343 matches
-
Pelletier, fără să se ferească, într-un loc public, că "a fost ales starostele negustorilor"4. În general, acțiunea regală tindea să uniformizeze instituțiile urbane care, conform tradiției, aveau diverse statute. În secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, intendenții regali ai provinciei, deveniți apoi agenți permanenți ai statului, moștenesc puterile depline asupra orașului. Pe timpul lui Colbert, întărirea centralizării a urmărit în primul rând despovărarea bugetelor municipale de îndatorări, dar constatarea că municipalitatea dădea dovadă de o slabă preocupare pentru
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
prin aspirația sa către o societate egalitară, "adevărul experienței urbane"4. Mișcarea comunală renaște din propria cenușă. Revoluția nu este victorioasă numai la Paris; ea cuprinde rapid și provincia. Destituirea lui Necker, decrepitudinea autorității regale și, în consecință, aceea a intendenților săi, necesitatea de a controla agitația populară ură surdă împotriva monarhismului centralizator, toate acestea i-au făcut pe burghezii orașelor să constituie, începând cu luna iulie 1789, noile municipalități. Orașele regelui se eliberează de centralismul monarhic. "În 1789, dispariția puterii
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
impunea pașnic. "Peste tot, aceste noi puteri monopolizează prerogativele, pentru că monopolizează susținerea opiniei: astfel, ele preiau poliția și justiția, dar și rezervele de subzistență, adică ajung să aibă o putere mult mai mare decât puterea pe care o avusese vreodată intendentul regal. În același timp, aceste noi puteri pun pe picioare, mai întâi la Paris, mijloacele unei ordini noi: gărzile naționale. Voluntarii sunt mai numeroși decât armele luate din depozitele și arsenalele regelui. La Bordeaux, pe 29 iulie, garda burgheză se
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
prefecților, Bonaparte voia "să dateze fericirea francezilor". Astfel, puterile prefectorale se extind până la numirea în slujbă a paznicului plantațiilor din cele mai îndepărtate sate... "Ierarhia stat central prefect subprefect pare să reproducă vechea relație care unea, în cadrul monarhiei absolute, regele, intendentul regal și subordonații acestuia"5. Pregnanța controlului prefectoral a eliminat puțina autonomie municipală care supraviețuise sub Vechiul Regim. Inventarea noțiunii moderne de primar persoană de frunte și bun cap de familie este schițată încă de pe vremea monarhiei din Iulie. Votul
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
bani prin toate mijloacele: împrumuturi, crearea de oficii, suprimarea parțială a plății rentelor, restabilirea impozitelor căzute în desuetudine. Fronda parlamentară. În iunie 1648, Parlamentul de la Paris redactează o hotărîre, numită "a camerei Ludovic cel Sfînt", cerînd rechemarea tuturor comisarilor sau intendenților, votarea prin parlament a impozitelor noi și a înființării de oficii, interdicția de a închide pe cineva pentru mai mult de 24 de ore fără să compară în fața judecătorului. Acest text, care pune monarhia sub controlul funcționarilor săi, este primit
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în septembrie 1661 în locul supraintendenței; în sfîrșit, Consiliul privat, sau al părților, veritabilă adunare care este compusă din magistrați de profesie, consilieri de stat și raportori la Consiliul de stat și care are competență administrativă, legislativă și mai ales judiciară. Intendentul în provincie. Imediat după luarea puterii, Ludovic al XIV-lea, ajutat de Colbert, se dedică operei de restaurare a ordinii și a autorității monarhice, amorsată de Mazarin după Frondă. Marile organe ale statului, clerul, nobilimea, parlamentele, sînt strict supravegheate. Guvernatorii
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
locuiască la Curte. Stările provinciale, acolo unde există, și municipalitățile trebuie să accepte intervențiile constante ale intendentului. Într-adevăr, în toate provinciile, acesta deține de acum înainte puterea reală. Comisar ales cel mai adesea dintre raportorii la Consiliul de stat, intendentul de justiție, poliție și finanțe are puteri enorme care fac din el într-adevăr "regele prezent în provincie". Totuși nu trebuie să ne lăsăm amăgiți. Puterea regelui, absolută și centralizată, în teorie, continuă să se lovească, în fapt, de multiplele
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
încasări generale", apoi "generalități", pentru perceperea impozitelor regale. Fiecare generalitate este împărțită în elecțiuni avînd în frunte ofițeri ai regelui, însărcinați mai ales cu repartizarea birului. În secolul al XVII-lea, generalitatea devine circumscripție administrativă în care își are reședința intendentul de justiție, poliție și finanțe. Gotic. Termen peiorativ, echivalent cu "barbar", aplicat de către renascentiști artei Evului Mediu, în special artei care, născută în Ile-de-France, succede artei romane în sec. al XII-lea. Hală. Construcție tipică funcției economice a orașului medieval
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Documente: 1. O mazarinadă, 207 2. Opozițiile la întărirea puterii monarhice sub Ludovic al XIII-lea, 209 17.Domnia personală a lui Ludovic al XVI-lea (1661-1715), 211 Întărirea autorității monarhice și realitățile economice, 211 Regele și colaboratorii săi, 211 Intendentul în provincie, 213 Colbert, finanțele și economia, 213 Afacerile religioase, 214 Gallicanismul și jansenismul, 214 Revocarea Edictului din Nantes, 215 Reforma catolică, 216 Războaiele Olandei și ale Ligii de la Augsburg, 217 Războiul de succesiune a Spaniei, 218 Secolul lui Ludovic
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
renunțe la proprii săi candidați. Până la urmă, șvabii care trăiau în jurul Careiului au fost reprezentați în Camera inferioară a parlamentului de Sepp Schönborn, cei din regiunea Bistriței de Eduard Keintzel, iar, în Camera superioară, reprezentant al germanilor a ajuns supra- intendentul evanghelic Karl Milotoris. Cele 12 locuri reținute pentru români nu au reușit niciodată să fie ocupate. Nici guvernul ungar nu a insistat, și nici șefii comunității române nu erau dispuși să o facă, întrucât li se interzisese acest lucru, direct
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
și catolici) sînt desființate, căsătoriile mixte sînt interzise, iar copiii pot fi convertiți de la vîrsta de șapte ani fără autorizația părinților. La aceste represiuni legale se adaugă în curînd violența. După exemplul intendentului de Poitou, Marillac, Louvois încurajează pe toți intendenții să instaleze soldați în casele protestanților. "Misionarii în cizme" jefuiesc, distrug, violează și torturează, îndem-nîndu-i pe reformați să renunțe la credința lor pentru a scăpa de teroare. Aceste fapte ale dragonilor se răspîndesc în Béarn și în Languedoc provocînd convertiri
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
acum, spectator dionisiac, aplaudă ceea ce îndră gostiții cred doar al lor (p. 346) . Personajele evoluează sub ochii asistenței și nu mai dețin cu adevărat controlul asupra propriei vieți. Piesa debutează cu întâlnirea dintre Agamemnon, proas păt sosit la Micene, și intendentul curții, personaj oarecum înrudit cu paznicul palatului regal care deschide prima tragedie din Orestia lui Eschil. Într-un decor dominat de o mască prinsă deasupra ușii, regele este oprit să pătrundă în casă de un ins care îl anunță că
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
nu sună prea convingător (I, p. 349). Partenerul de discuție al lui Agamemnon preferă latinei engleza lui Shakespeare, pe care îl apreciază drept mare tragedian în raport cu Sofocle, rămas doar un dulce copil din perspectiva evoluției genului dramatic (I, p. 349). Intendentul citează și în alte împrejurări numele autorilor consacrați, de pildă când invocă unitatea de loc și de timp, instaurată ca regulă încă de la Sofocle (I, p. 350). Eroii se raportează la tragediografi din epoci diferite care i-ar fi putut
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
se raportează la tragediografi din epoci diferite care i-ar fi putut alege drept protagoniști, ceea ce sporește confuzia dintre lumea reală și cea a scenei. Amestecul planurilor temporale este confirmat și de prezența anacronismelor în scene ca aceea în care intendentul îi oferă de băut celui copleșit de vestea că actorii îi reprezintă pe scenă moartea și că altcineva primește aplauzele cuvenite lui (I, p. 350). El îi întinde regelui o sticlă pătrată cu băutura noilor zei, dar îl avertizează să
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
I, p. 350). El îi întinde regelui o sticlă pătrată cu băutura noilor zei, dar îl avertizează să nu o țină totuși prea mult la vedere, deoarece ei se află încă în Antichitate (I, p. 350). Confruntarea lui Agamemnon cu intendentul oferă premisele întregului conflict în care eroul încearcă fără succes să-și impună autoritatea și prezența asupra celor de acasă, intrați de mult în jocul scenic. Revederea dintre Agamemnon și Clitemnestra e anunțată ca o lovitură de teatru (I, p.
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Invitat să privească vestita scenă a crimei, generalul refuză în temeiul omorurilor reale săvârșite de el : când ai la activ un genocid ca acela pe care l-am organizat eu, asemenea scene nu mai au niciun efect (I, p. 357). Intendentul evidențiază tiradele majestuoase, caracterele desenate perfect și lirismul concentrat și mai degrabă „apolinic” decât „dionisiac” (I, p. 357), militarul ostenit se gândește doar la drumul străbătut până acasă spre a se putea spăla odată ca lumea, în timp ce acolo baia a
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
și teatrul : pentru Agamemnon scena aceasta e propria casă, iar locatarii ei nu sunt personaje, ci familia lui (II, p. 375). Plin de energie după prima noapte petrecută sub propriul acoperiș, regele așteaptă dejunul cu înfrigurare, dar este servit de intendentul cu perucă doar cu un meniu „à l’art” (II, p. 377) lipsit de orice produs concret și comestibil (II, p. 379). Nerăbdător să-și reintre în atribuțiile de cârmuitor al cetății, regele ar dori să-l consulte pe ministrul
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
un spațiu invadat de ficțiunea dramatică. El pune la cale un plan de acțiune pentru a-l învinge pe Tespis cu armele lui : complotiștii ar trebui să se strecoare în biroul acestuia pe întuneric, mascați în actori (III, p. 400). Intendentul păzește camera lui Tespis, însă nu protestează când își dă seama de intențiile regelui. El își exprimă, dimpotrivă, opinia că dintotdeauna conspirația a fost în spiritul oricărei tragedii care se respectă și declară că i-a împărtășit lui Sofocle convingerea
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
că o piesă care nu începe cu o conspirație n-are valoare (III, p. 404). Dialogul dintre cei doi, replică a celui din deschiderea piesei, este sugestiv pentru pozițiile vorbitorilor : regele își proclamă hotărârea de a pune în practică omorul, intendentul aplaudă o lovitură de teatru de a natură să revigoreze o intrigă uzată. Fostul comandant al grecilor insistă că îl va ucide cu adevărat pe rivalul său la conducerea Micenei, administratorul îl îndeamnă să acționeze în fața cortinei (III, p. 404
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Alea jacta est” (III, p. 406). Convorbitorul admite argumentul, dar îi atrage atenția că anumite accente vor trebui spuse ceva mai subtil, fără grosierisme inutile (III, p. 406). După cum se vede din fiecare schimb de replici dintre ei, Agamemnon și intendentul concep în chip diferit moartea lui Tespis : cel dintâi dorește desființarea spectacolului, celălalt vizează reluarea lui permanentă cu înnoiri formale, iar nu de substanță. Întâlnirea ucigașului cu victima este amânată pentru că Tespis îl primește în audiență pe Menelau, regele Spartei
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
cu Sfântul Duh și că dădeau drept grai dumnezeiesc niște bolboroseli incoerente. Fapt e că acei creștini aplecați cu totul spre ocupația spirituală și-au văzut locul uzurpat de cei însărcinați cu problemele subalterne și pur materiale ale comunității. Astfel, intendenții care nu aveau har, dar cunoșteau practica au devenit, cu vremea, mai importanți decât credincioșii adevărați..." Făcu o pauză, înainte de a se adresa unui public mai larg, pierdut în sala plină de fum a restaurantului, dacă nu cumva în negurile
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
rechiziționate pentru hrana cailor în localitate 1.292 ocale orz și 3.852 ocale fân. La 13 iulie, Prefectura județului Fălciu comunica Ministerului de Interne că a expediat 1.851 ocale brânză, „prin calea ferată Bârlad d-lui C. Vrabie, intendentul depozitelor militare din Craiova”. La 20 iulie, prefectul județului Fălciu, Ion Mârza, a raportat Ministerului de Interne că s-au trimis 100 de căruțe cu toate cele trebuitoare, câte o osie de rezervă, 10 căldări pentru adăpatul cailor. Armata avea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a fost pus sub administrația directă a Epitropiei Sf. Spiridon, care a continuat să utilizeze pe medicul primar atât la Spitalul din Tg. Neamț cât și la ospiciu, la ospiciu existând, totuși, în permanență, un medic secundar. Medicul secundar și intendentul ospiciului locuiau în incinta mănăstirii. Un șir de ani activitatea a fost dusă, totuși, încă în condiții grele, rudimentare. Printre medicii mai importanți în această perioadă cităm medicii primari ai ospiciului, doctorii B. Radu (1866 și 1870), M. Popescu (1870-1884
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
în continuare tot de dr. C. Bottez, plătit pe stat suplimentar, pentru această activitate. Abia în 1888, la 25 ianuarie, primăria a trimis un intendent care a preluat obiectele rămase de la "Spitalul de alienați de piste Bariera Salhana", cum raportează intendentul. Capitolul s-a încheiat cu un inventar de 36 obiecte sărace, între care 4 paturi cu mindire și perne de paie, o putină și un ceaun stricat. DE LA PRIMELE PREVEDERI LEGISLATIVE LA OSPICII ȘI AȘEZĂMINTE MEDICALE Începuturile organizării asistenței psihiatrice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
în der Frühen Neuzeit, Frankfurt a. M., Fischer, 1987; alături de Rodolfo De Mattei, Îl problemă della "ragion di stato" nell'età della controriforma, Ricciardi, Milano & Neapole, 1979. 19 Exemplul Franței sub ancien régime a fost amplu tratat. Pentru originile comisariale ale intendenților și un studiu al literaturii: Michel Antoine, "Genèse de l'institution des intendants", în Journal des savants (1982), pp. 283-317. Funcționarea comisarului sovietic ca ministru a reprezentat în anumite privințe stadiul final în evoluția europeană a commissarius: Ț. H. Rigby
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]