498 matches
-
sex, nici din gen. „Derivă”, în acest context, inseamna o relație politică de presupunere instituită de legi culturale care stabilesc și reglementează formă și înțelesul sexualității. Tocmai pentru că anumite tipuri de „identități de gen” nu se conformează acelor norme de inteligibilitate culturală, ele apar doar ca niște eșecuri de dezvoltare sau imposibilități logice din cadrul acelui câmp. Totuși, proliferarea lor oferă oportunități cruciale de a dezvălui limitele și scopurile constrângătoare ale acelui câmp de inteligibilitate și de a deschide astfel matrici subversive
Feminismul și subversiunea identității () [Corola-website/Science/295774_a_297103]
-
gen” nu se conformează acelor norme de inteligibilitate culturală, ele apar doar ca niște eșecuri de dezvoltare sau imposibilități logice din cadrul acelui câmp. Totuși, proliferarea lor oferă oportunități cruciale de a dezvălui limitele și scopurile constrângătoare ale acelui câmp de inteligibilitate și de a deschide astfel matrici subversive de entropie de gen chiar în cadrul matricei de inteligibilitate. Înainte că astfel de practici de subminare să fie luate în calcul, este esențial să înțelegem „matricea de inteligibilitate”. Este ea unică? Din ce
Feminismul și subversiunea identității () [Corola-website/Science/295774_a_297103]
-
dezvoltare sau imposibilități logice din cadrul acelui câmp. Totuși, proliferarea lor oferă oportunități cruciale de a dezvălui limitele și scopurile constrângătoare ale acelui câmp de inteligibilitate și de a deschide astfel matrici subversive de entropie de gen chiar în cadrul matricei de inteligibilitate. Înainte că astfel de practici de subminare să fie luate în calcul, este esențial să înțelegem „matricea de inteligibilitate”. Este ea unică? Din ce este alcătuită? Care este alianță deosebită presupusa a exista între un sistem de heterosexualitate obligatorie și
Feminismul și subversiunea identității () [Corola-website/Science/295774_a_297103]
-
constrângătoare ale acelui câmp de inteligibilitate și de a deschide astfel matrici subversive de entropie de gen chiar în cadrul matricei de inteligibilitate. Înainte că astfel de practici de subminare să fie luate în calcul, este esențial să înțelegem „matricea de inteligibilitate”. Este ea unică? Din ce este alcătuită? Care este alianță deosebită presupusa a exista între un sistem de heterosexualitate obligatorie și categoriile discursive care formează conceptele identitare ale sexului? Dacă „identitatea” este un efect al practicilor discursive, in ce măsură
Feminismul și subversiunea identității () [Corola-website/Science/295774_a_297103]
-
devine conștient de propria-i identitate, Terence Cave pledează pentru eliberarea mimesis-ului de modelul pictural, propunând înlocuirea acestuia cu paradigma cinegetică: Construit în mod corespunzător, mythos-ul tragic mimează o ordine inteligibilă, iar anagnorisis devine în această împrejurare criteriul însuși al inteligibilității 114. După cum menționam, sugestia acestei apropieri dintre semnul recunoașterii în ficțiune și acea „modalitate de cunoaștere prin descifrarea urmelor, a indiciilor, a amprentelor”115, este împrumutată de la istoricul Carlo Ginzburg 116. Aspectul cel mai incitant - pus în discuție și de
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
de-ajuns ca membrii unei confrerii să se numească astfel Între ei? ν Cuvântul În sine, singur, nu conține foarte mult sens. Atunci când se evocă, de pildă, o fraternitate de arme, al doilea termen este cel care determină sau Întărește inteligibilitatea primului, printr-un soi de efect recurent. Un gramatician ar spune aici că desinența primează asupra radicalului. În schimb, dincolo de utilizarea convenită a expresiilor, chiar și a celor devalorizate prin transformarea În sloganuri, cuvântul sugerează un fel de poruncă sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
și ’80, au contribuit În mod fundamental la reînnoirea grilelor de lectură: mai Întâi, modelul „rasismului instituțional”, iar apoi cel al „rasismului simbolic”, care Își propune să definească specificitatea „noului rasism” (Miles, 1989, pp. 62-66; Pettigrew, 1989). Aceste modele de inteligibilitate combină o intenție științifică, În egală măsură descriptivă și explicativă, privitoare la obiectul „rasism”, cu un proiect de redefinire a antirasismului, subordonat obiectivului de ameliorare, prin eficientizare, a luptei Împotriva acestui flagel, considerată insuficient adaptată la noul său obiectiv. Cele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
cale posibilă (Fredrickson, 1993, p. 53). Orice orientare „interrasistă” (Fredrickson, 2000, p. 152 și urm.), presupunând valori și norme universaliste, este atunci respinsă ca fiind o utopie abstractă. Rămâne de schițat o critică metodologică a „rasismului instituțional” În calitate de model de inteligibilitate susceptibil de a fi funcțional În cercetările din științele sociale. Să mergem direct la esențial: referința acestui concept este vagă și globalizantă. Ea cuprinde, Într-adevăr, toate excluderile, segregările sau discriminările, precum și toate dezavantajele care afectează minoritățile sau grupurile deviante
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
care-i este consacrată, trebuie să constatăm că avem de-a face cu abordări extrem de diferite și cu conceptualizări adesea incompatibile. ν Pentru clarificarea problemei, trebuie făcut un ocol prin istorie și științele sociale, nu fără a problematiza modelele de inteligibilitate și datele pe care acestea le furnizează, prin raportare la o serie de exigențe ce țin de epistemologie, dar și de filosofia morală și de filosofia politică. Probleme de definire: tipuri de abordare și niveluri de analiză Ne mulțumim cel
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
a furnizat principiul determinismului biologico-rasial al aptitudinilor) și al ideii de progres, ierarhizarea „raselor” identificate, conform unui model rapid standardizat (de sus În jos: albii, galbenii, negrii) (Banton, 1987). Aceste analize istorice ne conduc la o reevaluare a modelului de inteligibilitate elaborat de Robert Pagès și Gérard Lemaine În anii ’60 (Pagès, 1963) și ’70, care plasează imaginarul mixofob În centrul rasismului. Ipoteza psihosociologică a lui Pagès-Lemaine sau ipoteza dorinței de homofiliație fizică și culturală (Lemaine și Matalon, 1985, pp. 46-47
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
instrumentele lor metodologice, sfârșesc prin a se identifica, toate, cu rezultatele procesului dialectic, ce dizolvă orice element contemplativ noetic, asumând analitica în același proces dialectic. Acțiunea teoretică greacă se structura pe realismul obiectiv, pentru care a cunoaște însemna a vedea. Inteligibilitatea ideii condiționa procesul dialectic-discursiv iar cunoașterea dialectică surprindea raporturile universale și necesare ce făcea inteligibilă ființa și pe care gândirea le reproducea deductiv. Acțiunea teoretică modernă-idealistă se structurează, în schimb, în jurul cunoașterii ca judecată. Judecata este activitatea inițială necondiționată, ceea ce
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
se structurează, în schimb, în jurul cunoașterii ca judecată. Judecata este activitatea inițială necondiționată, ceea ce înseamnă că ea nu este dedusă; locul ideii este luat de structura transcendentală. Analitica, dintr-un sistem de raporturi, devine o lege concretă a activității minții. Inteligibilitatea se identifică deci cu transcendentalitatea. Identificarea gândirii cu ființa, care în cadrul acțiunii teoretice greco-clasice era doar intențională, în idealism devine reală, prin reducerea ființei la gândire și a gândirii la propriile structuri transcendentale. Esența acțiunii teoretice, ca depășire a particularului
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
speculative. Faptul că formele clasice ale reflecției filosofice, analitica și dialectica, pot să dea viață, conform folosirii lor, pe de o parte, sistemelor metafizice închise (cu structură completă), pe de alta, metodologiilor care organizează date diferite între ele, explicându-le inteligibilitatea, relevă complexitatea și ductilitatea contextului. Însăși opoziția dintre utilizările și perspectivele diverse, composibilitatea lor, cel puțin de facto, continuitatea sau rupturile pe care le introduc în discurs, desemnează un anume cadru și lasă să se întrevadă unele perspective, animă, ca să
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
baza declarațiilor) și la precizia cartografică de care a fost nevoie pentru a realiza această reprezentare statistică, este evident cât de mult contribuie lizibilitatea la Întărirea puterii statului. Bineînțeles, autoritățile naziste au fost cele care au definit scopul acțiunii, Însă inteligibilitatea asigurată de partea olandeză a constituit instrumentul ce a permis o punere În aplicare eficientă . Ceea ce vreau să subliniez este că această lizibilitate sporește capacitatea statului pentru intervenții direcționate, capacitate care, În principiu, ar fi putut fi folosită la fel de ușor
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
a-și fi iubit poporul mai mult decât pe alogeni. În orizontul deformat, intră și ideea că Eminescu și concepția sa despre lume se reduc la pesimismul devastator, de sorginte schopenhaueriană. Totuși, după o lectură realmente interesantă, în ciuda greutăților de inteligibilitate a unui text plin de termeni filosofici fundamentali, se naște întrebarea aproape dureroasă, cum a fost posibil ca oameni deosebit de inteligenți, cum au fost cercetătorii lui Eminescu, să-i fi ignorat filosofia, să nu-i fi "văzut" sistemul filosofic. Dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
unei investigații este și ea marcată de o flagrantă temporalitate 2. De altfel, chiar istoria ideilor nu începe decât în clipa când este istoricizată însăși ideea filosofică de adevăr 3. Știința și mitul au exprimat două forme, oarecum complementare, de inteligibilitate 4, aceeași funcție cognitivă - căutarea adevărurilor profunde, ascunse - apropiind încă o dată cele două domenii aparent incompatibile 5. Marxismul nu inventează mare lucru, mitul fiind o relatare oricum diferită de fabulă sau legendă, mai ales din cauza caracterului său veridic și nu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de unele servicii și au o minimă capacitate de autoprotecție împotriva unor pericole obișnuite; - majoritatea ajung să‑și însușească limbajul, vocabularul este restrâns la cuvinte uzuale, însă vorbirea lor este imperfectă, cu numeroase agramatisme, prezintă frecvente tulburări de articulație, iar inteligibilitatea le este redusă; nu reușesc să‑și însușească scris‑cititul, iar când ajung la această performanță deprinderea este mecanică; - gândirea lor este concretă, situațională, cu limitări la rezolvări de tip mecanic, nu pot înțelege relațiile spațiale dintre obiecte; toate acestea
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
mai frecvent exprimarea prin gesturi. Cu toate acestea, deficiența de auz va influența și în continuare modul de exprimare și calitatea vorbirii subiectului care se va menține deficitară pe linia exprimării, a intonației, a ritmului, a calității articulației, ceea ce afectează inteligibilitatea vorbirii; persoana cu anacuzie nedemutizată operează cu imagini generalizate, iar analiza, sinteza, comparația, abstractizarea și generalizarea, realizate preponderent prin vizualizare, duc la o serie de caracteristici legate de concretism, rigiditate, șablonism, îngustime și inerție în desfășurarea activității de gândire. Comparativ
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
gândirea individului singular la nivelul existenței sale celei mai solitare. Dar limba nu se manifestă și nu se dezvoltă efectiv decât În mediul social; iar omul nu se Înțelege pe sine Însuși decât după ce a verificat În contact cu ceilalți inteligibilitatea cuvintelor sale. Căci obiectivitatea e Întărită prin faptul că alte buze reproduc termenul pe care eu l-am format; iar subiectivitatea nu pierde prin aceasta nimic; omul nu Încetează să simtă faptul că e identic În natură cu omul; subiectivitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și am răsuflat ușurat, zicându-mi că n-are rost să-mi fac probleme, Întrucât textul nu mă vizează pe mine. În al doilea rând, am vrut să Înțeleg totuși ce se spune aici, să fac câțiva pași pe drumul inteligibilității. Și mi-a fost destul de greu, pentru că aveam În mână un text care folosea conceptele filosofice altfel decât În filosofie, Într-o manieră, aș spune, lipsită de... necesitate. El nu poate fi citit În descendența lui Kant, cum se spunea
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
gnostici continuă pe același principiu... - de creare a unui vocabular ezoteric. Desigur, Contra ereziilor conține mai multe pasaje plicticoase decât amuzante, dar unul merită citat în termenii utilizați de episcopul creștin care scrie: „Există un anumit pro-Principiu regal, pro-privat de inteligibilitate, pro-privat de substanță și pro-dotat cu rotunjime, pe care eu unul l-aș numi Dovleac. împreună cu acest Dovleac coexistă și o Putere, pe care eu o numesc Supervacuitate. Acest Dovleac și această Supervacuitate formând unitate, au emis, fără să emită
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
scurtă durată, vocabularul activ slab dezvoltat, prezintă dificultăți În decodarea semantică Limbajul persoanelor deficiente de auz este puternic influențat de deficiența senzorială existentă. Astfel, În planul vorbirii, modul de exprimare nearmonios, intonația stridentă sau monotonă, ritmul și calitatea articulării perturbă inteligibilitatea vorbirii. În cazul persoanelor hipoacuzice, care au posibilitatea de a percepe unele sunete și cuvinte, vocabularul se dezvoltă mai repede În raport cu cel al indivizilor cu deficiență auditivă profundă, aceștia ajunând să folosească tot mai corect exprimarea prin cuvinte și propoziții
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
propoziții, respectându-se cursivitatea În exprimare și pauza Între ele. Munca ortofonică, pe bază de grupuri ritmice, pregătește trecerea de la faza ritmului lent , la faza de accelerare a ritmului. Introducerea exercițiilor de ritm În Învățarea limbajului verbal duce la creșterea inteligibilității vorbirii și ajută la dezvoltarea autocontrolului asupra corzilor vocale, la formarea și consolidarea unui limbaj expresiv, a deprinderilor corecte de pronunție și labiolecturare, menținerea interesului pentru comunicare. În Însușirea ritmului vorbirii parcurgem câteva etape: 1.) Conștientizarea posibilității activizării organelor fonoarticulatorii
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
pauza dintre două activități, sunete, să diferențieze variațiile de intensitate, să conștientizeze că ritmul neuniform derivă din ritmul uniform (și astfel orice ritm neuniform poate fi transformat În ritm uniform și invers). 4.) Implementarea ritmului vorbirii În comunicare pentru creșterea inteligibilității acesteia. In această etapă copiii Își formează și Își consolidează autocontrolul asupra organelor fonatoare pentru : -pronunția silabelor cu durată lungă sau scurtă; -menținerea sau eliminarea pauzei dintre silabe, cuvinte, părți de vorbire; -dozarea corectă a intensității vocii pentru redarea accentului
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
eliminarea pauzei dintre silabe, cuvinte, părți de vorbire; -dozarea corectă a intensității vocii pentru redarea accentului; Importanța Însușirii ritmului În vorbire se amplifică atunci când În pronunție apar substituiri sau chiar omisiuni. Dacă ritmul este corect, atunci aceste greșeli nu reduc inteligibilitatea vorbirii; ex: cuvântul „ Îmbrăcăminte” pronunțat greșit, dar cu un ritm corect, devine inteligibil. In clasele mari, educarea ritmului se completează cu formarea și consolidarea autocontrolului asupra inflexiunilor vocalice cerute de intonație și modularea conștientă a vocii pentru a reda anumite
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]