273 matches
-
progenitura prin auz sau prin vaz sau prin ceva de acest fel. Totuși, puterea co gitativa diferă de puterea estimativa. Căci [puterea] cogitativa percepe [obiectul individual] că existând sub o natură comună, ceea ce se întâmplă deoarece este unită cu puterea intelectiva în același subiect; de aceea recunoaște acest om ca fiind acest om și această bucată de lemn ca fiind această bucată de lemn. Pe de altă parte, [pu terea] estimativa nu percepe obiectul individual că existând sub o natură comună
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
intențiile de acest fel prin com paratie. Din acest motiv i se spune rațiune particulară, căreia medicii îi atribuie un organ determinat, anume partea de mijloc a creierului; [rațiunea particulară], într-a devar, compară intențiile individuale, la fel cum rațiunea intelectiva [compară] intențiile universale. Relevante pentru acest subcapitol ar fi câteva diferențe dintre puterea cogitativa și puterea estimativa. Puterea cogitativa descoperă intențiile individuale, cele care nu pot fi percepute de simțurile externe, prin operația de comparare. Recunoașterea faptului că intențiile individuale
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cel al cauzalității formale sau a participării, puterea cogitativa este analizată prin prisma capacităților ei de a compara intențiile individuale, analog rațiunii universale, si de a recunoaște individualele că existând sub o anumita natură comună, grație par ticiparii la partea intelectiva, grație conjugării cu aceasta. 3.2.3. Cum anume cunoaște puterea cogitativa intențiile individuale și de ce este numită și rațiune particulară? Pentru a răspunde la întrebarea acestui subcapitol voi avea în vedere ceea ce spune Toma din Aquino în Summa con
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
posibil prin care omul înțelege decât prin actul sau de pregătire a imaginilor pe care intelectul agent le actualizează și pe care intelectul posibil le împlinește. Ceea ce îl face pe om să fie om este capacitatea lui de a cunoaște intelectiv. Pentru Toma din Aquino, cunoașterea intelectiva este cunoaștere a universaliilor, a celor ce pot fi pre dicate despre mai multe. Formulând lucrurile așa cum am făcut-o în cea de-a treia întrebare, care dă și numele acestui subcapitol și la
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
prin actul sau de pregătire a imaginilor pe care intelectul agent le actualizează și pe care intelectul posibil le împlinește. Ceea ce îl face pe om să fie om este capacitatea lui de a cunoaște intelectiv. Pentru Toma din Aquino, cunoașterea intelectiva este cunoaștere a universaliilor, a celor ce pot fi pre dicate despre mai multe. Formulând lucrurile așa cum am făcut-o în cea de-a treia întrebare, care dă și numele acestui subcapitol și la care încerc acum să răspund, presupun
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
tea sunt evident false, va trebui să regândesc problemă modalității în care puterea cogitativa „cunoaște“. O lectură atentă a fragmentului citat oferă cheia înțelegerii adecvate a acestei puteri: puterea cogitativa, fiind un simț intern, are un organ corporal, pe când cunoașterea intelectiva nu are nici un organ corporal, încât pot concluziona că puterea cogitativa nu poate îndeplini funcțiile cunoașterii. Cum operează, totuși, puterea cogitativa? Compune și divide intențiile particulare și pregătește imaginile care urmează a fi actualizate de către intelectul agent și înțelese de către
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
prin „manieră cvasi-silogistica“? Silogismul este un tip de argument logic în care, din două premise, este extrasa o concluzie. Nimic neclar până acum, doar că, în cazul memoriei, suntem la nivelul simțurilor, iar pentru Toma din Aquino doar la nivelul intelectiv există puteri înzestrate cu capacitatea de a face inferențe. E drept că atunci când am discutat despre puterea cogitativa am adus în discuție silogismul de tip practic în compoziția că ruia intra și un simț intern, dar în respectivul caz intelectul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
intelectul era cel care ajută puterea cogitativa să se comporte aseme nea unei rațiuni universale. Or, în cazul memoriei, Toma din Aquino pare a afirma că această operație cvasisilogistica este realizată doar de acest simt intern, nefiind implicată nici o putere intelectiva. Cum poate așadar un simț intern să acționeze cvasi-inferential? Cheia de rezolvare a acestei probleme este de găsit în Summa theologiae (I, q. 78, a. 4, ad 5):(ÎI.3.16.) Ad quintum dicendum quod illam eminentiam habet cogitativa et
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
înseamnă că, pe lângă cele trei caracteristici, imaginile o au și pe a patra, anume dublă existența. Toate cele patru caracteristici recomandă imaginile ca fiind candidatul perfect pentru îndeplinirea unei funcții instrumentale în procesul cunoașterii. Rolul imaginilor în cunoașterea de tip intelectiv nu este unul cognitiv, ci unul cauzal (q), imaginile fiind doar cele prin care (id quo) cunoaștem caracteristicile obiectelor extramentale, nu și cele pe care (id quod ) le cunoaștem. Dar ce se întâmplă cu imaginile care populează imaginația? Pentru a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
întrebare, simțurile interne au menirea de a pune laolaltă informațiile primite de la simțurile externe, pentru a crea o imagine detaliată a atributelor obiectelor extramentale percepute, care să asigure materialul necesar extragerii de către intelectul agent, la următorul nivel, cel al cunoașterii intelective, a esenței și a caracterului inteligibil al obiectelor. În locul unei reluări a primelor două răspunsuri, înainte de a relua răspunsul celei de-a treia întrebări, voi furniza o analogie care să ilustreze manieră în care funcționează simtu rile interne. După ce simțurile
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
con texte, urmând a o folosi mai târziu în înțelegerea modului în care intelectul posibil operează. Fiind clarificate chestiunile de la primele două niveluri ale cunoașterii, nivelul simțurilor externe și cel al simțurilor interne, îmi pot îndrepta acum atenția asupra etapei intelective unde voi încerca să răspund la trei întrebări: (a) „Cum are loc cunoașterea umană la nivelul intelectiv?“; (b) „Prin ce grile de lectură a fost citită teoria tomista a cunoașterii intelective de către exegeții contemporani?“; (c) „Ce rol joacă speciile inteligibile
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
clarificate chestiunile de la primele două niveluri ale cunoașterii, nivelul simțurilor externe și cel al simțurilor interne, îmi pot îndrepta acum atenția asupra etapei intelective unde voi încerca să răspund la trei întrebări: (a) „Cum are loc cunoașterea umană la nivelul intelectiv?“; (b) „Prin ce grile de lectură a fost citită teoria tomista a cunoașterii intelective de către exegeții contemporani?“; (c) „Ce rol joacă speciile inteligibile și conceptul în procesul cunoașterii intelective?“. 5. Cum are loc cunoașterea umană la nivelul intelectiv? După cum a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
simțurilor interne, îmi pot îndrepta acum atenția asupra etapei intelective unde voi încerca să răspund la trei întrebări: (a) „Cum are loc cunoașterea umană la nivelul intelectiv?“; (b) „Prin ce grile de lectură a fost citită teoria tomista a cunoașterii intelective de către exegeții contemporani?“; (c) „Ce rol joacă speciile inteligibile și conceptul în procesul cunoașterii intelective?“. 5. Cum are loc cunoașterea umană la nivelul intelectiv? După cum a putut fi observat până acum, atunci când Toma din Aquino discuta despre obiectele stă rilor
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
la trei întrebări: (a) „Cum are loc cunoașterea umană la nivelul intelectiv?“; (b) „Prin ce grile de lectură a fost citită teoria tomista a cunoașterii intelective de către exegeții contemporani?“; (c) „Ce rol joacă speciile inteligibile și conceptul în procesul cunoașterii intelective?“. 5. Cum are loc cunoașterea umană la nivelul intelectiv? După cum a putut fi observat până acum, atunci când Toma din Aquino discuta despre obiectele stă rilor mentale, cănd prezintă procesul cunoașterii umane, o face proiectând un sistem de etape succesive. Speciile
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
la nivelul intelectiv?“; (b) „Prin ce grile de lectură a fost citită teoria tomista a cunoașterii intelective de către exegeții contemporani?“; (c) „Ce rol joacă speciile inteligibile și conceptul în procesul cunoașterii intelective?“. 5. Cum are loc cunoașterea umană la nivelul intelectiv? După cum a putut fi observat până acum, atunci când Toma din Aquino discuta despre obiectele stă rilor mentale, cănd prezintă procesul cunoașterii umane, o face proiectând un sistem de etape succesive. Speciile sensibile sau formele senzoriale, care transmit proprietățile obiectelor extramentale
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
acest lucru este posibil prin acțiunea intelectului agent, care iluminează și abstrage din imagini speciile inteligibile. Trebuie spus că Toma din Aquino nu postulează doar un intelect agent, ci și un intelect posibil; iar despre diferența dintre aceste două puteri intelective voi discuta în cele ce urmează. După analiza puterilor intelective, voi analiza rolul pe care îl joacă entitățile intermediare de la acest nivel în procesul cunoașterii umane descris de Toma din Aquino. Formele nu există în lumea înconjurătoare separate de materie
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
și abstrage din imagini speciile inteligibile. Trebuie spus că Toma din Aquino nu postulează doar un intelect agent, ci și un intelect posibil; iar despre diferența dintre aceste două puteri intelective voi discuta în cele ce urmează. După analiza puterilor intelective, voi analiza rolul pe care îl joacă entitățile intermediare de la acest nivel în procesul cunoașterii umane descris de Toma din Aquino. Formele nu există în lumea înconjurătoare separate de materie, cum susținea Platon, ci fac întotdeauna parte dintr-un compus
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
nimic nu este actualizat decât prin ceva aflat în act, așa cum se întâmplă la nivelul senzorial, unde sim turile pasive sunt actualizate în momentul în care un obiect sensibil aflat în act acționează asupra lor prin intermediul speciilor sensibile. La nivelul intelectiv, intelectul agent este cel care se află tot timpul în act și care se ocupă de actualizarea caracterului inteligibil al imaginilor prin dublă să acțiune de iluminare și abstragere a speciilor inteligibile: (ÎI.5.1.) Șed quia Aristoteles non posuit
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
care le înțelegem nu sunt inteligibile în act. Nimic nu este adus de la potenta la act decât prin ceva în act, la fel cum simțul este actualizat prin sensibilele în act. Era necesar, așadar, să postulam o putere în partea intelectiva care să actualizeze inteligibilele prin abstragerea speciilor din condițiile materiale. Și de aici [provine] necesitatea de a postula intelectul agent. Puțin mai jos, în aceeași quaestio 79, articolul 3, din Summa theologiae, Toma din Aquino afirmă că intelectul agent este
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
actualizarea caracte rului inteligibil din lucruri este depistarea facultăților care îl diferențiază pe om de restul creaturilor. Plantele au suflet vegetativ, animalele suflet vegetativ și senzitiv, însă numai omul are, pe lângă cele două tipuri de suflete menționate, si un suflet intelectiv, ceea ce înseamnă că, din tre facultățile sufletului intelectiv, cel puțin una este res ponsabila pentru ac tualizarea inteligibilității lucrurilor. Sufletul intelectiv nu are doar facultăți cognitive, intelectul agent și intelectul posibil, ci și apetitive, însă acestea din urmă nu joacă
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
facultăților care îl diferențiază pe om de restul creaturilor. Plantele au suflet vegetativ, animalele suflet vegetativ și senzitiv, însă numai omul are, pe lângă cele două tipuri de suflete menționate, si un suflet intelectiv, ceea ce înseamnă că, din tre facultățile sufletului intelectiv, cel puțin una este res ponsabila pentru ac tualizarea inteligibilității lucrurilor. Sufletul intelectiv nu are doar facultăți cognitive, intelectul agent și intelectul posibil, ci și apetitive, însă acestea din urmă nu joacă nici un rol în procesul de cunoaștere, ceea ce înseamnă
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
animalele suflet vegetativ și senzitiv, însă numai omul are, pe lângă cele două tipuri de suflete menționate, si un suflet intelectiv, ceea ce înseamnă că, din tre facultățile sufletului intelectiv, cel puțin una este res ponsabila pentru ac tualizarea inteligibilității lucrurilor. Sufletul intelectiv nu are doar facultăți cognitive, intelectul agent și intelectul posibil, ci și apetitive, însă acestea din urmă nu joacă nici un rol în procesul de cunoaștere, ceea ce înseamnă că doar intelectul agent și cel posibil sunt în măsură să actualizeze caracterul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
aceste facul tați cognitive, si nu cele inferioare pre cum simțurile externe și interne, care sunt prezente și la ani male, pot accesa inteligibilitatea. Așadar, caracterul inteli gibil există de la început în lucruri, însă abia atunci când intră în scenă facultățile intelective el devine actual. Dar să revin la manieră în care poate fi înțeleasă operația intelectului agent. La fel cum, pentru a vedea un obiect, este nevoie ca transpa rentul să fie actualizat de lumină, să fie în mod actual transparent
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
conceptual, realizând totodată operația de abstractizare a trăsăturilor accidentale care alcătuiesc imaginile. Ceea ce rămâne în urma acestei operații este specia inteligibila, care, asemenea imaginilor și speciilor sensibile, este cea prin care intelectul posibil cunoaște esență obiectelor extramentale, este id quo-ul cunoașterii intelective. Realizând această dublă operație, de abstractizare și de iluminare, intelectul agent oferă intelectului posibil materialul de lucru. Speciile inteligibile sunt depuse în intelectul posibil, ele fiind cele care informează intelectul posibil, cele cu care acesta intra propriu-zis în contact: (ÎI
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
a. 1, ad 4). La a patra [obiecție] trebuie spus că imaginile sunt iluminate de către intelectul agent, iar apoi, prin puterea intelectului agent, speciile inteligibile sunt abstrase din ele. Sunt iluminate așadar deoarece, așa cum partea senzitiva, prin unirea cu cea intelectiva, devine mai pu ternica, tot astfel și imaginile, prin puterea inte lec tului agent, sunt făcute apte pentru că din ele să fie abstrase intențiile inteligibile. Iar intelectul agent abstrage speciile inteligibile din imagini întrucât prin puterea în telectului agent putem
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]