219 matches
-
noastre post festum cu tot. Pentru o astfel de analiză, luăm drept premise chiar ideile contextualiste ale lui Dilthey referitoare la intercondiționarea fenomenelor din perioada de referință, apoi la intercondiționarea dintre filozof și spiritul epocii sale și, în fine, la intercondiționarea dintre cercetător și Zeitgeist-ul propriu.10 2. Perspective filozofice, perspective larg culturale Mai întâi să stabilim care au fost principalele orientări ale gândirii din secolul al XIX-lea. Definirea acestor coordonate este necesară pentru înțelegerea poziției și rolului atribuit unei
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
și a tendințelor epocii 96: "Individul este un punct de intersecție a unei pluralități de sisteme ce se specializează tot mai mult în evoluția culturii"97. Dar societatea umană în ansamblul ei nu conștientizează acest Zusammenhang, deși "în realitate, tocmai intercondiționarea (aparent întâmplătoare și incoerentă) dintre indivizi realizează corelația scopurilor, necesară în istoria umanității"98. Acest ultim pasaj pare să infirme concluziile la care am ajuns în subcapitolul precedent. Să reținem însă că aici, ca mai pretutindeni la Dilthey (exceptând unele
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
pare să infirme concluziile la care am ajuns în subcapitolul precedent. Să reținem însă că aici, ca mai pretutindeni la Dilthey (exceptând unele ezitări și imprecizii care țin mai mult de terminologie decât de concepție), este vorba numai despre o intercondiționare sincronică, la nivelul aceleiași epoci. Potrivit lui Dilthey, o intercondiționare diacronică, la scara istoriei universale, se realizează însă numai la nivelul formelor, nu și al conținuturilor, așa cum vom vedea în capitolul următor. Ținând seama de criza filozofiei din epocă și nu
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
subcapitolul precedent. Să reținem însă că aici, ca mai pretutindeni la Dilthey (exceptând unele ezitări și imprecizii care țin mai mult de terminologie decât de concepție), este vorba numai despre o intercondiționare sincronică, la nivelul aceleiași epoci. Potrivit lui Dilthey, o intercondiționare diacronică, la scara istoriei universale, se realizează însă numai la nivelul formelor, nu și al conținuturilor, așa cum vom vedea în capitolul următor. Ținând seama de criza filozofiei din epocă și nu mai puțin de complexa situare a lui Dilthey în raport cu
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Meridiane, 1992, traducere de Radu Gabriel Pârvu, p. 102. 8 Ibid., p. 101. 9 Manfred Riedel, Comprehensiune sau explicare? Despre teoria și istoria științelor hermeneutice, traducere și prefață de Andrei Marga, Cluj, 1989, p. 133. 10 La aceste tipuri de intercondiționări vom reveni, într-un alt context, în cap. III, 4. 11 Bunăoară, s-ar putea obiecta că dintr-un anumit punct de vedere pozitivismul este de asemenea universalist și raționalist. În continuare însă vom analiza trăsăturile pozitivismului în spiritul epocii
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
că putem vorbi așa de tranșant ca autorul citat despre descendența din istorism a "pozitivismului din științele spiritului", ci mai degrabă a pozitivității. În al treilea rând, suntem de părere că acest spirit pozitiv se află într-un raport de intercondiționare cu istorismul, nu de descendență. În acest sens socotim că ascensiunea relativismului istorist a fost favorizată nu doar descoperirea conștiinței istorice, ci și de uriașele progrese științifice înregistrate în ultimul veac și jumătate. Ritmul accelerat de dezvoltare a științelor a
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
în cazul naturii, "un ultim și simplu cuvânt al istoriei, capabil să exprime sensul ei adevărat", ne rămâne la fel de inaccesibil 111. Sensul istoriei "se edifică din imensa diversitate a valorilor umane, după cum nexusul cauzal se edifică din aceeași diversitate de intercondiționări". În acest context, Dilthey îi reproșează filozofiei istoriei faptul că "în loc să se slujească de metodele analizei istorice și de introspecție (care prin natura ei este tot analitică), aceasta rămâne la niște reprezentări generale, care ori stabilesc impresia integrală lăsată de
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
aduce recursul la "metodele analizei istorice" sau la "introspecție", atâta vreme cât după propria-i mărturisire "legea universală a progresului" ne rămâne oricum inaccesibilă. De altfel, în Das Wesen der Philosophie, atunci când se referă la "formarea conceptelor în științele spiritului" și subliniază "intercondiționarea permanentă dintre trăire și concept", Dilthey accentuează faptul că nici un concept nu epuizează "conținutul unităților individuale", iar "diversitatea a ceea ce este dat în ele în mod intuitiv" poate fi mai degrabă "trăită, înțeleasă și descrisă". Până și succesiunea lor în
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
să le cunoaștem pe baza "conceptelor și principiilor psihologiei"224. În Einleitung..., autorul arată că sistemele respective "se specializează din ce în ce mai mult în cadrul evoluției culturii" (s.n.)225, fără ca societatea umană în ansamblul ei să conștientizeze aceste "corelații", cu toate că "în realitate, tocmai intercondiționarea (aparent întâmplătoare și incoerentă) dintre indivizi realizează corelația scopurilor, necesară în istoria umanității"226. "Corelația scopurilor" este văzută atât în diacronie, sub forma continuității de acțiune, cât și în sincronie, sub forma conjugării eforturilor creatoare pentru atingerea unui țel comun
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
caz corelații intrastructurale (care asigură o continuitate a formelor și un progres conceptual, în cadrul aceluiași tip vezi cap. II, în special 2Bi și 2Bj), iar în cel de-al doilea caz corelații interstructurale. Astfel se formează o rețea de multiple intercondiționări între parte și întreg; așa se coagulează un mare Zusammenhang de tip holist, unde în calitatea ei de pars pro toto fiecare expresie individuală este și dă măsura întregului, rămânând totuși în limitele proprii, adică "în cadrul presupozițiilor asumate" (vezi infra
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
pe o scală adecvată a unor indicatori ca de exemplu: numărul anual de accidente grave, reducerea anuală a costurilor asociate accidentelor de circulație ș.a. Pe această bază operațională este posibilă ordonarea alternativelor prin compararea multicriterială a acestora, ținând seama de intercondiționările posibile, cu efecte pozitive sau negative dintre variante/alternative, dar și în funcție de interdependențele cauzale și logice dintre anumite criterii. O altă misiune importantă a analistului de sistem este legată de verificarea fezabilității alternativelor avute în vedere în ADS. De exemplu
Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
în limbajul natural folosit de utilizatori. Indiferent de caracteristicile lor, aceste modele urmăresc atingerea următoarelor scopuri: obținerea de informații cât mai precise privind legăturile dintre model și situația reală; concordanța dintre activitățile modelului și cele din realitate: concordanța dintre mecanismul intercondiționării activităților din model și cel din sistemul real; modalitățile concrete de îmbunătățire a performanțelor sistemului. Ultimele două etape abordate în cadrul acestei metodologii urmăresc: definirea schimbărilor fezabile necesare pentru elaborarea noului sistem; adoptarea deciziilor de rezolvare a problemelor sau de îmbunătățire
Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
manufacturieră la cea a serviciilor ori la cea a economiei cunoașterii sau exagerat pesimist, "artefact analitic" ori "mit" scos din cutia istoriei. Ceea ce credem că particularizează totuși globalizarea contemporană de celelalte tipuri istoric anterioare este dimensiunea și profunzimea interrelaționării și intercondiționării la nivel mondial. Globalizarea, așa cum am cunoscut-o până acum, este în anumite privințe nu numai nouă, ci și revoluționară. Procesul a atins asemenea parametri de dezvoltare, încât este imposibil ca statele și comunitățile să construiască orice tip de "viziuni
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
de vedere multiple avansate de analiștii disciplinelor filozofice, economice, sociologice, etice, manageriale etc. despre acest subiect, am putea identifica trei mari curente, sintetizate sub denumirea: teoria cerere-oferă, teoria proceselor evoluționiste, teoria social-constructivistă. Teoreticienii cerere-ofertă apreciază că există o relație de intercondiționare între inovația tehnologică, care "împinge", și piață, care "trage". Cu cât piața achiziționează mai mult și mai repede, cu atât "împinge" cercetarea mai sus și mai în adîncime pentru a inova alternative la cerere. Teoriile proceselor evoluționiste (deterministe, social fenomenologice
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
elimină sau subordonează lumea naturală. Instrumentaliștii (Hughes Rip și Kemp, Robinson) analizează tehnologia din punct de vedere utilitarist, funcționalist și neutral. Oricum, substantiviștii și instrumentaliștii sunt convinși că de înțelegerea raportului știință/tehnologie și societate, precum și a modului lor de intercondiționare depinde soluționarea problemelor legate de sistemele de producție și consum care, în ultimă instanță, sunt responsabile pentru sustenabilitatea lumii. 5.2.1. Sustenabilitatea cunoașterii și artefactelor Companiile din SUA sunt lideri în inovație, parțial deoarece noi avem o societate deschisă
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
definitoriu pentru specificul literaturii, pe care autorul o soluționează plasând literatura și nonliterarul într-o relație metaforică. Figură a retoricii ori a poeticii, metafora se manifestă și este analizabilă în plan lingvistic, capitolul despre metafora lingvistică urmărind, în cadrul filosofiei limbii, intercondiționările dintre limbă și gândire. Metafora ca trecere din subconștient în conștiință și limbă, caracterul analogic al activității psihice, lumea ca metaforă pentru viața psihică și, mai ales, folosirea metaforei biologice pentru înțelegerea minții sunt punctele de plecare în interpretarea metaforei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285501_a_286830]
-
sunt contrazise de realitate în sensul că oricât de primitiv ar fi rudimentul de limbă stocat în memoria individuală, el este din capul locului baza socială a comunicării prin limbaj: nu există limbaj înaintea limbii și nici limbă înaintea limbajului. Intercondiționarea lor primară și perpetuă face imposibilă perceperea limbajului ca ceva natural redus la baza fiziologică și a limbii ca ceva social redus la atestările scrise. Schleicher însuși se arată sceptic în privința perspectivei deschise de el pentru cercetare: „Principiul material al
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
considerarea capacității de suprasarcină a elementelor de rețea, utilizarea pe scară largă a mijloacelor numerice de automatizare. Pentru a răspunde diferitelor situații care pot apare în exploatare, se va urmări să se realizeze următoarele: - Separarea alimentării pe fluxuri tehnologice cu intercondiționări minime, ceea ce permite scoaterea de sub tensiune a instalațiilor unei linii tehnologice fără perturbarea alteia. Soluțiile stabilite în fiecare etapă de dezvoltare se vor încadra în studiile de perspectivă, corelat cu evoluția consumului. Alegerea schemei de distribuție de înaltă tensiune se
ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRIC? A CONSUMATORILOR by Gheorghe Hazi () [Corola-publishinghouse/Science/84037_a_85362]
-
considerarea capacității de suprasarcină a elementelor de rețea, utilizarea pe scară largă a mijloacelor numerice de automatizare. Pentru a răspunde diferitelor situații care pot apare în exploatare, se va urmări să se realizeze următoarele: - Separarea alimentării pe fluxuri tehnologice cu intercondiționări minime, ceea ce permite scoaterea de sub tensiune a instalațiilor unei linii tehnologice fără perturbarea alteia. 3.2. Rețele de joasă tensiune 3.2.1. Rețele publice Schema rețelei de joasă tensiune și modul de asigurare a rezervării la nivelul consumatorilor influențează
ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRIC? A CONSUMATORILOR by Gheorghe Hazi () [Corola-publishinghouse/Science/84037_a_85362]
-
proprii să se implice în protejarea ei. Ei încep să ia contact cu noțiunile despre ecologie prin intermediul disciplinelor din aria curriculară științe ale naturii, prin intermediul cărora află că natura este un organism viu ale cărui componente sunt într-o strânsă intercondiționare, dar care suferă diverse acțiuni dăunătoare Educația ecologică nu este o disciplină distinctă în planul cadru de învățământ, dar ea apare sub forma unor activități complementare actului instructiv - educativ. Lecțiile organizate interdisciplinar formează atitudinea ecologică a elevilor, ajutându-i pe
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Florea Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1212]
-
etc. Realizarea funcției de organizare presupune următoarele exigențe: − dinamismul continuu, în scopul asigurării flexibilității organizației, al adaptării permanente a tuturor elementelor la schimbările ce se produc în interiorul și în afara ei; − identificarea soluțiilor optime prin luarea în considerare a tuturor intercondiționărilor; − respectarea strictă a principiilor generale de conducere și organizare c. Coordonarea Funcția de coordonare constă în „ansamblul acțiunilor prin care un manager sincronizează acțiunile individuale și colective din cadrul organizației și asigură combinarea optimă a acestora, astfel încât desfășurarea lor să se
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
un aport valoros la dezvoltarea științei managementului, la îmbogățirea practicii manageriale din cadrul firmelor de pe plan mondial. 27 d) Școala sistemică La baza ideilor acestei școli stă conceptul de sistem, care reprezintă ,, un ansamblu de elemente organizat pe baza legăturilor de intercondiționare, a cărui funcționare permite atingerea unor obiective”. În procesul de cunoaștere, orice obiect, fenomen sau proces poate fi considerat ca un sistem. Principalele caracteristici ale organizației ca sistem sunt: - Integralitatea, care exprimă legăturile ce se stabilesc între elementele componenete ale
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
au fost intens încurajate, procedee în care birocrația a excelat. Un exemplu de dată recentă, din păcate, ilustrează reminiscențele acestei atemporalități în gândirea istorică românească în chiar rândurile Academiei Române: „Teritoriul unei națiuni reprezintă suportul unui întreg sistem de relații de intercondiționare, care se răsfrâng în activitățile umane, în desfășurarea evolutivă a vieții”. „Teritoriul națiunii, scena pe care se dsfășoară, etapă cu etapă, istoria unui popor, poate reprezenta un cadru prielnic [...], ori poate fi puțin darnic, sărăcăcios, uneori chiar ostil și atunci
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
programatic de securitate există o abordare echivoca la nivel conceptual, una din aceste confuzii fiind dată de includerea riscurilor în domeniul vulnerabilităților. Din analiza documentului constatăm o determinare interesantă referitoare la interconectarea riscurilor și amenințărilor de natură diferită, interconectare și intercondiționare care poate duce la o serie de crize în cascadă, foarte dificil de prevăzut și de gestionat 8. Aceste intercondiționări sunt prezentate sub denumirea de parametrii de securitate. Documentul face o analiză atentă, geografică, din punct de vedere al securității
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
domeniul vulnerabilităților. Din analiza documentului constatăm o determinare interesantă referitoare la interconectarea riscurilor și amenințărilor de natură diferită, interconectare și intercondiționare care poate duce la o serie de crize în cascadă, foarte dificil de prevăzut și de gestionat 8. Aceste intercondiționări sunt prezentate sub denumirea de parametrii de securitate. Documentul face o analiză atentă, geografică, din punct de vedere al securității, reliefând sursele de risc în principalele zone de interes ale Franței: Africa sub - sahariana; Europa de Sud-Est; spațiul rusesc; zonele
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]