318 matches
-
celor pozitive cât și celor negative, este dovedită în mod satisfăcător, iar Marçal și mai puține despre sentimentele canine, despre care certitudinile sunt rare și îndoielile mii, cineva va trebui să ne explice într-o zi din ce naiba de motive, inteligibile de o parte și de alta, s-au îmbrățișat cei doi când nici măcar nu aparțin aceleiași specii. Cum fabricarea mulajelor era o noutate absolută pentru olărie, Cipriano Algor nu va putea evita să-i arate ginerelui ce făcuse zilele astea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
unui program strategic, cum este el produs, este el corect sau nu, există alternative posibil mai bune, cum se explică dificultățile și eșecurile neașteptate ale aplicării acestui program? O asemenea analiză promite a fi interesantă nu numai pentru a face inteligibile procesele tranziției în ele însele, ci și din punctul de vedere al construcției unei noi științe. Rădăcinile tranzițieitc "RĂdăcinile tranziției" Tranziția a început nu în 1989, ci mult mai devreme. Aș putea spune că ea s-a declanșat încă de la
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
a stabili relații între fapte care - în absența coerenței imprimate de mythos - ar fi putut părea pur și simplu aleatorii. Într-un cuvânt, principala intenție a mimesis-ului ar fi - din acest unghi - revelarea unei structuri care face evenimentele să devină inteligibile. În ceea ce privește dianoia (ideea, intenția sau tema), aceasta contribuie la conceptualizarea, pe alt palier, a istoriei povestite, permițând receptorului să acceadă, de la înlănțuirea temporală a faptelor, la sensul lor general. Cu alte cuvinte să interpreteze. De cealaltă latură, scriitorul - locuind și
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
cititorul (și mai cu seamă criticul, în ipostaza sa de cititor specializat) devine „un detectiv, un vânător în căutare acelor indicii care să-i permită să confere istoriei un sens”113. Urma - devenită acum conceptul-cheie - stabilește legături nu numai cu inteligibilul, ci și cu identitatea și memoria. Un vast capitol din studiul lui Cave este dedicat „cicatricei lui Ulise”, privită ca urmă capabilă să stimuleze amintirea și să exorcizeze, deopotrivă, trauma experienței parcurse. Așadar, preluând de la Aristotel conceptul de acțiune cu
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
oricum merg mână În mână cu recunoașterea pozitivă a realizărilor. Fiecare școală trebuie să-și stabilească singură regulile, formele de recompensă și sancțiune, respectând câteva principii de bază: - regulile și așteptările ar trebui să fie clare și ușor de Înțeles/inteligibile, să aibă un substrat pozitiv și să ofere oportunități pentru recompense, să reflecte etosul și cultura școlii, să fie corecte și acceptabile pentru profesori, elevi și părinți/tutori, să fie coerente, realizabile și să fie elaborate În urma unei consultări cu
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
ca în teologia creștină, în afara „relativului”, ci în intimitatea experienței interioare, deoarece explorarea „lumii interioare”, consideră Marcel în Journal métaphysique, „ne oferă căi de acces în intimitatea universului din afară”. G. Marcel, în efortul său de a îmbina sensibilul cu inteligibilul, a încercat să instituie o reflecție bazată pe „noi înșine”, menită să integreze toate ființele în interiorul Ființei. Filosoful a considerat că un astfel de proiect se realizează cel mai bine sub forma unui „jurnal metafizic”, care permite o înaintare ideatică
Fiinţă şi transcendenţă la Gabriel Marcel. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Alin Negomireanu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2276]
-
anumite semne de întrebare. Admiratorul lui Shakespeare crede că pe lume există mai multe lucruri decât se pot cunoaște de un singur om. Din acest motiv cochetează chiar cu enigmele mărunte, fără însă a construi un teritoriu enigmatic opus celui inteligibil. Satanismul din opera lui I.L. Caragiale nu este nicidecum semnul vreunei neliniști personale; imaginea de scriitor anxios, pe care doresc unii critici să o impună, nu pare a avea justificare. Trebuie să remarcăm că două din povestirile lui, Între două
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
Piaget: „Orice explicare psihologică sfârșește, mai devreme sau mai târziu, prin a se sprijini pe biologie sau pe logică (sau pe sociologie care, Însă, În ultimă instanță, la rândul ei, ajunge la aceeași alternativă). Pentru unii, fenomenele mentale nu devin inteligibile decât dacă sunt raportate la organism. Acest fel de a gândi se impune, În adevăr, În studiul funcțiunilor elementare (percepție, motricitate etc.) de care depinde inteligența, la Începuturile sale. Dar nu vedem În nici un chip ca neurologia să poată explica
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
vor îmbrățișa - mă tem că niciodată - ideile românismului și ale valorilor europene, punându-se cu adevărat în slujba intereselor acestui popor. Deocamdată nu ne rămâne altceva decât să înregistrăm - drept un mare act patriotic! - efortul lor de a articula ceva inteligibil în limba română, declarată drept limbă de stat în Republica Moldova. Acest efort - fie el și de suprafață, pentru că e necesar să traducem în continuare, de exemplu, spusele premierului Ion Ciubuc din basarabeană în română - e minat (autosubminat) de o dispoziție
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
definiție a ficțiunii care se aplică doar povestirii non-referențiale53. R. Barthes observă, la rândul său, că "realul" devine "referința esențială" în povestirile istorice, dar este supus procesului de ficționalizare în textele fictive, unde nu există alte constrângeri decât cele ale inteligibilului 54. Totuși, problema rămâne nerezolvată, pentru că modelul povestirii istorice nu permite să se dea socoteală de ansamblul textelor factuale care înseamnă povestiri la persoana întâi (autobiografice sau istorice: memorii, jurnale, mărturii), scrieri științifice, texte critice (eseu literar, eseu filosofic, critică
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
sens, mai trebuie adăugat că, în general, disidenții trebuiau să fie și oameni ai condeiului, persoane cu un anumit grad de educație, care să fie capabile să articuleze în scris criticile față de sistemul comunist și, mai ales, să le facă inteligibile unei instanțe străine. Pe scurt, disidenții, cel puțin cei care au ajuns să fie cunoscuți ca atare, au fost ceea ce am putea numi intelectuali publici"35. Pentru Monica Lovinescu, termenul de disident "care se substituie celui de opozant sau de
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
plasează discuția dincolo de mode și timp. Rainer Maria Rilke "a făcut din poezia sa un mijloc de acces către esențe și prin aceasta poezia își atingea propria esență și menire; dar prețul împlinirii a fost sacrificarea cuvântului cu sensul lui inteligibil, singura punte pe care omul o poate arunca spre haosul nonsensului". De mult, modernismul a devenit "un conformism deja intolerant"; etichetele nu mai corespund conținutului: "suprarealismul continuă să fie un "modernism", deși nimic nou nu s-a produs în acest
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
cu cît pătrundem în concret, în detalii scatologice sau microscopice, vedem aceeași organizare structurală care ne permite "să le sesizăm pertinența și profunzimea, unicitatea și pleiada din care fac parte", cum frumos spunea Lévi-Strauss, trecînd "de la sensibil la sensibil prin inteligibil". Atfel, obiectele și ideile, imaginația și reflecția, emoția și logica, structura și povestirea sau istoria ei nu fac parte din lumi separate. A descoperi diversitatea nu presupune să anulezi unitatea, dimpotrivă. Totul poate fi transcens. Structurile imuabile ale viului nu
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
datelor sociale și politice existente, prin luptă și acțiune publică: aceasta este „luarea de cuvânt”, după expresia întrebuințată de Hirschman 6. Vocația conceptului de decepție nu constă doar în a lămuri experiențele individuale de consum, ci și în a face inteligibile oscilațiile tendinței ce se manifestă în comportamentele colective. Cum se explică faptul că societățile noastre sunt martore ale unor schimbări subite de preferințe în raport cu axa privat/public? De ce, după un ciclu dominat de căutarea fericirii personale, vedem cum urmează o
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
pentru a doua oară! - reputația pe care i-o face Platon, și numai el: platonizat până la exces, el apare cu greu în maiestatea a ceea ce a fost, după toate aparențele mai ironist, mai nostim, mai misterios, mai puțin devotat cauzei inteligibile decât ne lasă tradiția să credem. Un straniu trio de contemporani îi asociază într-adevăr pe Socrate atenianul, Aristip cirenaicul și Diogene cinicul într-o figură de stil subversiv care are de câștigat dacă va fi disociată de magnetismul platonician
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
și îndeamnă la o existență jubilatorie; în ce-l privește, Platon propovăduiește ideile, conceptele pure evoluând într-o lume celestă; el se închină unei puteri demiurgice și dă zeilor puterea arhitectonică asupra lumii, ne învață să întoarcem spatele sensibilului în favoarea inteligibilului, în sfârșit transformă existența într-o perpetuă ocazie de renunțare. Doi oameni, două lumi, două tradiții care se opun punct cu punct. Aceste două feluri de a fi în lume, de a o vedea și a o gândi sunt absolut
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
priori contradictorii constă în negarea de către Eudoxos a separației dintre o lume sensibilă și o lume inteligibilă. Pentru filosoful hedonist, Forma este imanentă lucrurilor sensibile. Aceasta nu rezidă în afara materialității sale, ci în ea. Nicio participare a sensibilului terestru la inteligibilul celest, nicio degradare a ideii în materie, nicio transcendență a principiilor genealogice, ci o lectură care face un pas înainte în direcția lui Aristotel. Pentru că autorul Metafizicii n-ar renega considerarea Formei drept o calitate potențială a Materiei. Afirmându-și
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
de construcție permite o adevărată soteriologie, în special în problema morții. 6 Moartea morții. În opoziție cu fabula din Phaidon al lui Platon care susține nemurirea sufletului, imaterialitatea acestuia, dualismul, separația dintre trup și suflet, pe principiul distincției nete dintre inteligibil și sensibil, dintre cer și pământ, Epicur își bate joc de cei care afirmă inconsistența materială a sufletului. Căci, pentru a imagina infernuri și paradisuri, damnațiuni și păcate, pedepse și destine post-mortem, pentru a te teme de zei sau de
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
să la suprarealism și psihanaliza, pe care le folosește că pe calea cea mai sigură de a a pătrunde în misterele lumii. Există o puternică legătură între psihanaliza și conceptul de inconștient; inconștientul servește de mediator între lumea sensibilă și inteligibilul, iar inconștientul este cel care poate explica boală mentală de care par să sufere Juan Pablo Castel, Fernando Vidal, poate chiar toată familia Vidal Olmos în general 116: " Cred acum că în acest gen de căutări există ceva mult mai
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
a deprinderilor uzuale. Patologiile de emisferă dreaptă sînt mereu subtile, vag sesizabile (și, indubitabil, greu de diagnosticat), pline de mister și simbolism bizar. Confruntat cu ele, neurologul devine, volens-nolens, un semiolog. El dezleagă cifruri comportamentale, "sparge" coduri manifes taționale, puțin inteligibile la prima vedere. În această zonă se situează analiza (frecvent, o "psihanaliză") lui Sacks, încercînd să lumineze un univers obscur, nu atît datorită învecinării sale cu subliminalul, cît datorită adîncimii lui nu mă feresc să spun abisale. Un muzician rafinat
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
intre în contradicție cu binecunoscutul proiect derridarian (din altă perspectivă însă, situația poate fi lecturată sub semnul pluralității și al caracterului intrinsec contradictoriu al postmodernismului). Derrida observa că gândirea de tip occidental se desfășoară în jurul opozițiilor binare (realitate/aparență, sensibil/inteligibil, subiect/obiect etc.), pe care le interpretează ca ierarhii violente din pricina privilegierii unuia dintre ei. Tocmai de aceea faza de răsturnare a ierarhiei este un pas important în dinamica deconstrucției 190, introducând pe lângă un dialog critic și dorința de a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
domeniul iluziei care atrage după sine puterea artificialului ține de apanajul seducției, care convertește lucrurile în aparență pură, lipsindu-le de sensul care le era dat în mod obișnuit. Seducția operează cu iluzii pentru a încifra, iar limbajul care transformă inteligibilul în neinteligibil metamorfozează într-o enigmă însuși evenimentul la care se referă. În acest context, pe linie nietzscheană, cuvinte ca "adevăr" sau "obiectivitate" nu sunt considerate decât metafore, astfel încât chiar și atunci când creează impresia că desemnează lucruri, limbajul nu trebuie
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
nu-și propune inventarea unui limbaj filosofic "paralel" celui deja existent, ci doar demascarea modului său de funcționare. În acest scop, Derrida va considera că procesul de deconstrucție cuprinde două operații: răsturnarea și deplasarea (opozițiilor de tipul subiect/obiect, sensibil/inteligibil, vorbire/scriere etc.). În Diseminarea se atenționează asupra riscului, pe de o parte, de a folosi vechile nume ale metafizicii și, pe de altă parte, de a ne elibera imediat de acestea și de a trece în exterioritatea lor, "prin
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
despre globalizare, el poate fi acuzat, la rândul său, de neînțelegerea forțelor mai ex tinse care acționează pe anumite piețe sau de f apt ul că se gândește doar la profit. Aproape toți cei care au încercat să spună ceva inteligibil despre fenomenul globalizării s au confruntat cu o anumită deficiență de cunoaș tere sau credibilitate care poate face ca opini a l or să fie pusă la îndoială. Unii susțin că globalizarea este un feno men de lungă durată, care
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
care am greși dacă nu le-am semnala. Constatarea are valoarea unui avertisment. Nu e sigur că însuși autorul acestor pagini să-1 fi luat întru totul în seamă. La urma urmelor, această acțiune paradoxală de a transcrie iraționalul în limbajul inteligibilului nu ascunde faptul că rezultatele unei astfel de investigații riscă să apară incerte, parțiale și incomplete. Realitatea mitică, prin unele din aspectele sale, va scăpa întotdeauna celei mai subtile și mai riguroase analize. E o speranță bineînțeles deșartă de a
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]