215 matches
-
calificată drept patologică mai ales dacă se instalează mult prea devreme sau dacă se prelungește la nesfârșit. „Dacă o identificăm la copil în stare latentă, este semn rău. Acesta poate fi semnul unei personalități schizoide” (Sandler, 1980/1985). Dar dacă intelectualizarea nu mai dispare? Freud (1937a/1987) vede în aceste mecanisme „care nu sunt anulate după ce au scos eul din încurcătură în anii dezvoltării sale” un infantilism, întrucât „eul de acum puternic al adultului continuă să se apere împotriva unor pericole
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de retragerea apatică, prin faptul că evadarea într-o lume imaginară antrenează o scădere a interacțiunilor cu lumea înconjurătoare. Alte două mecanisme de apărare au puncte comune cu retragerea apatică, întrucât implică o eliminare a afectelor. Acestea sunt izolarea și intelectualizarea. Putem nota însă că, în izolare, activitatea subiectului nu este câtuși de puțin diminuată, spre deosebire de ceea ce se observă în retragerea apatică. Remarca este valabilă și în cazul intelectualizării; printre altele, în acest mecanism se produce o înlocuire a valorilor afective
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
retragerea apatică, întrucât implică o eliminare a afectelor. Acestea sunt izolarea și intelectualizarea. Putem nota însă că, în izolare, activitatea subiectului nu este câtuși de puțin diminuată, spre deosebire de ceea ce se observă în retragerea apatică. Remarca este valabilă și în cazul intelectualizării; printre altele, în acest mecanism se produce o înlocuire a valorilor afective prin valori intelectuale, ceea ce n-a fost niciodată sesizat în cazul retragerii apatice. Semnificația pentru patologietc "Semnificația pentru patologie" Deși retragerea apatică este un mecanism de apărare activat
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Relațiile cu alte mecanisme de apărare" Relațiile dintre sublimare și formațiunea reacțională nu sunt studiate în această rubrică, ele fiind expuse în secțiunea consacrată formațiunii reacționale (vezi pp. 181-189). În ciuda aparentei lor asemănări, este simplu să discernem între sublimare și intelectualizare. Acest din urmă mecanism permite evitarea trăirii unui conflict luându-i în considerare doar aspectele cognitive, cu detașare și obiectivitate, ca și cum ar fi vorba despre o problemă de ordin general. Astfel, individul fuge de o conștientizare intolerabilă a ceea ce reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
ca și cum ar fi vorba despre o problemă de ordin general. Astfel, individul fuge de o conștientizare intolerabilă a ceea ce reprezintă, pentru el însuși, problema în cauză: „Intelectul este calmat în detrimentul afectului” (Ruszniewski, 1995). Spre deosebire de ceea ce intră în joc în sublimare, intelectualizarea nu comportă nici cea mai mică activitate de creație. Cât despre comparația dintre refulare și sublimare, ea ne rezervă surprize! Teoretic vorbind, sublimarea exclude refularea. Ultimul mecanism citat poate fi comparat cu un dig ridicat împotriva furiei apelor (imaginea îi
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
mondial. Totuși, raportul lor, care e dictat de natură, pe de o parte, și, de pe alta, determină însăși temelia culturii, raportul nu se poate zdruncina fără a pune viitorul culturii în primejdie și aspectul nou al acestui raport, provocat de intelectualizarea femeii, e problema ce ne interesează. ș...ț Intelectualul își trăiește crizele sale pe nivelul cugetării și încearcă să le rezolve prin cugetare. Într-un cuvânt, e un tip de om a cărui viață intimă, ca și cea socială, e
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
în vecinătatea procedărilor avangardiste sau a tehnicii comicului absurd) au individualizat poezia lui postbelică, inclusiv pe cea „de comandă”. Poetul a dobândit în peisajul literar al epocii un loc distinct, de meșteșugar iscusit și agreabil al cuvântului, factor de relativă intelectualizare și rafinament al versului într-o vreme când dogma oficială în materie de creație literară împingea majoritatea poeților conformiști la compuneri plate, narativ-expozitive, neavenite estetic. B. era, într-un fel, un nonconformist în sânul conformismului. Insuficiența fondului poemelor - deseori didacticist
BRESLASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285879_a_287208]
-
și îi duce în străinătate, luând toate măsurile pentru a nu fi descoperiți. De atunci, viața Xenei rămâne „înstrăinată” (cum sugerează și numele ei), sub apăsarea așteptării chinuitoare, dramatice, privită minuțios de autoare, ca prin microscop. Apropiată prin tendința de intelectualizare a emoției de Hortensia Papadat-Bengescu, Cella Delavrancea, Ioana Postelnicu și Anișoara Odeanu, B. apare ca o prozatoare stăpână pe tehnicile moderne ale romanului, practicând discontinuitatea temporală, paralelismul planurilor și decuparea lor într-o manieră asemănătoare procedeelor cinematografice. Scriitura este densă
BALAMACI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285568_a_286897]
-
spune adevăruri bătute în cuie, ce nu ar putea fi combătute de nimeni. Departe de individul cu pricina, ideea de dezbatere, ceea ce ar însemna conform cărții scrise, argument și soluție. Se folosește tot într-o veselie, comentariul-constatare, cu pretenție de intelectualizare, care ca să nu pară totuși prea pașnic și steril, este bine condimentat la articulații, cu înjurătura românească, izvorâtă din sfânta mânie proletară. Dar din păcate, acest mod dea privi lucrurile, este nepericulos pentru cei de sus și nici determinant a
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
că n-am văzut, în deșert, "aerodromul" pentru navele cosmice. Construit, cum zic americanii, "în mijlocul a nicăieri"... Plouă mai departe. Ploaie putredă. Una din acele ploi de toamnă care-ți răscolesc reumatismele * și care, în Europa, sunt un stimulent pentru "intelectualizarea" oboselii. Ceața s-a îngroșat, a coborât, vâscoasă, acaparatoare, până la jumătatea zgârie-norilor. Pietonii, zgribuliți sub umbrele, au devenit fantomatici... Emerson ne asigura, chiar din Boston, că sufletele americanilor sunt apăsate, de dimineața până seara, de umbra Judecății de Apoi. Oare
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
Rodica Maniu. G. Călinescu vorbește în Istoria... sa de „suprarealismul” avant la lettre al poetului (care, în paranteză fie spus, s-a ilustrat și ca un fin grafician): „Procedeul e al plasticei moderne, care, în năzuința de a scăpa de intelectualizări și de a ajunge la sufletul pur, cultivă și pastișează desenul copiilor. În chipul acesta, Adrian Maniu e printre cei dintîi pionieri ai dicteului automat”. Autorul va fi privit - în egală măsură - ca precursor al bizantinismului și al „poeziei de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Adrian Maniu de dinaintea Primului Război Mondial: „Cicatrizarea rănilor de lance pe pavăza lunii“ (în Noua revistă română din 22 iunie și 13 iulie 1914) și „Poezie“ (în Cronica din 12 iunie 1916), arată un adversar al anecdoticului pitoresc și un adept al intelectualizării peisajului: „Poezia nu mai e atît de importantă cît sînt versurile. Versurile sînt schițe de adevăr sufletesc sau de idee (...) Pentru cei vechi, peisagiul nu avea însemnătate estetică. (...) În artă, peisagiul nu a intrat decît atunci cînd a fost intelectualizat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
muncă; înlocuirea raționamentului individual prin algoritmi sau reguli de luare a deciziilor; sporirea solicitării funcțiilor intelectuale superioare (raționament, deducție, analiză, capacitate de anticipare, capacitate de a lua decizii); sporirea considerabilă a volumului de informații relevante emise, recepționate, prelucrate și evaluate; intelectualizarea muncii, creșterea cantității și calității cunoștințelor profesionale; accentuarea tendinței de formare a echipelor de muncă, cu un grad mărit de autonomie, a căror funcție este de a realiza un ansamblu de sarcini interdependente, care, luate împreună, formează un întreg care
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
diferendelor dintre poliția administrativă și cea comunală), Legea din 1 aprilie 1903 (în care se statuau ca principii generale unitatea de direcție și de execuție, centralizarea într-un singur scop a funcțiunilor polițienești și legarea lor printr-o colaborare activă, intelectualizarea personalului și disciplinarea lui, prin măsuri capabile să asigure o cât mai bună îndeplinire a serviciului polițienesc). În ianuarie 1866, printr-un decret-lege, au fost înființate gărzi orășenești cu rolul de a face serviciul ,,de pază în interiorul comunei”, de a
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
sau o puternică stare de stres. Nu se știe dacă toate mecanismele de apărare postulate de psihanaliști pot fi reconsiderate ca mecanisme cognitive de prelucrare selectivă a informației traumatice, există însă mecanisme de apărare precum: negarea defensivă, represia, raționalizarea, proiecția, intelectualizarea și izolarea care permit o promițătoare abordare cognitivă. Negarea cuprinde procesele de blocare a constituirii reprezentării interne, informaționale a traumei, la nivel perceptiv, atențional, cognitiv-emoțional. Represia vizează modalitățile de evitare a reactualizării informației traumatice în memoria de lucru. Proiecția constă
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
de evitare a reactualizării informației traumatice în memoria de lucru. Proiecția constă în atribuirea responsabilității pentru situația de stres a unor factori externi (destin, celorlalți). Raționalizarea vizează în mod direct, reevaluarea pozitivă a situației stresante și a comportamentului dezadaptativ propriu. Intelectualizarea/izolarea constă în prelucrarea preponderentă a informației traumatice izolate de conotațiile sale emoționale negative. Astfel, interacțiunea dintre temperament și stilul de disciplină parentală conduce la conturarea stilului de atașament care pare să influențeze nu doar viața de familie de fiecare
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
Epoca actuală cunoaște o puternică și multiplică implicare a aspectelor general-culturale În viața socială corelată direct „economiei”. Se vorbește de „dematerializarea” sau „subiectivizarea” produselor prin prevalarea tot mai mare a aspectelor de „soft” (programe de calculator) asupra celor de „hard”, „intelectualizarea” tehnologiilor (tehnologiile informatico-cognitive), trecerea spre modelele „postmoderne” ce pun pe prim-plan „valorile spirituale”, față de cele „materiale” (mai corect, a cerințelor spirituale de viață față de cele materiale), „spiritualizarea economiilor” etc. „Ceea ce s-a petrecut În viața modernă nu este doar
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
obiectiv" nu reclamă, așa cum au crezut unii interpreți grăbiți, întoarcerea la o formulă de artă desuetă (realismul mimetic), contrazisă de evoluția prozei moderne. Prin modernizare (atât în cazul poeziei, cât și în cel al prozei) Lovinescu înțelegea un proces de intelectualizare a discursului, care impune, de fapt, adâncirea (obiectivă) în "subiect". Cu alte cuvinte, sincronizarea cu modelele occidentale vizează explorarea metodică a eului individual, devenit acum obiect de investigație psihologică. În consecință, invocata trecere de la rural la urban indică mai curând
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
la "subiectiv", exact invers decât prevăzuse criticul de la Sburătorul or, am mai spus și cu alte prilejuri, nu în sensul acesta a folosit termenii Lovinescu, pentru care "subiectivul" exprimă triumful afectivității, al lirismului (inadecvat genului epic), pe când "obiectivul" presupune raționalizare, intelectualizare, explorare lucidă a sufletului uman și a lumii, a "subiectului" și "obiectului" deopotrivă. 7 E. Lovinescu, "Istoria literaturii române contemporane (1900-1937)", în op. cit., p. 209. 8 După cum semnala Gabriela Omăt, articolul lui Lovinescu Mizerii literare nu a fost prizat la
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
sub forma unui fascinans încifrat. Pentru Paul Valéry, opera unui poet e "un fragment perfect constituit dintr-un edificiu imaginar" (Variété, I). Limbaj eminamente codificat tinzând spre completitudine, confesiune cu reverberații specifice vremii, poezia contemporană participă cu mijloacele sale la intelectualizarea emoției; viața și demersul cogitativ se potențează reciproc, deși nu de puține ori rostirea abstractă, frigidă, barează zborurile. Începutul (antisentimental) de nou mileniu, unul marcat de absurd și violențe planetare, început neliniștit și răsturnător, dă probe tot mai dese de
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
lui Doinaș aliaj de memorie și prezentificare ține de mentalul unui călător mitic solitar, pornit spre Țara Făgăduinții. Logosul demiurgic (Cuvintele poetului), crede el, vizează un "timp esențial / ce scaldă pulsul unor clipe în strălucire și durată". Izbește la Doinaș intelectualizarea sistematică a emoției de unde o poezie intens gânditoare, un lyrisme à froid, un discurs liniar asumându-și întrebările filozofiei; poetul, un abstractizant lucid, un arhitect, problematizează neîncetat, transgresând din imanent în impalpabil. Preocupă omul interior în perspectiva eternului. În fond
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Antrenând participarea aproape integrală a psihicului, fenomenul frustrației influențează, la rândul său, în mod dinamic, cea mai mare parte a personalității omului: „gândirea” se anagarjează pe o linie strategică, algoritmică și euristică specifică; „afectivitatea” parcurge un proces de nuanțare și intelectualizare; „personalitatea” ajunge să traducă și să rezolve, în mod obiectiv, contradicțiile ivite, ridicându-se astfel la instanța superioară a „decentrării”, a capacității de a se substitui altuia, de a se transpune și a înțelege în mod adecvat trăirile și motivațiile
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
față de sine și față de asemeni, precum și absența unei integrări superioare în viața socială și de familie (care înseamnă „angajare” și „cooperare”) - iată semnele incontestabile ale unei insuficiente maturizări afective. Sentimentele devin constante, stabile, numai prin actul de conștientizare (adică de „intelectualizare” și „obiectivare” a trăirilor afective), care permite clasificarea sensului și a semnificațiilor propriilor stări și reacții afective în contextul unui sistem de valori sociale, culturale și morale. 2) Neintegrarea socio-profesională etse, deasemenea, și rezultatul unor deformații produse în sfera caracterului
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
cultiva; cultivat; cultura; curs; dar; delecta; depresie; descifra; a descoperi; dezvolta; a se dezvolta; a se documenta; documentat; dobîndi; drept; educa; elevi; a evalua; examene; expresiv; a face cunoștință; facultate; fain; fericirea; fruct; gînduri; în glas; a se informa; inspiră; intelectualizare; intens; internet; Ion; isteț; istețime; iubire; îmbogăți; încet; încîntătoare; învățare; a fi învățat; învățătură; a însuși; a înțelege; înțelept; laptop; lecturează; lecturi; legătură; legea; liceu; limbă; magie; a medita; melancolie; moleșeală; moment; a memora; mesaj; Moromeții; niciodată; obosesc; ochii; om
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
acestei vârste obțin succese în acțiuni de protejare a mediului, sprijinirea tineretului, oferirea de asistență celor suprasolicitați. Educația permanentă este un răspuns la provocările, la sfidările determinate de transformările rapide din lumea contemporană. Actualele mutații ale civilizației se caracterizează prin intelectualizarea câmpului muncii, explozia cunoștințelor și o schimbare permanentă a tuturor aspectelor culturii. Replica la această provocare a lumii de azi, cred specialiștii, practicienii cu deosebire, nu poate fi decât dezvoltarea continuă a individului, educația sa permanentă, o politică culturală care
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]