34,719 matches
-
Musil al carui Om fără calități publicat parțial în 1930 și 1933 ( Conta¬minarea nu va apărea decât în 1934 după moartea sa) scoate în evidență, dincolo de evocarea plină de dezamăgire a societății austro-ungare de la începutul secolului, o profundă luciditate intelectuală. Această pasiune pentru introspecție nu împiedică marile nume ale literaturii și ale artei să se intereseze de epocă lor și să participe la dezbaterea dacă nu chiar și la lupta politică. Așa se întâmplă cu André Gide al carui individualism
CONTEXTUL ISTORIC DETERMINĂ ACCIDENTAL VALOAREA ARTISTICĂ SAU FALSUL DESTIN AL OPEREI DE ARTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1437996840.html [Corola-blog/BlogPost/369772_a_371101]
-
de dreapta nu se limitează doar la Franța, chiar dacă în această țară atracția exercitată de dictatură neagră și de cea bruna a fost cea mai puternică. În Anglia de exemplu, regimul lui Mussolini a avut încă de la început în lumea intelectuală lingușitori zeloși, iar regimul Führerului și-a avut și el adepții săi. Dacă pentru T.S. Eliot, Wyndham Lewis, Roy Campbell și W.B. Yeats „iluzia fascismului" s-a risipit în ajunul războiului, aceasta l-a determinat pe poetul Ezra Pound
CONTEXTUL ISTORIC DETERMINĂ ACCIDENTAL VALOAREA ARTISTICĂ SAU FALSUL DESTIN AL OPEREI DE ARTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1437996840.html [Corola-blog/BlogPost/369772_a_371101]
-
șanț puse la cale de Dumnezeu Însuși. ● Apostazia carnala, trupeasca, ne poate întoarce la starea de animalitate, la iobăgia instinctuala a patimilor. Apostazia spirituală, falsă și greșită, răuvoitoarea înțelegere a credinței, păcatul împotriva duhului sfânt, ne pot duce la hipnoză intelectuală, la starea de posedare demonica. ● Răul cel mai periculos și cu ușurință de făcut este atunci când la baza faptelor noastre se află și focul nestins al patimilor, al unor false “credințe” religioase. În întunericul acestei lumi chiar și o candela
TEOLOGUMENA – DESPRE CREDINTA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1463778069.html [Corola-blog/BlogPost/385158_a_386487]
-
propria candela, mai ales atunci când este la mare nevoie și crede că nu-l mai poate ajuta nimeni. ● Pe Dumnezeu nu-l putem gasi prin credință atâta timp cât îl considerăm doar un obiect sau subiect de cercetare, una din curiozitățile cunoașterii intelectuale, un răspuns abstract la întrebările noastre existențiale. Dumnezeu este semnul, sensul și direcția înspre care trebuie să purcedem. De-abia după ce trecem prin pustie, urcăm pe piscul muntelui, începe să se străvadă în depărtare pământul făgăduințelor, rostul și finalitatea credinței
TEOLOGUMENA – DESPRE CREDINTA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1463778069.html [Corola-blog/BlogPost/385158_a_386487]
-
Acasa > Eveniment > Aniversari > UN INTELECTUAL BIHOREAN NEPERECHE - VIOREL FAUR Autor: Miron Blaga Publicat în: Ediția nr. 64 din 05 martie 2011 Toate Articolele Autorului Este greu să scrii despre un Om, chiar și într-un moment de circumstanță, la ceas aniversar; este greu fiindcă, dincolo de
VIOREL FAUR de MIRON BLAGA în ediţia nr. 64 din 05 martie 2011 by http://confluente.ro/Un_intelectual_bihorean_nepereche_viorel_faur.html [Corola-blog/BlogPost/350640_a_351969]
-
univers cunoscut, dar de câștigat - cu inima și cu rațiunea - de fiecare dintre noi. Pentru Binele, Frumosul și Adevărul nostru, al fiecăruia dintre noi. Pentru o identitate exemplară. La mulți ani, Magister! Miron BLAGA Oradea 1Martie 2011 Referință Bibliografică: UN INTELECTUAL BIHOREAN NEPERECHE - VIOREL FAUR / Miron Blaga : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 64, Anul I, 05 martie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Miron Blaga : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
VIOREL FAUR de MIRON BLAGA în ediţia nr. 64 din 05 martie 2011 by http://confluente.ro/Un_intelectual_bihorean_nepereche_viorel_faur.html [Corola-blog/BlogPost/350640_a_351969]
-
regale a Săvârșinului. A absolvit cursurile Facultății de Educație Fizică din Timișoara, specialitatea Cultură fizică medicală. A îmbrățișat carierea didactică, funcționând ca profesor în diferite școli speciale din județul și orașul Arad. După anii ’90 și-a extins sfera preocupărilor intelectuale ca jurnalist de televiziune și presă scrisă (revista Arca). A început să scrie din tinerețe poezie, proză, teatru, dar și literatură pentru copii. Publică mai multe cărți: Cum am găsit-o pe Ileana Cosânzeana, proză pentru copii, Editura Facla, Timișoara
SPRE ȚĂRM ( POEZII 1975-1994) DE VASILICA GRIGORAȘ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1444386933.html [Corola-blog/BlogPost/343205_a_344534]
-
va stigmatiza pe liderii politici în care populația încă mai vedea o speranță pentru redresarea țării și ieșirea de sub teroarea roșie. Experimentul temnițelor și al muncii forțate din lagărele și coloniile comuniste a însemnat distrugerea clasei politice interbelice, eliminarea elitei intelectuale, exterminarea unui număr mare de clerici ortodocși sau greco-catolici și, în general, represiunea împotriva tuturor persoanelor care s-au împotrivit instaurării ,,democrației populare". Începând cu martie anul 1945, Partidul Comunist a declanșat o teroare sistematică împotriva opozanților politici, reproducând pe
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE ŞI INDICII DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA I de STELIAN GO by http://confluente.ro/stelian_gombos_1485434486.html [Corola-blog/BlogPost/344374_a_345703]
-
că necesară conștiința ontologica, preocupată de a-si construe treptele către înțelepciunea morală. Adrian Munteanu inovează, cumpănit, la modul apelativ, sonetele sale, cu o tehnică poetica, optând pentru imaginea unică și dezvoltată de-alungul întregii lor desfășurări și pentru pură plăcere intelectuală a potrivirilor simetrice și a polisimetriilor întrunite amfionic sau asimilându-și, sincronic, legea luxului, arta suprafeței, voluptatea ludicului, fără să părăsească bastionul dârzeniei morale, baricadele cultului muncii că noua religie a umanității. Prin acest volum Adrian Munteanu sporește zestrea estetică
PARADOXURILE DIN SONETELE LUI ADRIAN MUNTEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1442469072.html [Corola-blog/BlogPost/365607_a_366936]
-
În cazul lui Gabriel Liiceanu, această dorință de a apărea mai valoros s-a manifestat și prin introducerea în lucrarea sa de doctorat publicată în comunism a 32 de pagini scrise de Noica (v. Constantin Barbu, Cel mai mare furt intelectual al lui Liiceanu), pagini care alcătuiau întregul capitol despre hermeneutica „întoarcerii, revenirii” la care Liiceanu a renunțat în postcomunism tocmai din cauza repetatelor acuzații de plagiat care i-au fost aduse nu numai de foștii săi colegi de la Institutul de filozofie
DESPRE G. LIICEANU ŞI PLAGIEREA DE TIP „INADEQUATE PARAPHRASE” LA PATAPIEVICI de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Isabela_vasiliu_scraba_despre_g_liice_isabela_vasiliu_scraba_1344313600.html [Corola-blog/BlogPost/340874_a_342203]
-
îmi mai pune astfel de întrebări, lăsându-mă în voia descătușării simțurilor, pentru a putea simți că amețesc și că plutesc - și, mai presus de toate, pentru a nu mă mai tortura (fie și pentru o perioadă determinată) cu speculații intelectuale, cu întrebări rămase fără răspuns. Iată, ce șir al întâmplărilor - după serviciu, am nevoie de măcar o bere, și atunci intru din nou în local, mă așez la aceeași masă, privesc aceeași chelneriță care îmi aruncă și ea ocheade pe
INELUL BLESTEMAT de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 by http://confluente.ro/mihai_iunian_gindu_1451313495.html [Corola-blog/BlogPost/350197_a_351526]
-
de acel coșmar cu logodnica ce se transforma în vultur, imediat după ce-i puneam inelul pe mână... Unde să evadez? O iubită adevărată nu am. Prietenii apropiați îi număr pe degetele de la o mână. Povara suferinței lumii și a frământărilor intelectuale este imensă. Am spus, de la un moment dat, cât am putut de ferm “nu” drogurilor sau sinuciderii. Acestea constituiau capcane în care nu voiam să cad. Atunci ce să fac? E simplu. Voi bea aceeași bere, în același local. Apoi
INELUL BLESTEMAT de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 by http://confluente.ro/mihai_iunian_gindu_1451313495.html [Corola-blog/BlogPost/350197_a_351526]
-
pe pământul/ splendorii/../ Și tu cazi mută, fără a ști./ Cazi în tăcere, asemenea nouă./ Aidoma unui trup nimicit cazi/ pe verticala aerului lipsit de vedere”. Analogia frunză (veștedă) - om nu este doar o figură plastică, ci și o metaforă intelectuală, rezultatul translării comparației, din zona sensitivă, în aceea a rațiunii, care știe că legile oarbe, imuabile (“aerul lipsit de vedere”), ale naturii sunt aidoma celor ce guvernează destinul uman. Pe acestă dualitate, productivă în plan artistic, se întemeiază, după opinia
POEZIA LUI ANDRES SÁNCHEZ ROBAYNA – O METAFIZICĂ A LUMINII de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 661 din 22 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Poezia_lui_andres_snchez_robayna_olimpia_berca_1350917065.html [Corola-blog/BlogPost/346449_a_347778]
-
simțit nevoia de a lăsa urmașilor încărcătura acestui timp, reușind totodată să depășească limitele acestuia, deoarece cărțile ca și pietrele sunt statornice în fața viiturilor. Dumneaei a evidențiat ca trăsături definitorii ale medicului și scriitorului Elena Armenescu, pasiunea pentru studiu, pregătirea intelectuală foarte bogată, credința nestrămutată în Dumnezeu, interesul pentru amănuntul cotidian, înțelepciunea, adevărul, iubirea pentru semeni, mândria de a aparține acestui pământ, freamătul minții și al sufletului, afirmând totodată că gândurile rostite în utrenie ridică sufletul autoarei la înălțimea sacrului. Silvia
SFÂRŞIT DE AN LA CENACLUL LITERAR OCTAVIAN GOGA , BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1419276747.html [Corola-blog/BlogPost/342453_a_343782]
-
parteneriate sunt legate de procesul educațional, în general. Organizăm activități cu elevii și părinții, concursuri, dezbateri, vizionări de spectacole, expoziții, excursii, participăm la workshop-uri pe teme diverse. Toate aceste activități extrașcolare vin în completarea activităților școlare menite să formeze însușirile intelectuale, morale și fizice ale personalității elevilor, într-un cuvânt educația lor. - Ce subiecte ai abordat și cu ce rezultate, la simpozioanele la care ai participat cu comunicări științifice? - Subiectele abordate de mine sunt de didactică a limbii franceze. Simpozioanele nu
TEATRU-FORUM SAU TEATRUL OPRESAŢILOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Dialog_cu_carmen_margan_despre_un_altfel_de_un_teatru_teatru_forum_sau_teatrul_opresatilor_.html [Corola-blog/BlogPost/358898_a_360227]
-
de inițere în cunoașterea limbii franceze desfășurat în grădinițele din Lugoj, de către voluntari din rândurile elevilor de liceu sau ale profesorilor de limba franceză . - Te rugăm să ne dai o definiție a educației. - Educația unei persoane reflectă totalitatea calităților sale intelectuale, morale și fizice. Când spunem despre cineva că este educat, înțelegem că personalitatea sa este caracterizată de multe calități. Dar ce facem cu defectele? Există oare om fără defecte? Nu cred, de aceea consider că educația mai înseamnă și abilitatea
TEATRU-FORUM SAU TEATRUL OPRESAŢILOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Dialog_cu_carmen_margan_despre_un_altfel_de_un_teatru_teatru_forum_sau_teatrul_opresatilor_.html [Corola-blog/BlogPost/358898_a_360227]
-
a ni le asuma. Tot prin educație învățăm să luptăm contra defectelor noastre, chiar dacă, uneori, lupta este foarte grea. Educatorii, adică noi, profesorii, avem această dificilă responsabilitate, de a forma educația tinerilor. Aceia care nu au în vedere decât formarea intelectuală a elevilor , consider că eșuează în munca lor de educatori. - În prezent ești implicată în vreun proiect? Dacă da, te rugăm să ne descrii în câteva cuvinte în ce constă. - Tocmai m-am reîntors de la ultimul meeting al proiectului Comenius
TEATRU-FORUM SAU TEATRUL OPRESAŢILOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Dialog_cu_carmen_margan_despre_un_altfel_de_un_teatru_teatru_forum_sau_teatrul_opresatilor_.html [Corola-blog/BlogPost/358898_a_360227]
-
numai după cantitatea de bunuri dobândite legal sau ilegal (case, mașini, conturi, țoale), nu-i de mirare că îmbogățiții de ieri și de azi, semianalfabeți cu diplome, privesc chiorâș la carte și cultură și că pe autenticul și mereu săracul intelectual îl tratează cu o condescendență disprețuitoare. Putem depăși impasul moral-spiritual în care ne găsim doar meditând cât mai des la spusele lui Constantin Noica: „Dorim untul german sau cultura românească?” Căci, se știe foarte bine, un popor rămâne în istorie
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1424771442.html [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
Articolele Autorului La orizont se deschid acum încet, încet, pe nesimțite, zorii unei lumi așa zise post-moderne, care încearcă o reevaluare a exceselor valorilor și a gândirii raționaliste moderne. Astfel, pare surprinzător și totodată paradoxal că o parte din elită intelectuală luminată din vârful ierarhiei filozofice de astăzi, care crede și urmează același filon de gandire vădit și declarat ateista, consideră că inadmisibil faptul că după atâta vreme de când Dumnezeu a fost declarat mort omul nu a reușit totuși să inventeze
MYSTERIUM TREMENDUM ET FASCINANS de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1483740670.html [Corola-blog/BlogPost/379224_a_380553]
-
T. Alexie s-a născut în Drăgășani, în cartierul Bârsanu, în 1927, ca fiu al cismarului Toma Nicu și al Elisabetei de profesie casnică. Drumul spre afirmare al acestuia a fost unul dintre cele mai luminoase și drepte, grație calităților intelectuale cu care l-a înzestrat natura. După o viață de muncă și împliniri, dar și de piedici și necazuri inerente, s-a decis să-și depene într-o carte de memorii, amintirile. Așa se face că la vârsta de 78
NICU T.ALEXIS, PERSONALITATE DISTINSĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Nicu_t_alexis_personalitate_distinsa.html [Corola-blog/BlogPost/354352_a_355681]
-
Arhiepiscop Epifanie inspira tuturor foarte multă seriozitate, sinceritate, demnitate, mult discernământ și foarte multă fermitate, tenacitate și cumințenie sufletească... Tocmai din această cauză era foarte apreciat, foarte admirat și probabil, și invidiat... El, Arhipăstorul, a fost întotdeauna, consecvent probității sale intelectuale, morale și sufletești... De aceea, a fost mult iubit de tinerii elevi-seminariști, studenți-teologi, preoți și călugări, ajutându-i pe foarte mulți dintre ei prin recomandările și sfaturile pe care le-a dat fiecăruia în parte, ori de câte ori a fost solicitat... Colaborator
ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP EPIFANIE AL BUZĂULUI ŞI VRANCEI (1932 – 2013)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/In_memoriam_inaltpreasfintitul_parin_stelian_gombos_1357637803.html [Corola-blog/BlogPost/346206_a_347535]
-
etc. Același lucru mi s-a întâmplat (tot cu nota 9!), când mi-am susținut teza de licență la Psihiatrie, câțiva ani mai târziu. Cu foarte mulți ani înainte de a fi Capitala Culturală Europeană, Sibiul meu natal poseda o efervescență intelectuală și artistică de prim rang. Pe care am simțit-o și eu, ca elev de liceu. Când am devenit student la medicină în Cluj, la mai puțin de 18 ani împliniți(!), apetitul meu pentru cultură era deja deschis. Și Slavă
TAINA SCRISULUI (10): SUNT UN OM NOROCOS de LUCIAN MUNTEANU în ediţia nr. 572 din 25 iulie 2012 by http://confluente.ro/Lucian_munteanu_taina_scrisului_10_lucian_munteanu_1343213954.html [Corola-blog/BlogPost/359091_a_360420]
-
român. Cred că ar trebui să ne imaginăm cum marele Caragiale îi amenință pe toți, zicând: „Fie-vă teamă de condeiul meu!” și cum apoi, cu surâsul său ironic, ne întreabă: „Ce credeai, că am murit, neică?!” V-am auzit intelectualul vocabular presărat cu succesuri, almanahe, branconieri, impetuos necesari, arbori argumentali și mai ales vorbind despre acea rasă productuvă de vaci „Einstein”. N-am murit, neică! Vă supervizez de aici, din veșnicia rece a țintirimului, luminat de luceafărul Eminescu. Încă n-
ANUL CARAGIALE de ION C. HIRU în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 by http://confluente.ro/Anul_caragiale_ion_c_hiru_1332436334.html [Corola-blog/BlogPost/364916_a_366245]
-
în atenție. Aceasta a apărut ca urmare a modului în care receptăm informațiile din media și anume prin stimulare constantă, fragmentare și derularea în paralel cu alte activități. Acest mod poate fi distractiv și amuzant, dar nu are o valoare intelectuală. O astfel de cultură subminează capacitatea noastră de a ne concentra și de a conștientiza aspectele mai profunde ale vieții, care sunt piatra de temelie a relațiilor intime sociale, întelepciunea și dezvoltarea intelectuală. Rețelele sociale constituie partea cea mai importantă
Stefan Vladutescu: Locul reţelei sociale în „social media”. Din manuscrise by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-locul-retelei-sociale-in-social-media-din-manuscrise/ [Corola-blog/BlogPost/339463_a_340792]
-
și amuzant, dar nu are o valoare intelectuală. O astfel de cultură subminează capacitatea noastră de a ne concentra și de a conștientiza aspectele mai profunde ale vieții, care sunt piatra de temelie a relațiilor intime sociale, întelepciunea și dezvoltarea intelectuală. Rețelele sociale constituie partea cea mai importantă, cea mai prolifică și cu cea mai ridicată forță de impact social dintre componentele a ceea ce se cheamă social media. Ele sunt, totodată, și produsele de comunicare-interacțiune generate în ultimii ani de sistemul
Stefan Vladutescu: Locul reţelei sociale în „social media”. Din manuscrise by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-locul-retelei-sociale-in-social-media-din-manuscrise/ [Corola-blog/BlogPost/339463_a_340792]