1,295 matches
-
reguli procedurale obligatorii (impuse, eventual, pe cale legislativă) sau constrângeri rezultate din necesitățile de îmbunătățire, prin comparație cu alte organizații similare, a anumitor parametri organizaționali. Forma structurii organizației la un moment dat va fi rezultatul a numeroși factori interni și externi interdependenți într-o relație particularizată pentru acea organizație (Wilson, 1992). Deși unii teoreticieni fac anumite recomandări de tip rețetă pentru realizarea structurilor organizaționale, totuși nu sunt dovedite decât corelații slabe între parametrii de performanță și cei de formă ai organizației. Practic
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
ținut seama că orice problemă rezolvată va genera o serie de alte probleme, dar cu o pondere mai scăzută față de situația inițială. Noua structură reprezintă un compromis între diferitele tendințe contrare ce se manifestă, fiind un conglomerat de echilibre relative interdependente. Nu trebuie să surprindă faptul că o analiză critică, chiar modestă, va descoperi potențiale noi probleme ce vor constitui germenii motivaționali ai viitoarei modificări structurale, probleme asociate elementelor cu inerție mare la schimbare, cum ar fi cultura organizațională. *** Deși recomandările
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
își învăluie descrierea degradării politice în limbaj poetic, apelând la discursul Muzelor, ca la o sursă de autoritate tradițională, și așază evoluția kosmos-ului ca responsabilă a ordonării. Principala cauză a degenerării, atât a cetății, cât și a sufletului, ca motive interdependente, este văzută de Platon în dezordinea elementelor armonizatoare și directive, respectiv în clasa conducătoare care pierde puterea rațiunii și a sufletului individual, care nu mai are ca principiu coordonator rațiunea. Astfel, instabilitatea caracterului individual duce în mod inevitabil la coruperea
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
să reducem incoerența inițială utilizând modele propuse de o anume teorie a personalității. Postulatul coerenței este indispensabil studiului structurilor de personalitate și al dezvoltării lor; personalitatea nu este un ansamblu de elemente juxtapuse, ci un sistem funcțional format din elemente interdependente. De aici rezultă o a treia caracteristică: Ă permanența (stabilitatea) temporală: Dacă personalitatea este un sistem funcțional, în virtutea coerenței sale, acesta generează legi de organizare a căror acțiune este permanentă. Deși o persoană se transformă, se dezvoltă, ea își păstrează
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cerințele mediului în limitele resurselor individuale, respectiv o modificare a comportamentului persoanei în funcție de exigențele mediului socio-cultural („acomodare”), iar pe de altă parte, o transformare a condițiilor mediului în funcție de scopurile și aspirațiile individuale ale persoanei („asimilare”). Aceste două moduri de acțiune, interdependente, se combină fără încetare pentru a menține starea de echilibru la un nivel cât mai stabil. Adaptarea de tip psihologic presupune, așadar, asimilarea de noi cunoștințe și valori, dar și renunțări la atitudini sau valori personale, care se dovedesc nefuncționale
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
antipatia, speranța, mila, nehotărârea, mirarea, certitudinea, sfidarea etc. etc. Ele sunt în strâns raport cu tendințele, dorințele, intențiile noastre. Emoțiile repetate pot duce la cristalizarea unor sentimente, după cum acestea devin o sursă frecventă de emoții. Toate aceste procese motivaționale sunt interdependente și pot fi în relație cu același obiect, cu același scop. Dorința de a vedea un actor lăudat, poate fi urmată de percepția dezagreabilă a afișului în care se anunță că nu mai sunt bilete la piesa unde are rolul
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
fel încât interacțiunea membrilor să faciliteze învățarea fiecăruia. În literatura noastră, Ana Stoica și Andrei Cosmovici (1972) au teoretizat activitatea școlară pe grupuri, subliniind importanța însușirii unui model colectiv de muncă și a acomodării interpersonale a elevilor. În metoda grupurilor interdependente (sau metoda Jigsaw Ă în limba engleză jigsaw puzzle înseamnă mozaic Ă jucărie pe care-o reconstituie copiii) se lucrează cu grupuri eterogene de 3-4 elevi. Profesorul stabilește tema și o împarte în sub-teme, fiecare dintre acestea revenind spre aprofundare
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a unor ierarhii în grupuri, întrucât elevii cu status înalt și cu abilități deosebite învață de la ceilalți în aceeași măsură în care ei își ajută colegii să înțeleagă și să-și însușească o sub-temă. Trebuie să remarcăm calitatea metodei grupurilor interdependente de a anihila manifestarea efectului Ringelmann. Lenea socială, cum se mai numește acest efect, constituie, într-adevăr, una din primejdiile ce amenință cooperarea în grupuri. Ea corespunde unei pierderi a motivației și unei reduceri a efortului individual în situația îndeplinirii
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
persoane evoluează, amplifică deviațiile individuale și stimulează producția creativă. Transformările evolutive ale sistemului de cunoștințe au fost atestate de cazuri celebre, precum cel lui Charles Darwin și al concepțiilor sale despre evoluție. Scopurile se referă la o serie de obiective interdependente care evoluează, la rândul lor, ghidând comportamentul unui individ. În cele din urmă, sistemul afectiv cuprinde efectul stărilor de bucurie sau frustrare asupra activității. Csikszentmihalyi (1988, 1996) preia o abordare „sistemică” diferită în care evidențiază interacțiunea personalității, domeniului și spațiului
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
că performanța creativă depinde într-o măsură relativă de un anumit domeniu și că poate fi anticipată prin combinarea anumitor resurse, precum vom prezenta în cele ce urmează. În concepția teoriei investiției, creativitatea reclamă interacțiunea a șase resurse distincte, dar interdependente: capacități intelectuale, cunoștințe, stil de gândire, personalitate, motivație și mediu. Trei capacități intelectuale dețin o importanță majoră (Sternberg, 1985a): a) capacitatea de sinteză, de a privi lucrurile din perspective noi și de a depăși limitele gândirii convenționale; b) capacitatea de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
a avut un rol crucial în rezolvarea problemelor și în realizarea adaptării „de succes”, ambele cu un pronunțat caracter individual. Putem înțelege aceasta dacă recunoaștem că diversitatea și adaptarea reprezintă principiile de bază ale teoriei evoluționiste și că ele sunt interdependente și depind, la rândul lor, de selecția naturală: „Realizarea adaptării și crearea diversității [sunt] aspecte distincte ale unui fenomen complex unic, iar conceptul unificator, afirma [Darwin], nu este noțiunea de evoluție ci «principiul selecției naturale»”. În plus, Darwin susținea că
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
este împărțit în atâtea subdomenii, încât nimeni nu este în stare să stăpânească de unul singur nici măcar o frântură din el. Culturile privite ca o serie de domenii Este util, în acest context, să privim culturile ca sisteme de domenii interdependente. Nu vrem să spunem prin aceasta că o cultură nu este altceva decât un sistem de domenii interdependente - în definitiv, antropologii folosesc peste o sută de definiții diferite ale culturii și nici una dintre ele nu poate fi exhaustivă. Vrem să
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
frântură din el. Culturile privite ca o serie de domenii Este util, în acest context, să privim culturile ca sisteme de domenii interdependente. Nu vrem să spunem prin aceasta că o cultură nu este altceva decât un sistem de domenii interdependente - în definitiv, antropologii folosesc peste o sută de definiții diferite ale culturii și nici una dintre ele nu poate fi exhaustivă. Vrem să spunem doar că, pentru a înțelege creativitatea, este util să privim cultura în acest fel. Tabelul 16.1
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
prioritatea acordată relațiilor personale, grija pentru crearea și menținerea rețelelor informale și polimorfismul influenței dobândite. Elitele strategice și cercetarea empirică Încă din clipa când obiectul raționamentelor noastre devine societatea modernă diversificată, suntem puși în situația să identificăm sectoarele de activitate interdependente, dar autonome care-și au propriile canale de acces la excelență și la preeminență. Cu alte cuvinte, aceste sectoare de activitate nu pot decât să definească ierarhii de excelență și de preeminență particulare. În această privință, este tentant să se
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
utilizarea i.. Cum în realitate diferența dintre cele două planuri nu este atât de clară, existând deseori suprapuneri și complementări (interdependențe), aceste avantaje pot fi nuanțate contextual: numărul aspectelor teoretice și empirice implicate, crearea unui sistem de instituții complementare sau interdependente (indiferent dacă relația de interdependență este simetrică - de exemplu, Primăria și Consiliul Local) sau impunerea unor standarde instituționale pentru atingerea unor obiective (cazul criteriilor de la Copenhaga sau a celor 31 de capitole de negociere pentru aderarea României la UE). În
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
comunicare în timp real la nivelul întregii lumi. De fapt, argumentează unii teoreticieni, creșterea frecvenței și intensității schimburilor culturale face ca liantul destul de fragil setat de tranzacțiile economice să fie întărit, astfel încât să putem vorbi de o lume interconectată și interdependentă (într-un oarecare sens, putem afirma că ideea de ecumenopolis - „orașul mondial” - a lui C.A. Doxiadis este „materializată” în fenomenul de globalizare (vezi globalizare). Caracteristicile specifice ale globalizării fac referire la: Dezvoltarea spectaculoasă a sistemelor de comunicație și creșterea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
cinci numărul nivelurilor de analiză, suplimentând triada clasică cu nivelul subunităților (grupuri organizate în cadrul unităților care sunt capabile să influențeze comportamentul celor din urmă: grupuri de interes, partide politice ș.a.) și nivelul subsistemelor, regionale sau nonregionale (grupuri de unități puternic interdependente și interacționând într-un mod aparte în cadrul sistemului). Dacă diferențele de conceptualizare de mai sus sunt determinate finalmente de diferențe de denumire și izolare a acelorași entități (ca unități de analizat) și, ca atare, avem de a face cu aceeași
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
cobdenită), este promovat ca principal instrument al păcii nu doar într-o manieră moralistă, ci mai ales dintr-o perspectivă utilitariană: argumentul principal este că, dacă principalul scop al războiului este prosperitatea prin acumularea de resurse, într-o lume puternic interdependentă, liberul-schimb este o alternativă nu doar mai pașnică, dar chiar mai profitabilă ținând cont de capacitatea distructivă și disruptivă a războiului. În plus, dacă,așa cum consideră avocații principiilor liberale în domeniul relațiilor internaționale, războiul ia naștere din lipsa de înțelegere
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Nu putem vorbi așadar despre securitate internațională câtă vreme statele concep și asigură securitatea națională prin mecanisme care generează și alimentează insecuritatea altor state. Din punctul de vedere al feminismului perspectival, securitatea trebuie văzută ca un bun colectiv, cu componente interdependente. Dacă un stat își realizează securitatea pe seama insecurității altor state, va exista întotdeauna posibilitatea ca distribuția de putere, de forță, să se schimbe. Securitatea și insecuritatea vor fi două fețe ale aceleiași monede. Securitatea este asigurată, în mod plenar, doar
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
înconjurător.<footnote Brundtland, G.H., Our Common Future, Oxford University Press, 1987. footnote> Chiar dacă acest concept nu a devenit un ghid de orientare a strategiilor de dezvoltare economică pentru guvernele țărilor lumii, el rămâne o speranță că economia ar putea evolua interdependent cu mediul înconjurător, astfel încât, raportul dintre aceste două categorii economice să se poată armoniza ca interesele oamenilor, privite în perspectiva evoluției mai multor generații umane succesive. Progresul, sub toate formele sale, este factor de amplificare a fluxurilor globale de informații
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
al studenților include, pe de o parte, analiza critică, dezvoltarea, testarea raportarea de idei noi, iar pe de altă parte, o activitate intelectuală independentă. Organizația urmărește performanța unei munci competente, menținerea în funcțiune a sistemului și a echipelor de lucru interdependente. Abordare mai degrabă generală și abstractă. Abordare specifică și concretă la nivelul organizației. Metoda principală de reglementare este colegială, deciziile sunt luate prin consens. Autoritatea este centralizată și ierarhizată, întrucât există responsabilitate față de organismele finanțatoare și față de nivelul ierarhic superior
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
de lucru. Elementele care facilitează manifestarea unui astfel de efect sunt de asemenea descrise în cadrul acestui capitol. 13.1. Definirea și clasificarea grupurilor de lucru Grupul de lucru este definit ca doi sau mai mulți indivizi care interacționează în mod interdependent pentru a realiza un scop comun (Forsyth, 1999). Această definiție larg acceptată evidențiază elemente esențiale ale grupului: interacțiunea - indică cine este și cine nu este în cadrul grupului. Interacțiunea nu trebuie să fie neapărat față în față și verbală. Prezența ei
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
care așteptăm răspunsuri în cercetările viitoare: Aspectul dependenței Este general acceptat faptul că, dependența pură de lider sau supunerea oarbă, ar trebui evitată. În schimb, au fost introduși termeni ca împuternicirea, insistând asupra nevoii de gândire independentă și de acțiune interdependentă. Cu toate acestea, împuternicirea poate însemna multe pentru diferiți oameni, variind de la împărțirea puterii la a da oamenilor iluzia că își controlează propriile vieți. Liderii de succes sunt percepuți ca având carismă, dar cu toate acestea, și ei deleagă; ei
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
că folosirea rolului coercitiv al puterii poate fi necesar și poate să fie în interesul majorității angajaților implicați în schimbare. Autorii propun perceperea actului puterii ca un proces social, care este deseori necesar pentru a rezolva lucrurile într-un sistem interdependent. Făcând acest lucru se face mai multă dreptate liderilor, se ajută conducerea să fie mai eficientă și se poate ajunge la identificarea corectă a problemelor. 1997 Relația consultantului cu setting-ul grupului familial pe parcursul procesului de dezvoltare organizațională Volpe, V. Lucrarea
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
că alegerile determină guvernul să fie atent la părerile oamenilor, sunt mai integrați social. În general, partizanatul este funcție a încrederii într-un partid și mai puțin a încrederii în liderii acestuia (chiar dacă pe termen lung cele două sunt puternic interdependente). Această regulă este deplin ilustrată de cazul partizanilor PSD, nu însă și de către cel al partizanilor PRM sau D.A. Astfel, partizanatul PSD depinde, în principal, de încrederea în acest partid și mai puțin de încrederea în liderii PSD, partizanatul PRM
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]