324 matches
-
lucrătoare în lume, care produce o schimbare și o transformare reală în prezent, au făcut ca teologia protestantă tradițională să acorde prea puțină atenție semnificației sociale a mântuirii, relației Bisericii cu lumea, oikumena . Și totuși, în pofida multor divergențe și deosebiri interconfesionale, ni se confirmă o concluzie și o constatare de bun augur: intrarea Bisericii dreptmăritoare în mișcarea ecumenică, în această ipostază a Ortodoxiei apologetice și misionare este legată de credința și convingerea că prin influența și înrâurirea ei orice comunitate creștină
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346854_a_348183]
-
nu s-a confruntat sistematic cu provocările Iluminismului, nu a fost obligată să demonstreze pertinența discursului său alături de cel al filosofiei post-scolastice și de cel al științelor naturii, nu a fost în situația de a se impune printr-o concurență interconfesională de genul celei dintre Catolicism și Protestantism și nici nu a avut ocazia să formuleze o viziune asupra separației dintre Biserică și stat. Cu alte cuvinte, experiența modernă a Ortodoxiei este diferită de cea a Occidentului european prin simplu fapt
DESPRE DREPTURILE OMULUI ŞI PROVOCĂRILE GLOBALIZĂRII CONTEMPORANE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 812 din 22 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345364_a_346693]
-
art. 21); c. Există o „criză profundă prin care trece mișcarea ecumenică” (art. 7); d. „Biserica Ortodoxă, (...) participând la organismul CMB, nu acceptă nicidecum ideea egalității confesiunilor și în niciun caz nu poate concepe unitatea Bisericii ca pe un compromis interconfesional” (art. 18); e. „Din includerea în Consiliu, nu rezultă că fiecare Biserică este obligată să vadă celelalte biserici ca biserici în adevăratul și deplinul sens al cuvântului” (art. 19). Cu toate aceste precizări și altele asemănătoare, documentul „Relațiile Bisericii Ortodoxe
“SĂ STĂM CU FRICĂ, SĂ STĂM CU CREDINŢĂ, SĂ LUĂM AMINTE, CU PACE A ADUCE!...” – CÂTEVA CONSIDERAŢII, ANALIZE, DISCUŢII, INDICII ŞI REFERINŢE CU PRIVIRE LA SINODUL DIN CRETA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/375213_a_376542]
-
această latură a postului, majoritatea dintre aceștia încercând să expună fundamentele scripturistice ale postului sau o rânduială exactă a postului, rânduială după care creștinul să se ghideze și să înainteze în virtute și în credință, alții au scris despre diferențele interconfesionale cu privire la post, dar Sfântul Casian a fost printre puținii care s-a legat de acest aspect al putinței și al înfrânării. Fundamente scripturistice cu privire la post Postul, ca abținere totală sau parțială de la anumite feluri de mâncare, pe o perioadă mai
INVATATURA BISERICII DESPRE POSTUL ORTODOX... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372738_a_374067]
-
răscoală violent, supraviețuind apoi ca uniune a șerbilor de Transilvania, în afara oricărei recunoașteri ca națiune însă. Elitele românești sînt slab atinse de ampla difuziune a Reformei din secolul al XIV-lea. În schimb, dominația Habsburgilor implică mutații radicale în cadrul echilibrelor interconfesionale și intercomunitare transilvănene. Schimbarea realizată la sfîrșitul secolului al XVII-lea este legată de o nouă apropiere de ordin politic și social: despotismul luminat. Revolta șerbilor români, copleșiți de birul cerut de războiul antiturc de la începutul secolului al XV-lea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
clerului ortodox care a acceptat unirea aceleași drepturi și privilegii ca și clerului catolic și îl scutește de dijmă și de prestațiile în muncă datorate domnilor. La 25 martie 1701, Atanasie este uns episcop al Bisericii uniate de Transilvania. Problematica interconfesională o unire fără convingere, acceptată de Atanasie, un complot iezuit, o puternică rezistență ortodoxă are, fără îndoială, mai puțin sens decît revelația dezbaterii privind dreptul manifestat de noile forme ale relației dintre ortodoxia și politica imperială. Unirea și diplomele leopoldine
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
crime și delicte contra moralității publice cu 84 procente: toate acestea în 5 - 6 ani, într-un stat cu poliție și justiție riguroasă. Numărul recidiviștilor și a bătrânilor e foarte mic; tot contingentul e nou și tânăr, ieșit din școalele interconfesionale ale statului! Ceea ce e mai ciudat sânt proporțiile mari ale crimelor celor mai grave. Generația nouă nu se mai ocupă cu nimicuri, nu fură o pîne de nevoie; ea comite tot crime temeinice. Statistica tribunalelor cu jurați din Prusia ne
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
persani? 4.2. Celălalt - prilej de descoperire și delimitare a eului cultural 4.3. Până unde merge Înțelegerea celuilalt 4.4. Reverberații paideice ale călătoriei 4.5. Diferențe, neînțelegeri, incompatibilități 4.6. Valențe integrative ale valorilor religioase 4.7. Dialog interconfesional și apropiere prin marcarea specificității 5. Câteva probleme ale Învățământului românesc 5.1. Interogații la Început... și sfârșit de an școlar 5.2. Un simptom amenințător: Învățământul paralel 5.3. Învățământul superior românesc În perioada haretiană și problema calității 5
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
adaptare la contextul modern, de implicare În viața cetății (prin acțiuni caritabile, de asistență socială, de parteneriat comunitar) mulțumită, de multe ori, viziunii Înnoitoare a unor ierarhi care au avut ocazia să cunoască fluxurile spirituale ale Occidentului 4.7. Dialog interconfesional și apropiere prin marcarea specificității În realizarea unui dialog spiritual, trebuie activate mai multe dimensiuni și folosite mai multe canale de transmitere a etosului ortodox. Există o dimensiune doctrinal-ideatică, una ritualic-practică, una comportamental-faptică, una instrumental-acțională, una proiectiv-finalistă etc., cu exponenți
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
cât și activismul sfidător. Strategia unei transmiteri spirituale va presupune o simultaneizare a acțiunilor mai multor emitenți de cultură și etos creștin-ortodox, o simfonie a actelor de gândire, credință, simțire și Întrupare a valorilor religioase. Principial vorbind, În exercitarea dialogului interconfesional, trebuie respectate câteva reguli: asigurarea egalității partenerilor de dialog, În sensul că discuția trebuie să se realizeze Într-un context care să-i pună pe același plan pe cei care au ceva de spus; preexistența unei baze afinitare atât la
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
vizate. Este de dorit ca, la nivel local sau regional, să se adopte formule specifice de realizare a educației religioase (modalități particulare de conlucrare dintre biserică și școală, dintre clerici și mireni, un anumit raport dintre perspectiva monoconfesională și cea interconfesională, accentuarea unor elemente specifice de ordin dogmatic, liturgic, social etc.); la nivel european, trebuie să ființeze foruri care să „calibreze” diferite experiențe, să impună principii, să extragă și să recomande formule validate de formare religioasă la nivel școlar, să dinamizeze
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
pentru Cercetare Interculturală), ținut la Amiens (Franța) În 2003, la o masă rotundă la care am avut privilegiul să particip, mai mulți cercetători francezi din domeniile sociologiei și pedagogiei au pus bazele unei „cotituri” epistemologice dinspre intercultural spre interreligios și interconfesional. În 2002, Consiliul Europei a luat decizia de a face din dialogul intercultural și interreligios o axă majoră de acțiune, cu un program deosebit de coerent, realizat În mai multe țări și eșalonat pe mai mulți ani. Ținând cont de tema
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
și pe placul Lui, și spre binele nostru (devenim mai responsabili). Autoritatea directorului, a primarului și chiar a preotului ar putea fi pusă În discuție, Însă autoritatea lui Dumnezeu nu! A exclude ritul religios din școală (trecând peste extensiunea sa interconfesională) ni se pare o atitudine anticulturală, anticomunitară și antieducațională. Palierul spiritual constituie o dimensiune de bază, motivațională pentru ceea ce se petrece În acest perimetru. Deși credința constituie o procesualitate dificilă pentru demersul formativ, nu trebuie lăsată pe dinafară doar din cauza
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
realitate palpabilă Într-o țară eminamente atee și În chip programatic despiritualizată religios? Am intrat Într-o societate concurențială, inclusiv din punct de vedere spiritual. Se tot vorbește despre complementaritate, „respirație” prin „cei doi plămâni” (ortodox și catolic), despre dialog interconfesional, corelativitate și unitate religioasă, despre revigorarea Vestului prin valorile Estului. Prin cine ar putea fi descoperit mai bine Estul decât prin cineva care a cunoscut... Vestul? 11.7. Părintele nostru Stă În capul mesei, e vesel și optimist. Și-a
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Suntem cu o sută douăzeci de ani după ce europeanul Cusanus forjase conceptul de „pace între religii” (De pace fidei, 1453) (16). Pe vârful stâlpului din centrul palatului stătea suveranul, iar pe margine, împrejurul lui, stăteau teologii care participau la disputa interconfesională (fotografie de Andrei Oișteanu, 2007) De fapt, Akbar Han voia să aleagă credința religioasă „cea mai autentică”, pentru a o adopta el însuși și supușii săi. Iată ce dorea împăratul mogul, după cum consemna în 1580 misionarul iezuit Antonio Monserrate, trimis
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
1961). De fapt, autorii se preocupă exclusiv de traducerea Bibliei. Ambele cărți au dobândit o foarte mare autoritate, mai întâi în mediile protestante, iar mai apoi și în unele medii catolice, mai ales în rândul bibliștilor care monitorizează realizarea traducerilor interconfesionale ale Bibliei 56. Noutatea o constituie, pe de o parte, preocuparea pentru inteligibilitate, chiar și în cazul unor receptori foarte putin pregătiți pentru a înțelege mesajul biblic, iar, pe de altă parte, afirmarea egalității de statut a tuturor limbilor, inclusiv
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
186-187). Schimbarea regimului politic către unul democratic și-a arătat virtuțile, dar și dezavantajele. În acest context, R. Preda menționează numeroase dezavantaje ale tranziției societății românești: modul nefiresc de a face uz de libertate s-a resimțit la nivelul relațiilor interconfesionale printr-un necreștin sentiment concurențial și printr-o invazie sistematică a sectelor de tot felul; relațiile dintre majoritate și minoritate au urmat o dinamică nedorită, iar revendicările minoritarilor corelate cu dificitele economice au creat noi conflicte; ignoranța și superficialitatea au
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
o „realitate dureroasă” și promovează „tendințe apocaliptice” (Antim, 1996). La rândul său, R. Preda susține că pericolul conflictelor este inerent existenței sectelor: „chestiunea atragerii prin mijloace necinstite a membrilor unei confesiuni la altă confesiune sau sectă privește nu numai viața interconfesională, ci și pe cea socială, atâta vreme cât provocările prozelitiste stau la baza tulburărilor și a tensiunii dintre comunități și persoane” (Preda, 1999, p. 8). B. Fillaire abordează problema pericolului sectar la adresa persoanei și a societății. După ce analizează mijloacele de propagandă, de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
și activitatea BOR sub regimul comunist. Mihai Ungheanu afirmă că documentele prezentate În volumul despre care vorbim evidențiază „rezistența În și prin instituții” (p. 24). Aceste argumente sînt confirmate, din punctul de vedere al autorului, de istoria postcomunistă a relațiilor interconfesionale: Biserica Romano-Catolică organizează o expoziție dedicată vechimii creștinismului românesc, iar papa Ioan Paul al II-lea vizitează România În 1999. Revenind la istoria BOR sub comunism, Mihai Ungheanu spune că „instituția creștină” a fost o „miză politică de prim ordin
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
și ființa lui fiind în mod necesar legitimate transcendental 3. În Biserică Dumnezeu acționează în mod direct, pe când în stat el acționează indirect, puterea politică fiind reprezentată de sabia de foc ce păzește calea spre pomul vieții 4. Din perspectivă interconfesională și istorică, teologul Dumitru Stăniloae afirmă că unele curente au încercat să reducă importanța statului: pe de o parte Bisericile neoprotestante au transformat statul în Biserică, iar pe de altă parte, catolicismul a transformat Biserica în stat, ambele cazuri conducând
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
a Constituției în domeniul vieții religioase) și, în același timp, anularea Legii din 1928. Decretul nr. 177 avea 62 de articole care cuprindeau dispoziții generale și specifice în legătură cu organizarea confesiunilor, raporturile acestora cu puterea politică, activitatea și patrimoniul cultelor, relațiile interconfesionale, învățământul religios și câteva dispoziții finale și tranzitorii. Astfel, statul se angaja să garanteze libertatea conștiinței și pe cea a religiei, dar și libertatea individului de a îmbrățișa orice credință atât timp cât aceasta nu contravenea Constituției, securității publice și bunelor moravuri
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
încă marcantă. Investigațiile întreprinse în SUA cu câteva decenii în urmă (Hollingshead, 1964) indică un coeficient de corelație de 0,77 pentru religie, în timp ce după clasă socială (șase straturi), coeficientul este de 0,71. Din anii ’60 încoace, și căsătoriile interconfesionale au sporit ca pondere. Doar în anii ’80, aproape 40% dintre evrei s-au căsătorit cu nonevrei, față de 6% în anii ’60 (Mindel, Habenstein, Wright,1988) și aproape o jumătate dintre catolici au ales un partener conjugal de altă credință
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
târziu, vreun domeniu de cercetare. Are un gust enorm al cuprinderii și al performanței, formându-și o etică în acest sens. La Paris frecventează cercurile intelectuale cu preocupări teologice și într-un rând (1928) i se semnalează prezența în grupul interconfesional de la Meudon, condus de Jacques Maritain. Ține aici conferința Sainte Vierge dans l’Église Orthodoxe, iar în cercul de studii de pe lângă Biserica Ortodoxă Română din Paris susține subiectul Izvoarele învățăturii ortodoxe, „Sfânta Scriptură” și Sfânta Tradițiune așa cum sunt cuprinse în
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
a descumpănit lipsa unor mici biblioteci locale care să acopere tematica esențială pentru formarea intelectuală a unui student creștin-ortodox. Ne-am întrebat de ce nu s-au organizat nici seminarii informale în cadrul Universității, prin care să se urmărească dezbaterea (de ce nu interconfesională?) a textelor întemeietoare pentru Biserica universală. „Cercetați Scripturile, că socotiți că în ele aveți viață veșnică” (Ioan 5, 39). Dat fiind contextul eclezial al României de astăzi, deficiențele aici semnalate nu sunt însă cu totul surprinzătoare. Nu știm ca ierarhia
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
misiunilor catolice din Orient către Congregația de Propaganda Fide, rezultă că pe la 1640 curentul pentru limba latină, în creștere în Țara Românească, mâna către colegiile reformate din Transilvania tineretul muntean, de unde se întorcea cu sentimente ostile Bisericii Române”. Pentru disputele interconfesionale ale acestei perioade vezi și Cleobul Tsourkas, „Les premières influences occidentales dans l’Orient orthodoxe”, în Balcania, VI, 1943, pp. 333-356. Virgil Cândea, Rațiunea dominantă. Contribuție la istoria umanismului românesc, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1979, p. 67. Konrad Onasch, Civilizația marelui
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]