359 matches
-
cugetări, "Oprește-te, faci grădiniță?!" i-au zis nemții cînd să aibă numai al doilea copil, păsări sinucigașe, trenul a dat maximul după Roman, 120 140 km/h în legea că radicalizarea unei dimensiuni le face pe celelalte, de pe nivelele interfluviului coboară pe luncă, Pașcani-Triaj ne-am scos din necaz cu altă femeie, agresarea mediului CFR ameliorativă antifrază în retorica de grup ρ, de la retorică, nu grupul μ, de la metaforă! jumătate de vagin în pămînt golul atmosferic, Tîrgu Frumos crucea stîlp
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
vezi, îți fixezi casa unde este locuibil, Pipirig Creangă școala, bunicul cuțite de oțel, cuțite de tinichea, legea compensației, de la imoralitatea trai bun la dăruire pentru compensație și mai și miroase transpirația, apă minerală, începe bradul, rece-rece și apa minerală, interfluviu spre Bistrița, Plotun zonă de locuire omul-munte, cum se acomodează cu trupul de carne și oase, în loc de licantrop *muntantrop, cum e pe grecește, tot mitologie, iepurele, ursul din munte ce să mai zică, sînt tot munți! etalonul de verde în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
fac parte, în majoritatea lor, din prima categorie. Numiți varegi de către orientali, ei pot fi întîlniți, încă din secolul al VI-lea, pe coasta estică a Balticii. De acolo, ei urcă cursul fluviilor și lacurile Cîmpiei Ruse, ducîndu-și bărcile pe interfluvii, pînâ la Nipru și Marea Neagră, atingînd Marea Caspică, schimbînd aici sclavi și blănuri pe produse orientale, servind uneori și ca mercenari în favoarea bizantinilor și a locuitorilor orașelor slave presărate pe drumul lor: Novgorod, Smolensk și, mai ales, Kiev. Se pare
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
ajunge să studiez în speță problema în lucrarea mea de diplomă. Prezența cuverturii loessoide, atât de evidente în Câmpia Brăilei, uneori grosimea depășind 40 de metri, făcea ca pe anumite areale geografice, acolo unde erau sectoare de terasă și de interfluviu, sub incidența unor curenți de aer, să se formeze mici tornade de loess (loessoide), în care particulele erau pulverizate de jos în sus. Minunat era că atunci când se formau aceste turbioane, ieșeam afară și-aveam o plăcere clocotitoare de a
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
mai puțin densă, în unele părți chiar foarte rară, se constată a fi fost locuirea în regiunile de câmpie sau cele montane înalte. Zone cu densitate mai mare de așezări și necropole din perioada secolelor IV-XIII au fost delimitate în interfluviul cursurilor superioare ale râurilor Siret, Prut și Nistru, în bazinele hidrografice ale râurilor Răut, Bistrița, Moldova, Bârlad, Milcov, Buzău, Prahova, Dâmbovița, Olt, Jiu și Cerna, cursurile Mureșului, Târnavelor, Crișurilor, Someșurilor și altele. În pofida numărului destul de mare de zone cu o
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
cu păduri, au fost populate de autohtoni, satele fiind situate de obicei pe grinduri sau pantele mai înalte din preajma râurilor sau a lacurilor. Prezența unor așezări și necropole mai numeroase în Câmpia Bărăganului, zonele din preajma Dunării sau din sudul interfluviului Prut-Nistru a fost atestată, fie în perioada secolelor VI-VII d. Hr., fie mai ales în epoca secolelor IX-XI. Extinderea locuirii autohtone în câmpie în aceste două perioade a fost determinată nu numai de sporul demografic înregistrat, ci și de
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
viețuire alogenă se concentrează mai ales în jurul unor vaduri principale ale râurilor mai mari sau în văile mai largi ale cursurilor de ape din câmpie. Nomazii, a căror ocupație principală era creșterea vitelor mari au preferat zonele de stepă din interfluviul Prut-Nistru, văile râurilor Jijia, Elan, Horincea și Bârlad și anumite areale din câmpia de est a Munteniei vecine Dunării. Conform rezultatelor înregistrate de investigațiile de teren zonele cu o mai mare concentrare de locuire romanică sau veche românească erau constituite
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
prin efectele lui ca foarte dăunător pentru agricultură. În cadrul acestor două ținuturi climatice, se pot deosebi, potrivit criteriilor enumerate mai înainte, o seamă de climate locale, iar în interiorul acestora o infinitate de microclimate. Așa putem aminti, de exemplu: - climatul de interfluvii și terase; - climatul versanților slab însoriți; - climatul versanților cu însorire accentuată; - climatul de șesuri și lunci;microclimatul culturilor agricole (al lanurilor de grâu, porumb, al podgoriilor, al livezilor), al pădurilor; - microclimatele corespunzătoare diferitelor porțiuni din orașe (al spațiilor verzi, al
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
și masivele muntoase de unde se exploatează acestea. minereuri complexe minereuri de fier Munții Anina Munții Pădurea Craiului huilă Munții Locvei bauxită Munții PoianaRuscăi marmură Munții CodruMoma Depresiunea Zlatna DEALURILE ȘI PODIȘURILE Dealurile sunt formate din culmi rotunjite, pe când podișurile au interfluvii netede, plate. Ele au înălțimi medii de la 300 la 800 m, dar în unele locuri există vârfuri care ajung la peste 1 000 m sau podișuri la mai puțin de 200 m. Cele mai multe se află la exteriorul Carpaților; în spațiul
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
situat în estul României dar care se întinde și în Republica Moldova; este alcătuit din gresii, marne, argile care formează strate ce înclină de la nord-vest la sud-est și se află peste un fundament foarte vechi ce aparține Platformei Moldovenești; relieful are interfluvii netede, cu înălțimi de 300 - 500 m, separate de văi cu terase; RELIEFUL 25 • Menționați limitele Subcarpaților. • Precizați trei din caracteristicile principale ale zonei subcarpatice. • Numiți depresiunile Subcarpaților Moldovei și zonele deluroase care le mărginesc. • Stabiliți pe baza textului și
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Dâmbovița (E) la Dunăre (V), limita de sud fiind Câmpia Română; este format din gresii, marne, argile la adâncime și pietrișuri la partea superioară; înălțimile depășesc 600 m în nord și scad la 300 m la contactul cu Câmpia Română. Interfluviile sunt mai înguste în nord, cu păduri și versanți afectați de torenți și alunecări. Ele se lărgesc spre sud, căpătând înfățișarea unor platouri întinse cu terenuri cultivate. Râurile au o desfășurare nord - sud și au creat văi largi în lungul
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Se află între Dunăre și Motru, la poalele sudice ale Munților Mehedinți. Este alcătuit, ca și Munții Mehedinți, din roci cristaline și calcare. Are înălțimi cuprinse între 400 și 500 m și doar în câteva vârfuri (cornete) depășește 600 m. Interfluviile sunt largi, netede, acoperite cu pâlcuri de pădure de gorun sau de livezi și pășuni, iar văile sunt înguste. În calcare s-au dezvoltat peșteri (Topolnița). Climatul submediteranean a favorizat DE REȚINUT Podișul Getic: este alcătuit din gresii, marne și
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
prin care trec drumuri ce leagă orașele din Transilvania. Suprafețele agricole sunt cultivate cu cereale, cartofi, sfeclă de zahăr. În satele de lângă munte locuitorii se ocupă cu creșterea animalelor. Podișul Someșan. Se află în nord și nord-vest. Este format din interfluvii netede, slab înclinate, cu altitudini de 500 - 600 m, pe care se află pâlcuri de pădure. În această zonă se exploatează cărbuni, piatră pentru construcții, sare. Cultura cerealelor, pomicultura și creșterea animalelor reprezintă ocupații tradiționale. Câmpia Transilvaniei. Se întinde între
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
au dispărut, peste aceste depozite s-au acumulat prafuri fine, rezultând astfel o pătură de loess. Deasupra lor s-au format soluri cu fertilitate deosebită, care fac din aceste regiuni prin cipalele zone agricole ale României. Relieful este alcătuit din interfluvii netede și foarte largi (câmpuri) pe care procesele de tasare au creat crovuri și găvane, iar vântul a format, prin acumulare, dune de nisip. Între câmpuri există două categorii de văi. Unele sunt largi, aparținând râurilor cu izvoare în munți
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
fragmente ceramice de tip Poienești. La punctul numit „Budăiul Dracului”, situat pe valea pârâului Drăghia, la est de sat, s-au găsit fragmente ceramice cu decor în bandă îngustată, pictat în roșu, negru și alb, aparținând culturii Cucuteni A3. Pe interfluviul format de Valea Drăghia cu Valea Lungă, la punctul denumit „Stuhărie”, s-a descoperit o așezare de tip Cucuteni A3, din contextul așezării reținând atenția fragmente ceramice din vase pictate tricrom în bandă îngustă, alături de alte importante vestigii arheologice ca: topoare
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Dar, oricum, pentru a argumenta locul care ni se cuvine În geografia neamului românesc, trebuie să ne cunoaștem istoria și să ne afirmăm demnitatea. Cu acest gând a fost abordată Înlănțuirea de evenimente prin care a trecut și trece populația interfluviului Nistru - Prut, ca parte inseparabilă a Daco-României. O generație Întreagă trebuie să fie informată, să cunoască realitățile care fundamentează opțiunile românilor și Înaripează idealul de viitor al unui popor. Așa vom putea descifra și proiectele contemporane intersectate de traiectoriile unor
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
gregarius Partsch. In 1895, Gr. Ștefănescu prezintă depozitele sarmațiene de pe teritoriul Moldovei pentru care indica și o faună caracteristică. În 1903, I.Simionescu se ocupă de aria dintre Siret și Prut, prezentând observații asupra zonei de la est de Botoșani, interfluviul Jijia - Prut, valea Jijiei. Argilele care apar de o parte și de alta a Jijiei (deci și în zona Șipote) sunt considerate ca depozite inferioare calcarelor și gresiilor ce apar în dealurile Repedea, Costești - Tg. Frumos, Deleni - Hîrlău,, , partea mai
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
intens, găsind aici un teren favorabil în formațiunile argilo-nisipoase mai friabile. Ca urmare,suprafața acestora a coborât treptat, schițându-se diverse forme de relief în funcție de rezistența la eroziune a diferitelor sectoare. Cea mai mare parte a teritoriului comunei aparține unor interfluvii largi, cu platouri întinse și cu versanți cu diferite grade de înclinare (pantele sunt cuprinse între 5șși 25ș ), adesea afectate de procese de eroziune și alunecare. Altitudinea reliefului e, în general, redusă, caracteristică părții centrale a Câmpiei Moldovei, valorile medii
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
materiale,dând naștere reliefului de acumulare. Astfel, în majoritatea sa,relieful este format prin sculptarea câmpiei de către apele curgătoare și prin modelarea versanților de către procesele denudaționale, distingându-se câteva tipuri genetice: Relieful fluvio-denudațional ( sculptural și de acumulare) este reprezentat prin interfluvii sculpturale predominant colinare (D. Urzicani, D.Budu, D.Balș, D. Solovăț),iar pe alocuri cu aspect de platouri (D. Mitoc, D .Viișoara), versanți (care acoperă aproape 2/3 din teritoriu) deschiși fie în eluvii loessoide și marno-argile sarmatice,fie în
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
extinde pe versanții din perimetrul comunei Șipote pot fi: captarea și drenarea izvoarelor de la baza cornișelor de alunecare, apa captată putând fi utilizată în gospodăria locală; desecarea apei subterane prin plantații speciale (sălcii, plopi); regularizarea scurgerilor apelor superficiale din zona interfluviilor prin canale și îndrumarea lor în afara zonei de alunecare; nivelarea microreliefului de monticuli și depresiuni care nu au o energie prea mare,cu ajutorul mașinilor terasiere și scurgerea apelor din micile depresiuni, creându-se condiții de infiltrații mai reduse; fixarea
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
și a zonei înconjurătoare prin perdele și benzi forestiere antierozionale;evitarea supraîncărcărilor cu construcții grele ș.a. Sub raportul stabilității,pe teritoriul comunei Șipote se pot identifica trei categorii de terenuri (Harta nr. 3) : - terenuri stabile în care se includ suprafețele interfluviilor sculpturale, ale complexului de terase și ale șesurilor,acestea din urmă fiind însă umede pe alocuri și parțial inundabile; - terenuri nestabile care cuprind versanții puternic înclinați cu potențial de alunecare și parțial cu alunecări active, cu apa la adâncimi variate
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
au loc deplasări ale maselor de aer din nord, care dau vremii, deseori,un caracter rece și umed. Relieful constituie un factor geografic foarte important în determinarea particularităților locale ale climei. Astfel, pe teritoriul comunei Șipote, orientarea majorității văilor și interfluviilor pe direcția NV-SE determină ușoare modificări în dinamica atmosferei, care se reflectă și în frecvența și viteza mai mare a vânturilor din NV. Energia maximă a reliefului (180 m) este aceea care determină ușoare inversiuni de temperatură pe fundul
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
modificări în dinamica atmosferei, care se reflectă și în frecvența și viteza mai mare a vânturilor din NV. Energia maximă a reliefului (180 m) este aceea care determină ușoare inversiuni de temperatură pe fundul văilor. Altitudinea mai mare a unor interfluvii face ca pe acestea să cadă o cantitate ceva mai mare de precipitații, iar expunerea versanților față de razele solare determină o încălzire diferită a suprafeței terenului,ceea ce se reflectă în existența unor diferențieri microclimatice. În ansamblu, însă, datorită altitudinii modeste
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
precipitațiilor atmosferice este, însă, influențat și de condițiile fizico- geografice locale, fiind totodată în strânsă corelație cu temperatura sau gradul de umezeală a aerului. Astfel, relieful comunei Șipote, caracterizat prin altitudini reduse (maxima 180 m), o fragmentare pronunțată, dar cu interfluvii și văi orientate în cea mai mare parte pe direcția NV-SE, nu constituie un obstacol serios în calea maselor de aer dinspre vest și nord -vest și, ca urmare, favorizează mai puțin producerea unor bogate precipitații. Având în vedere
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
cu aer foarte cald și perioade lungi secetoase. În ultimele două decenii s-a constatat o creștere a vitezei medii a vânturilor din toate direcțiile. Vânturile cu viteze mari au influențe negative în economia comunei. Astfel, crivățul spulberă zăpada de pe interfluvii și o îngrămădește pe văi sau pe versanții cu adăposturi,formând adevărate troiene,, care îngreunează circulația în zonele locuite. Ploile însoțite de furtuni provoacă, de asemenea, pagube mari, sunt rupți arbori,lanurile de cereale sunt culcate la pământ, iar grădinile
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]