913 matches
-
să privească de departe, să deschidă orizontul. Atitudinea contemplativă din antichitate este prezentă și astăzi sub forma capacității de suspendare a capcanelor evenimentelor și prejudecăților și a gândirii realității cu acea detașare ce permite problematizarea oricărei definiții sigure. Așadar, direcția intențională a filosofiei nu este cea a neangajării, ci a participării. Problematizarea unui domeniu poate stimula inițiativa și intensifica solidaritatea. Cu siguranță, angajarea e dură, mai puțin retorică, mai tragică, însă aceasta este uniforma filosofului de astăzi: demitizarea noilor mitologii ale
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
cuvinte actul de credință nu mai este considerat atât pentru conținutul său, ci mai ales în raport cu subiectivitatea credinciosului. De la «religie» se trece la «credință», de la soliditatea interioară la riscul credinței ca alegere. În paralel cu această tendință, se dezvoltă direcția intențională a secularizării și a folosirii profane a mesajului mântuirii. Teologia se prezintă astăzi tot mai mult ca o filosofie, și oarecum, după ce și-a însușit metodologii specifice gândirii filosofice contemporane, începe să ocupe spații lăsate libere de dizolvarea filosofiei speculative
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
acest filosof se observă o încredere în forța adevărului însuși, în valoarea unei purificări ce ne predispune pentru un astfel de eveniment. Perspectiva pe care o propune este o implicare existențială într-o tensiune unitară în care aporia este deja intențional depășită. Filosofia în sensul tare, originar, al termenului, înseamnă conștientizare a acestei implicări existențiale, elucidare fenomenologică și interpretarea ei semantică. În propunerea noastră de unificare, exercițiul credinței filosofice și exercițiul credinței în Revelație în aceeași persoană, conștientizarea implicării existențiale, dă
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
diferența clară dintre cele două figuri, respectiv filosoful și credinciosul, dar pun totuși în lumină, ceva mai presus de simplul fapt că cele două experiențe nu sunt contradictorii, ceva ce ține de o analogie în ceea ce privește începutul și convergența direcțiilor lor intenționale. Acest aspect ține mai mult de cadrul general al raportului dintre filosofie și religie, decât de cel dintre creștinism și filosofie, totuși modul în care se înțelege experiența credinței este mult influențată de concepția creștină a credinței. Prima considerație ne
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
liberă a feminității în parteneriat uneori prin inseminare artificială, iar alteori chiar în mod independent; oricum, nu în subordine față de masculinitate. Eliberate și de constrângerile religioase, femeile decid dacă să aibă copii, când și câți să fie; maternitatea este subiectiv intențională și obiectiv realizabilă cu sau fără bărbați. Normativitatea sexuală nu mai este decisă și impusă de bărbați, ba chiar poate fi descoperită, explorată și dezvoltată în contra lor și fără ei. 5. Familia nucleară a creat spațiul de manifestare a intimității
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
se lasă identificată și descrisă realitatea pentru a cărei desemnare s-a ales termenul de expresie. Ea este produsul unei faceri pentru facere și relevă particularitatea discursului specific artei. Expresia este și ea rezultat și concretizare a aceluiași dublu praxis intențional prin care un interes practic urmărește atingerea unei finalități de aceeași factură și, în același timp, structurează în această perspectivă, instrumental, o materie cu vocație comunicațională." O asemenea acumulare de imponderabile pune la încercare până și răbdarea celui mai sârguincios
Pragmatică în loc de analiză by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14132_a_15457]
-
nuanțează și singurătatea bacoviană, prin comparație cu Eminescu și cu Fr. Nietzsche. Extrem de axată pe detalii, cartea de față se adresează specialiștilor, acelor cititori cu exercițiul lecturii elevate sau celor pasionați de simbolismul bacovian și nu numai... Nivelul este unul intențional înalt, abordarea respectă canoanele academice, și din câte am putut surprinde, autorul își nuanțează dezideratele, asumându-și și nemulțumirea de a nu fi spus tot... "Ateneu", nr. 9, septembrie 2003 Virginia BLAGA "Complexul bacovian" Theodor Codreanu este autorul unei cărți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
pe cât se pare, doar În trecere prin Florența. Era sigur că forma crimei oglindea mintea vinovatului. Întotdeauna victima pare să Își cheme propriul călău, alegând dintre cei care Îi sunt mai asemănători. Violentul Își găsește moartea În brutalitatea unui act intențional, iar spiritul Îndrăgostit se extenuează În lascivitate și În incontinență. Așadar, pe cine căutase sculptorul ca să Îi pună capăt zilelor? Guido Bigarelli, maestrul figurilor moarte, revenise după o absență Îndelungată, sub un nume fals, ca pentru a o găsi. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
pe care el n-o pricepe. Ca să ne lămurim mai bine, vom stabili mai întîi că, afară de accentul gramatical, pe care se 'nțelege că nu-l poate greși un român, căci nimene nu zice minune în loc de minune, există acea parte intențională a vorbirei care se numește c-un cuvânt technic: accentul logic. Să luăm de ex. întrebarea: De unde vii tu? accentul logic poate cădea pe fiecare din cele trei vorbe: unde, vii și tu, și în fiecare caz fraza va avea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mai aspru ziarele opoziției, "Timpul", "Trompeta " ș. c. l. Lăsând să urmeze estrase "ad rem " din Românul și Timpul, nu ne putem opri de a face o singură observare, care ni se pare a esprima adevărul, fără nici una din drapările intenționale ale restului presei. Ceea ce caracterizează pe organizatorii repezi este neștiința de carte, neștiința în cestiunile pe cari le dezleagă c-o copilărească ușurință. Căci finanțele sunt o știință, ele stau în legătură cu știința economiei politice, cu știința administrației. Într-o țară
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a capitalului Cel mai mare pericol în care putem să ne aflăm atunci când discutăm acest subiect este acela de a-l privi din punctul de vedere al unei viziuni marxiste, înguste și extrem de critice, care consideră procesul ca fiind unul intențional prin care cineva a planificat jefuirea unei bune părți a planetei în favoarea unui grup restrâns de țări care se aflau în avangarda progresului tehnologic și social capitalist. Credința înrădăcinată este aceea de a crede că europenii au fost oameni răi
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
doresc, și care iată au fost aprobate de oameni din Senatul României, un proces cu o bancă ar fi un gen de aventură pe care nu și-ar mai permite-o decât foarte puține entități, persoane fizice sau juridice. Elementul intențional agresiv este dovedit și de introducerea în ecuație a unei instituții obscure care nu apără pe nimeni, deși are în denumirea sa această sarcină, este vorba despre Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor. Este, probabil, o glumă sinistră pe care cineva
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
a fi cosmonaut" abia după primul său zbor în spațiu; numele "Mihai Eminescu" a dobândit sensul "autor al poemului Luceafărul" după anul 1883 etc. Termenii au rolul de a fixa sensuri de aceea, în cazul unui termen, sensul este parametru intențional, iar înțelesul unui termen constă în sensul său. De pildă, termenul "pătrat" fixează sensul "patrulater cu laturi și unghiuri egale". La un moment dat, diferite obiecte satisfac sensul unui termen. Aceste obiecte alcătuiesc clasa acelui termen. De exemplu, clasa termenului
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
a picturii. Anselm a vrut să arate că " există o diferență între pictura gândită și conceperea picturii existente, astfel încât existența, ca proprietate a obiectului sesizat empiric, să îmbogățească acest obiect cu o proprietate în raport cu obiectul supus doar conceptului, adică pictura intențională"69. Făcând diferențierea între cele două tipuri de existență: existența în minte și existența în realitate, Anselm presupune o importantă distincție între ceea ce filosofii de mai târziu au numit existență intențională și existență formală. Existența intențională se referă la conținutul
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
o proprietate în raport cu obiectul supus doar conceptului, adică pictura intențională"69. Făcând diferențierea între cele două tipuri de existență: existența în minte și existența în realitate, Anselm presupune o importantă distincție între ceea ce filosofii de mai târziu au numit existență intențională și existență formală. Existența intențională se referă la conținutul ideii, iar existența formală se referă la lucrurile reale. Exemplul lui Anselm este între ideea pe care o are un pictor înainte să picteze (intențională) și produsul finit, pictura actuală (formală
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
doar conceptului, adică pictura intențională"69. Făcând diferențierea între cele două tipuri de existență: existența în minte și existența în realitate, Anselm presupune o importantă distincție între ceea ce filosofii de mai târziu au numit existență intențională și existență formală. Existența intențională se referă la conținutul ideii, iar existența formală se referă la lucrurile reale. Exemplul lui Anselm este între ideea pe care o are un pictor înainte să picteze (intențională) și produsul finit, pictura actuală (formală). Anselm a definit conceptul de
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
de mai târziu au numit existență intențională și existență formală. Existența intențională se referă la conținutul ideii, iar existența formală se referă la lucrurile reale. Exemplul lui Anselm este între ideea pe care o are un pictor înainte să picteze (intențională) și produsul finit, pictura actuală (formală). Anselm a definit conceptul de Dumnezeu drept conceptul "celei mai mari ființe ce poate fi concepută". A susținut de asemenea că și ateistul, negând existența lui Dumnezeu neagă existența unei astfel de ființe. Altfel
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
de Dumnezeu drept conceptul "celei mai mari ființe ce poate fi concepută". A susținut de asemenea că și ateistul, negând existența lui Dumnezeu neagă existența unei astfel de ființe. Altfel spus, atât credinciosul, cât și necredinciosul se gândesc la existența intențională a lui Dumnezeu. Mai departe, Anselm se întreabă dacă ideea de Dumnezeu, drept "acel ceva decât care nimic mai mare nu poate fi gândit", poate fi numai ideea unei existențe intenționale? Nu: deoarece ar fi posibil în acest caz să
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
atât credinciosul, cât și necredinciosul se gândesc la existența intențională a lui Dumnezeu. Mai departe, Anselm se întreabă dacă ideea de Dumnezeu, drept "acel ceva decât care nimic mai mare nu poate fi gândit", poate fi numai ideea unei existențe intenționale? Nu: deoarece ar fi posibil în acest caz să ne imaginăm un Dumnezeu și mai mare, un Dumnezeu care nu este doar o idee ci care există în mod actual (care are și existență formală). De aici se concluzionează că
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
posibil în acest caz să ne imaginăm un Dumnezeu și mai mare, un Dumnezeu care nu este doar o idee ci care există în mod actual (care are și existență formală). De aici se concluzionează că ființa care există doar intențional nu poate fi cea mai mare ființă concepută: îi lipsește un extra atribut al realității sau altfel spus existența formală 70. Să analizăm în continuare câteva aspecte problematice ale argumentului pentru a continua, mai apoi, cu o serie de critici
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
cu identitatea de sine, dar mai puțin universală decât identitatea deoarece această relație se aplică tuturor obiectelor care pot fi concepute, nu doar acelora care se întâmplă să existe. Se poate spune că identitatea se aplică obiectelor care sunt doar intenționale chiar dacă anumite entități sunt imposibile ele pot fi considerate identice cu sine. Așadar identitatea privește un cadru mai larg și se poate afirma că avem identitate cu sau fără entitățile existente 161. Revenind la concepția lui Frege despre concepte, acesta
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
afirmase că se poate vorbi de existență și atunci când ne referim la personaje ficționale precum Sherlock Holmes, deși se poate face o distincție între existența unor astfel de personaje și existența ființelor reale. Personajul ficțional "Sherlock Holmes" există ca obiect intențional, adică ca un obiect spre care se îndreaptă gândurile noastre. Numerele, zeii homerici, himerele, toate au viață pentru că dacă nu ar fi entități de un anumit fel nu am putea face nici o propoziție despre ele; existența este prerogativul ființelor 179
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
sunt niciodată atinse în public. Că și proxemica, natura atingerii este adesea mediata de mai multe culturi. Relația dintre interactanți, locul și durata atingerii, presiunea și relativitatea atingerii, mediul în care aceasta apare (public sau privat), precum și dacă atingerea este intenționala sau pur accidentala influențează atingerea în cadrul culturilor. 2.7. Proxemica Proxemica se referă la percepția și utilizarea spațiului, incluzând teritoriul și spațiul personal. Teritoriul se traduce prin spațiul geografic fizic, iar spațiul personal prin spațiul psihologic sau perceptual gândit uneori
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
reacția care are la bază presupunerea intențiilor emițătorului. Comunicarea apare doar atunci când emițătorul trimite intenționat un mesaj receptorului. Aceasta ar include vorbirea și unele comportamente non-verbale, precum punctarea diferitelor aspecte sau menținerea atenției. Din per-spectiva producerii și receptării semnelor, comportamentul intențional și cel conștient pot fi tratate din unghiuri de abordare diferite. Donald MacKay este de părere că intenționalitatea poate fi prezentă în următoarele tipuri de situatii: i. semnul este intenționat, dar nu interpretat că intenționat; îi. semnul nu este intenționat
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
toate acestea, evenimentele necodificate ale limbajului trupului, care nu sunt îndeajuns de intense vor surclasa atenția. Există cercetători (Rimé și Schiaratura, 1991) care își definesc poziția cu privire la comportamentul nonverbal excluzându-l din categoria comunicării, întrucât acesta nu este considerat îndeobște intențional. Oamenii nu sunt de regulă conștienți de mișcările pe care le fac cu mâinile, picioarele sau alte părți ale corpului, în actele conversaționale cotidiene. Rimé și Schiaratura (1991) au emis ipoteza că gesturile care apar de regulă în cursul vorbirii
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]