320 matches
-
cronologic creării Sufletului. În Commentarii și Timaios, Universul material este definit ca o manifestare fizică a voinței și ordinii unui spirit creator sau zeu care conține principiile, dar nu și formele care constituie armonia universală. Întreaga natură materială este simbolul Inteligibilului, expresia vizibilă a invizibilului. Materia nu are substanță permanentă în spațiu și timp, imperceptibilul, indivizibilul, adică obiectul rațiunii o învăluie întru totul. aer) sunt mijloace prin care principiile inteligibile devin tangibile și vizibile (visum tactumque, ): focul și pământul în crearea
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
Platon stabilește o progresie continuă între elemente așezând două medietăți între cele două extreme: focul (tetraedric) și pământul (cubic), "cele mai opuse" elemente pe care atât pythagoreicii, cât si eleații le aveau ca principii 15, a vrut să determine în Inteligibil numărul elementelor știind că între o putere cubică și produsul ei cu 2 (cele două solide extreme) se pot insera două medietăți. Astfel, numărul elementelor va fi patru, stabilit de cei patru termeni ai unei progresii geometrice continue posibile între
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
sicut in Timaeo Platonis adsertum est, non aliter tam controversa sibi ac repugnantia et naturae communionem abnuentia permisceri terram dico et ignem potuisse et per tam iugabilem competentiam foederari, nisi duobus mediis aeris et aquae nexibus vincirentur) justificând astfel cu ajutorul Inteligibilului tradiția empedocleană. Pentru a apropia contrariile și pentru a realiza iugabilis competentia (), Demiurgul trebuie să recurgă la apă și aer pentru ca fiecare dintre elemente să posede două calități (binae qualitates atribute), astfel încât una să se găsească la următorul element, iar
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
Deus). Acțiunea demiurgică nu este diferită ca natură de acțiunea prin care Unu a dat naștere Intelectului, iar Intelectul Sufletului, are doar un grad inferior: lumina ce emană din el creează doar, întâlnind materia ca o oglindă, imagini ale Lumii Inteligibile care sunt Lumea Sensibilă (I, 14, 15).41 Sufletul Universal nu suportă niciun tip de modificare prin faptul că ordonează, guvernează și administrează Corpul Universal, creația sa, ci continuă să contemple realitățile inteligibile (Comm. incorporalitas animae I, 14, 20; Plot
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
lucrurile spre Lumea Inteligibilă. Relația Sufletul Universal Corpul Universal este echivalentă cu o uniune fără amestec (unio inconfusa; ; Porph. Symm. Zetemata), de vreme ce Sufletul își are sălașul în Lumea Inteligibilă, iar Corpul Universal rămâne corp, nefiind capabil să acceadă în Lumea Inteligibilului. Sufletul Universal creează Universul, acționând cu forță ordonatoare asupra lui, însă nu-i poate fi alterată esența, care este superioară, din cauza contactului cu materia amorfă. În ceea ce privește raportul suflet uman - trup, legăturile dintre cele două sunt realizate de Macrobius apelând, atât
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
în trup nu se referă decât la partea inferioară și de mijloc a sufletului, fiecare suflet are o parte rațională, superioară ( ratio - I, 6, 42 - prima animae pars; I, 14, 7 - purissima pars) ale cărei priviri rămân imuabil întoarse spre Inteligibil, pe care descensus și ascensus nu o afectează. Nu se poate vorbi de o uniune între suflet și trup, ci de o adaptabilitate a sufletului la necesitățile trupului, un anumit tip de participare a sufletului la trup și nu invers
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
două: partea inferioară înglobează Pământul și cele șapte sfere planetare, partea superioară sfera aplanes. Lumea Sensibilă stă sub semnul caducității (caducorum) efemerului, este pasivă (ca și materia), supusă schimbării (permutatio), poate primi ființe divine, însă nu le poate da naștere; Inteligibilul, activ și creator, conține eternitatea hypostasurilor, se reflectă în Sensibil transmițându-i imagini ale sale, însă rămâne imuabil, identic cu sine, nealterat (I, 21, 34 nihil infra lunam esse divinum praeter animos deorum hominum... putentur) Capitolul 3 Căderea și înălțarea
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
46, adică la Rac și Capricorn, evidențiază primul moment esențial al transformării sufletului care dezvăluie în același timp structura matematică a acestuia, trecerea de la unitate la diviziune (I, 12, 5-6). Sufletul este monadă (monas), esență simplă și unică la nivelul Inteligibilului, în apropierea Divinității (summus Deus = Unu), devine dublu, divizibil (dyas) în cădere, adică în contact cu Sensibilul. Aceasta, prin adaptarea sufletului la corporal, amintește de două teorii platoniciene: prima din Timaios 47 despre crearea Sufletului Universal prin amestecul esenței divizibile
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
pentru că nu a putut să-și îndrepte mereu privirile spre realitățile inteligibile și astfel a devenit incapabil de a le urmări docil și a fost privat de capacitatea de a contempla sau o soartă nefastă (), care determină uitarea ( oblivio) viziunilor inteligibile care ar fi putut să ajute sufletul și îi schimbă complet natura: dintr-o substanță ușoară și înaripată, devine greoaie și își pierde aripile (248bc; Plot. IV, 3, 26; Synesios V, 3). Macrobius preia teoria reminiscenței 48 și susține pierderea
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
competentia, deși scopul întregului excursus era evidențierea caracterului special al numerelor 3 și 4, diviziunea neoplatonică a Universului (I, 11, 10-11). 1.7.3. de constanța și consecvența cu care aplică teoria contrariilor, opoziția sensibilă ascuțit - grav este ridicată în inteligibil și devine fundamentul muzicii sferelor; termenii progresiei geometrice, rezultate din îmbinarea numerelor pare și impare, sunt utilizați de Macrobius în crearea Sufletului Universal (I, 6, 45-46), la intervalele și acordurile muzicale (II, 1, 13), în calcularea distanțelor dintre planete (II
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
a întregului câmp al cunoașterii spre o finalitate pur explicativă. 2.1.1. în matematică, numerele reprezintă legătura tuturor lucrurilor, divine și umane, aparțin atât de sensibil, ca măsură a cantității și ca parte integrantă a multiplului, cât și de Inteligibil, ca Idei-numere (monada, diadă, etc.) și ca fundamentate spre Unitate (pară și impară, divizibilă și indivizibilă) care le este principiu. Parul și imparul, alături de proprietățile numerelor, proporții, progresii, raporturi numerice se află la baza creării Sufletului Universal (I, 6, 45-46
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
să la suprarealism și psihanaliza, pe care le folosește că pe calea cea mai sigură de a a pătrunde în misterele lumii. Există o puternică legătură între psihanaliza și conceptul de inconștient; inconștientul servește de mediator între lumea sensibilă și inteligibilul, iar inconștientul este cel care poate explica boală mentală de care par să sufere Juan Pablo Castel, Fernando Vidal, poate chiar toată familia Vidal Olmos în general 116: " Cred acum că în acest gen de căutări există ceva mult mai
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
nu va corespunde cu necesitate celui mai eficient proiect"4. Într-o primă instanță, argumentele biologului american par a fi convingătoare. Numai că un virtual inginer divin al ochiului uman ar putea lucra după un alt plan de cât cel inteligibil minții omenești. La fel și realitatea durerii și suferinței, inegal, nedemocratic și "nedrept" distribuite în lume, pot fi înțelese într-un sens spiritual, subtil, inaccesibil științei experimentale și mentalității agnostice, atee sau materialiste. Invocând, asemeni lui Dawkins, doar argumentul "ADN
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
descoperi astăzi "structurile imaginative ale umanului", un subiect căruia Moutsoupoulos îi acordă un întreg capitol în analiza relației dintre imagine și amintire (68-90), pentru ca, în cele din urmă, să conchidă: ... imaginarul, ca funcție ce leagă imaginația de sensibil și de inteligibil, constituie un plan pe care realitatea imaginativă operează cel mai puternic, impunând umanului propriile sale structuri. (90) Important pentru fundamentul argumentativ al cercetării de față este și faptul că la Plotin se regăsește una din rădăcinile gândirii creștine reflectate fidel
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
re)cunoaștere; în cazul destinelor excepționale, ea le poate aduce aproape de zei. Platon nu doar "actualizează" mitul memoriei (îl ancorează în realitate), ci îi conferă și o trăsătură distinctivă, rațională (așa cum Plotin a făcut mai târziu cu imaginația, ancorată în inteligibil), dată de căutarea obligatorie a adevărului, a ideilor și de o mult râvnită cunoaștere a principiilor divine. Ținând cont că la Aristotel memoria nu mai este legată intrinsec de gândire, ci de simțuri, și că ea își pierde funcția mitică
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
putea-o înțelege ca pe o imaginație icastică (redă perceptibilul), diferită de imaginația iconică, ce redă divinul (non-perceptibilul non-fantezist). Socrate îi propune interlocutorului să-și imagineze o linie divizată în două: primul segment reprezintă lucrurile vizibile, iar celălalt, pe cele inteligibile. Din fiecare jumătate, se obțin câte două sferturi: primul aparține imaginilor-umbre, reflexelor și oricărei realități care le este similară; al doilea, ființelor care ne înconjoară, plantelor și produselor artizanale; al treilea, numerelor pare și impare, figurilor geometrice, celor trei tipuri
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
din imaginarul și din arta occidentală sau din iconografia ciclului de tapiserii de la Cluny, Paris). Ceea ce este fundamental pentru interpretarea teoretică a imaginarului este perspectiva lui Aristotel asupra imaginii și a imaginației, care nu mai e o simplă punte între inteligibil și sensibil, ci devine modalitatea prin care se împlinesc operațiile cele mai complexe ale sufletului (am comentat această viziune la Plotin). De aceea, ține în egală măsură de sensibilitate și de gândire, dar rămâne distinctă de amândouă (Despre suflet, Cartea
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
chiar mai clar numită legătura dintre om, Adam terestru, tipul condiției umane muritoare, și Christos, Adam celest, modelul viitoarei condiții umane mântuite: Pentru prima dată se deschide o altă cale pentru ascensiunea spirituală: nu ieșirea din lumea sensibilă în direcția inteligibilului, nu abandonarea corpului și a universului material, ci izbăvirea creației astfel încât creația nouă să fie față de cea veche în raportul în care Christos, Adamul celest înviat din morți, este față de Adamul terestru și față de noi înșine. (Besançon 95) Apostolul Pavel
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
a mai spus, această funcție a limbii nu trebuie redusă numai la poezie (după cum nici poezia nu poate fi redusă numai la funcția poetică). Constă "în aceea că pune în evidență latura palpabilă a semnelor lingvistice, adâncind opoziția fundamentală dintre inteligibil și perceptibil, dintre semnul lingvistic ca mijloc de cunoaștere inteligibilă și obiectele realității de referință" (I. Iordan, V. Robu, 1978: 68). Funcția poetică nu poate fi cercetată izolat. Asociată cu funcția de comunicare, funcția poetică direcționează mesajul lingvistic considerat în
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Piaget: „Orice explicare psihologică sfârșește, mai devreme sau mai târziu, prin a se sprijini pe biologie sau pe logică (sau pe sociologie care, Însă, În ultimă instanță, la rândul ei, ajunge la aceeași alternativă). Pentru unii, fenomenele mentale nu devin inteligibile decât dacă sunt raportate la organism. Acest fel de a gândi se impune, În adevăr, În studiul funcțiunilor elementare (percepție, motricitate etc.) de care depinde inteligența, la Începuturile sale. Dar nu vedem În nici un chip ca neurologia să poată explica
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
absența grijilor (to amerimnon), în timp ce sufletul nelegiuit este strivit de ele. Eliberat de neliniștea generată de bogății, separat de cercul persoanelor inutile, retras în solitudine, desprins de lucrurile sensibilie și chiar de senzații, sufletul poate atinge starea de contemplare a inteligibilelor. Mai ales aceste ultime teme sunt o dovadă a notabilei influențe a lui Evagrie Ponticul. Discursul despre asceză are multe puncte în comun cu scrisorile și pare, așadar, că și autorii sunt identici. Începutul tratatului Despre sărăcia de bunăvoie trimite
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
vor îmbrățișa - mă tem că niciodată - ideile românismului și ale valorilor europene, punându-se cu adevărat în slujba intereselor acestui popor. Deocamdată nu ne rămâne altceva decât să înregistrăm - drept un mare act patriotic! - efortul lor de a articula ceva inteligibil în limba română, declarată drept limbă de stat în Republica Moldova. Acest efort - fie el și de suprafață, pentru că e necesar să traducem în continuare, de exemplu, spusele premierului Ion Ciubuc din basarabeană în română - e minat (autosubminat) de o dispoziție
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
de materiale tipărite, diapozitive, folii retroproietor, casete audio și video, Internet etc. Exemple de materiale tipărite: pot fi linii directoare, cursuri scrise, protocoale, articole, studii și cărți de referință. Utilizați numai materialele care au fost pre-testate; deși materialele pot fi inteligibile pentru dumneavoastră, pot avea înțelesuri diferite pentru personalul ajutător și colaboratori (asistenții sociali). Instruirea persoanelor cu nivel scăzut de cunoștințe (se referă în mod deosebit la personalul slab calificat - infirmierii de rang inferior) Pentru cei care au mai puțină abilitate
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
anumite semne de întrebare. Admiratorul lui Shakespeare crede că pe lume există mai multe lucruri decât se pot cunoaște de un singur om. Din acest motiv cochetează chiar cu enigmele mărunte, fără însă a construi un teritoriu enigmatic opus celui inteligibil. Satanismul din opera lui I.L. Caragiale nu este nicidecum semnul vreunei neliniști personale; imaginea de scriitor anxios, pe care doresc unii critici să o impună, nu pare a avea justificare. Trebuie să remarcăm că două din povestirile lui, Între două
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
oricum merg mână În mână cu recunoașterea pozitivă a realizărilor. Fiecare școală trebuie să-și stabilească singură regulile, formele de recompensă și sancțiune, respectând câteva principii de bază: - regulile și așteptările ar trebui să fie clare și ușor de Înțeles/inteligibile, să aibă un substrat pozitiv și să ofere oportunități pentru recompense, să reflecte etosul și cultura școlii, să fie corecte și acceptabile pentru profesori, elevi și părinți/tutori, să fie coerente, realizabile și să fie elaborate În urma unei consultări cu
[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]