (a) „Cum are loc cunoașterea umană la nivelul intelectiv?“; (b) „Prin ce grile de lectură a fost citită teoria tomista a cunoașterii intelective de către exegeții contemporani?“; (c) „Ce rol joacă speciile inteligibile și conceptul în procesul cunoașterii intelective?“. 5. Cum are loc cunoașterea umană la nivelul intelectiv? După cum a putut fi observat până acum, atunci când Toma din Aquino discuta despre obiectele stă rilor mentale, cănd prezintă procesul cunoașterii umane, o face proiectând un sistem de etape succesive. Speciile
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
la nivelul intelectiv?“; (b) „Prin ce grile de lectură a fost citită teoria tomista a cunoașterii intelective de către exegeții contemporani?“; (c) „Ce rol joacă speciile inteligibile și conceptul în procesul cunoașterii intelective?“. 5. Cum are loc cunoașterea umană la nivelul intelectiv? După cum a putut fi observat până acum, atunci când Toma din Aquino discuta despre obiectele stă rilor mentale, cănd prezintă procesul cunoașterii umane, o face proiectând un sistem de etape succesive. Speciile sensibile sau formele senzoriale, care transmit proprietățile obiectelor extramentale
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
acest lucru este posibil prin acțiunea intelectului agent, care iluminează și abstrage din imagini speciile inteligibile. Trebuie spus că Toma din Aquino nu postulează doar un intelect agent, ci și un intelect posibil; iar despre diferența dintre aceste două puteri intelective voi discuta în cele ce urmează. După analiza puterilor intelective, voi analiza rolul pe care îl joacă entitățile intermediare de la acest nivel în procesul cunoașterii umane descris de Toma din Aquino. Formele nu există în lumea înconjurătoare separate de materie
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
și abstrage din imagini speciile inteligibile. Trebuie spus că Toma din Aquino nu postulează doar un intelect agent, ci și un intelect posibil; iar despre diferența dintre aceste două puteri intelective voi discuta în cele ce urmează. După analiza puterilor intelective, voi analiza rolul pe care îl joacă entitățile intermediare de la acest nivel în procesul cunoașterii umane descris de Toma din Aquino. Formele nu există în lumea înconjurătoare separate de materie, cum susținea Platon, ci fac întotdeauna parte dintr-un compus
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
nimic nu este actualizat decât prin ceva aflat în act, așa cum se întâmplă la nivelul senzorial, unde sim turile pasive sunt actualizate în momentul în care un obiect sensibil aflat în act acționează asupra lor prin intermediul speciilor sensibile. La nivelul intelectiv, intelectul agent este cel care se află tot timpul în act și care se ocupă de actualizarea caracterului inteligibil al imaginilor prin dublă să acțiune de iluminare și abstragere a speciilor inteligibile: (ÎI.5.1.) Șed quia Aristoteles non posuit
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
care le înțelegem nu sunt inteligibile în act. Nimic nu este adus de la potenta la act decât prin ceva în act, la fel cum simțul este actualizat prin sensibilele în act. Era necesar, așadar, să postulam o putere în partea intelectiva care să actualizeze inteligibilele prin abstragerea speciilor din condițiile materiale. Și de aici [provine] necesitatea de a postula intelectul agent. Puțin mai jos, în aceeași quaestio 79, articolul 3, din Summa theologiae, Toma din Aquino afirmă că intelectul agent este
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
actualizarea caracte rului inteligibil din lucruri este depistarea facultăților care îl diferențiază pe om de restul creaturilor. Plantele au suflet vegetativ, animalele suflet vegetativ și senzitiv, însă numai omul are, pe lângă cele două tipuri de suflete menționate, si un suflet intelectiv, ceea ce înseamnă că, din tre facultățile sufletului intelectiv, cel puțin una este res ponsabila pentru ac tualizarea inteligibilității lucrurilor. Sufletul intelectiv nu are doar facultăți cognitive, intelectul agent și intelectul posibil, ci și apetitive, însă acestea din urmă nu joacă
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
facultăților care îl diferențiază pe om de restul creaturilor. Plantele au suflet vegetativ, animalele suflet vegetativ și senzitiv, însă numai omul are, pe lângă cele două tipuri de suflete menționate, si un suflet intelectiv, ceea ce înseamnă că, din tre facultățile sufletului intelectiv, cel puțin una este res ponsabila pentru ac tualizarea inteligibilității lucrurilor. Sufletul intelectiv nu are doar facultăți cognitive, intelectul agent și intelectul posibil, ci și apetitive, însă acestea din urmă nu joacă nici un rol în procesul de cunoaștere, ceea ce înseamnă
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
animalele suflet vegetativ și senzitiv, însă numai omul are, pe lângă cele două tipuri de suflete menționate, si un suflet intelectiv, ceea ce înseamnă că, din tre facultățile sufletului intelectiv, cel puțin una este res ponsabila pentru ac tualizarea inteligibilității lucrurilor. Sufletul intelectiv nu are doar facultăți cognitive, intelectul agent și intelectul posibil, ci și apetitive, însă acestea din urmă nu joacă nici un rol în procesul de cunoaștere, ceea ce înseamnă că doar intelectul agent și cel posibil sunt în măsură să actualizeze caracterul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
aceste facul tați cognitive, si nu cele inferioare pre cum simțurile externe și interne, care sunt prezente și la ani male, pot accesa inteligibilitatea. Așadar, caracterul inteli gibil există de la început în lucruri, însă abia atunci când intră în scenă facultățile intelective el devine actual. Dar să revin la manieră în care poate fi înțeleasă operația intelectului agent. La fel cum, pentru a vedea un obiect, este nevoie ca transpa rentul să fie actualizat de lumină, să fie în mod actual transparent
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
conceptual, realizând totodată operația de abstractizare a trăsăturilor accidentale care alcătuiesc imaginile. Ceea ce rămâne în urma acestei operații este specia inteligibila, care, asemenea imaginilor și speciilor sensibile, este cea prin care intelectul posibil cunoaște esență obiectelor extramentale, este id quo-ul cunoașterii intelective. Realizând această dublă operație, de abstractizare și de iluminare, intelectul agent oferă intelectului posibil materialul de lucru. Speciile inteligibile sunt depuse în intelectul posibil, ele fiind cele care informează intelectul posibil, cele cu care acesta intra propriu-zis în contact: (ÎI
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
a. 1, ad 4). La a patra [obiecție] trebuie spus că imaginile sunt iluminate de către intelectul agent, iar apoi, prin puterea intelectului agent, speciile inteligibile sunt abstrase din ele. Sunt iluminate așadar deoarece, așa cum partea senzitiva, prin unirea cu cea intelectiva, devine mai pu ternica, tot astfel și imaginile, prin puterea inte lec tului agent, sunt făcute apte pentru că din ele să fie abstrase intențiile inteligibile. Iar intelectul agent abstrage speciile inteligibile din imagini întrucât prin puterea în telectului agent putem
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
inteligibile sunt separate de condițiile de individualitate pe care le aveau imaginile și dacă sunt cele cu care intelectul posibil are un prim contact, sunt ele obiectele pe care intelectul posibil le cunoaște, sau sunt simple instrumente în procesul cunoașterii intelective? La această întrebare voi răspunde puțin mai tarziu, lăsând pentru moment această chestiune în suspensie. După ce speciile inteligibile au fost depuse în intelectul posibil, acesta le asimilează, formând un concept a inten tio intellecta, verbum mentis sau conceptus. Formând acest
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
și conceptuală. A spune că specia inteligibila a citrinului este asemenea struc turii chimice, adică o combinație non-lingvistica și pre con cep tuala de elemente precum siliciu, oxigen și fier, în seamna, în fond, a o asemănă cu materia cunoașterii intelective: la fel cum siliciu, oxigen și fier sunt materia din care este alcătuit citrinul, la fel specia inteligibila este materia din care intelectul posibil formează conceptul. Acest con cept poate fi mai tarziu exprimat printr-un cuvânt rostit, care îl
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
gândul meu despre X să fie despre X este exact ace lași lucru care îl face pe X să fie X: ocurenta formei X. Diferența rezidă în felul în care formele există. Manieră în care Tim Crane explică procesul cognitiv intelectiv este, după părerea mea, una echivoca. Spun această deoarece există cel puțin două moduri în care afirmațiile sale pot fi interpretate: în cheia teoriei identității, mai precis a identității numerice, așa cum o fac Susan Brower-Toland și Jeffrey E. Brower, sau
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
această acțiune, intelectul agent, sau cel posibil? Dacă intelectul po sibil ar fi cel care ar precunoaste speciile inteligibile, în el ar interveni o schimbare care ar duce la formarea unei noi entități intermediare intenționale și, în final, procesul cunoașterii intelective ar implica nu una, ci două specii inteligibile ale aceluiași obiect, ceea ce ar fi o adiție inutilă. Dar poate că nu intelectul posibil precunoaste speciile inteligibile, ci intelectul agent? Oare nu s-ar ajunge și în acest caz la aceeasi
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
se află la începutul cunoașterii, pe când conceptele a la sfârșit. Ideea este că aceste două entități intermediare sunt privite ca fiind, în fapt, una și aceeași entitate, care se află în diferite stadii de dezvoltare, în diferite etape ale cunoașterii intelective. Interpreții realiști își bazează argumentația împotriva reprezentationalismului sau a unei forme naive a realismului, de felul realismului (I.A.1), chiar plecând de la identitatea dintre speciile inteligibile și concept. Eleonore Stump, în cartea pe care o dedică lui Toma din
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
a unei forme naive a realismului, de felul realismului (I.A.1), chiar plecând de la identitatea dintre speciile inteligibile și concept. Eleonore Stump, în cartea pe care o dedică lui Toma din Aquino, tratează conceptul ca fiind analog, la nivelul intelectiv, cu imaginea senzorială. Abstragerea speciilor inteligibile este începutul, sursa cunoașterii intelective, iar completarea acestui proces are loc în momentul în care speciile inteligibile sunt transformate într-o intenție intelectiva, un concept, care permite intelectului să cunoască obiectul extramental. Acest concept
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
1), chiar plecând de la identitatea dintre speciile inteligibile și concept. Eleonore Stump, în cartea pe care o dedică lui Toma din Aquino, tratează conceptul ca fiind analog, la nivelul intelectiv, cu imaginea senzorială. Abstragerea speciilor inteligibile este începutul, sursa cunoașterii intelective, iar completarea acestui proces are loc în momentul în care speciile inteligibile sunt transformate într-o intenție intelectiva, un concept, care permite intelectului să cunoască obiectul extramental. Acest concept este co respondentul cuvântului rostit, care face posibilă cunoașterea intelectiva a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
lui Toma din Aquino, tratează conceptul ca fiind analog, la nivelul intelectiv, cu imaginea senzorială. Abstragerea speciilor inteligibile este începutul, sursa cunoașterii intelective, iar completarea acestui proces are loc în momentul în care speciile inteligibile sunt transformate într-o intenție intelectiva, un concept, care permite intelectului să cunoască obiectul extramental. Acest concept este co respondentul cuvântului rostit, care face posibilă cunoașterea intelectiva a obiectelor hilemorfice. După cum se poate lesne observa, manieră în care este înțeles conceptul de către inter pretii realiști nu
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]