323 matches
-
Păpău ce se desface în Muntele Jupâneasa la est și Șețu la vest și care se separă printr-un sistem de falii de cele două culmi subcarpatice, ce sunt cunoscute sub numele de Muscelele Plătichii sau Muscelele Râușorului. Partea estică, interfluviul Râușor-Bratia începe cu nivelul de eroziune de 1100m din Șaua Duvalmului și se continuă spre sud-vest și sud-est cu două nivele ce coboară la 1000m și 950m (Piscul Lung, Dealul Zarzărului) sculptate în sedimentele monoclinale miocene predominant conglomeratice. Interfluviul Râu
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
estică, interfluviul Râușor-Bratia începe cu nivelul de eroziune de 1100m din Șaua Duvalmului și se continuă spre sud-vest și sud-est cu două nivele ce coboară la 1000m și 950m (Piscul Lung, Dealul Zarzărului) sculptate în sedimentele monoclinale miocene predominant conglomeratice. Interfluviul Râu Doamnei - Râușor începe de la sud de Depresiunea Bahna Rusului, printr-un versant puternic înclinat ce urcă repede și uniform pe Culmea Bahnei (1122m) sau în vârful Bolovanul (1032m), până la același nivel cu suprafața de eroziune de la est, din care
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
foarte mare a versanților fiind dată de sculptarea acestora în capete de strate, în roci moi: argile sau marne ce alternează cu nisipuri și pietrișuri, favorizează procese erozionale active și alunecări de terenuri în brazde sau valuri de peste 1,5m. Interfluviul Bratia - Râu-Doamnei sau Muchia Bratiei cum este denumit în zona sudică coboară până la 600m și se oprește sub fruntea de cuestă a Dealului Păcurarului, de unde începe domeniul piemontan al Platformei Getice. Diferența morfografică a Plaiurilor Plăticăi față de interfluviile Argeș-Vâlsan și
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
1,5m. Interfluviul Bratia - Râu-Doamnei sau Muchia Bratiei cum este denumit în zona sudică coboară până la 600m și se oprește sub fruntea de cuestă a Dealului Păcurarului, de unde începe domeniul piemontan al Platformei Getice. Diferența morfografică a Plaiurilor Plăticăi față de interfluviile Argeș-Vâlsan și Vâlsan-Râu Doamnei nu este dată numai de rețeaua dendritică a culmilor ci și de adâncirea puternică, de peste 250m, a văilor ce încadrează aceste culmi, în rocile friabile. Interfluviul Bratia - Bughea. Asemănările între interfluviile Subcarpaților Argeșului se întâlnesc și
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
piemontan al Platformei Getice. Diferența morfografică a Plaiurilor Plăticăi față de interfluviile Argeș-Vâlsan și Vâlsan-Râu Doamnei nu este dată numai de rețeaua dendritică a culmilor ci și de adâncirea puternică, de peste 250m, a văilor ce încadrează aceste culmi, în rocile friabile. Interfluviul Bratia - Bughea. Asemănările între interfluviile Subcarpaților Argeșului se întâlnesc și în caracteriscile morfografice ale interfluviului ce poartă denumirea dealului cel mai înalt de aici, Muscelul Ciocanu. Asemănarea constă în existența unei zone depresionare în partea de nord a interfluviului, ce
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
morfografică a Plaiurilor Plăticăi față de interfluviile Argeș-Vâlsan și Vâlsan-Râu Doamnei nu este dată numai de rețeaua dendritică a culmilor ci și de adâncirea puternică, de peste 250m, a văilor ce încadrează aceste culmi, în rocile friabile. Interfluviul Bratia - Bughea. Asemănările între interfluviile Subcarpaților Argeșului se întâlnesc și în caracteriscile morfografice ale interfluviului ce poartă denumirea dealului cel mai înalt de aici, Muscelul Ciocanu. Asemănarea constă în existența unei zone depresionare în partea de nord a interfluviului, ce o separă de masivul cristalin
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
nu este dată numai de rețeaua dendritică a culmilor ci și de adâncirea puternică, de peste 250m, a văilor ce încadrează aceste culmi, în rocile friabile. Interfluviul Bratia - Bughea. Asemănările între interfluviile Subcarpaților Argeșului se întâlnesc și în caracteriscile morfografice ale interfluviului ce poartă denumirea dealului cel mai înalt de aici, Muscelul Ciocanu. Asemănarea constă în existența unei zone depresionare în partea de nord a interfluviului, ce o separă de masivul cristalin al Iezerului: depresiunea de eroziune diferențială Albești-Cândești; urmând spre sud
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
friabile. Interfluviul Bratia - Bughea. Asemănările între interfluviile Subcarpaților Argeșului se întâlnesc și în caracteriscile morfografice ale interfluviului ce poartă denumirea dealului cel mai înalt de aici, Muscelul Ciocanu. Asemănarea constă în existența unei zone depresionare în partea de nord a interfluviului, ce o separă de masivul cristalin al Iezerului: depresiunea de eroziune diferențială Albești-Cândești; urmând spre sud culmea ce urcă pe Ciocanu la 887m de unde tot înspre sud, revine într-o zonă depresionară cu Muchia Câmpului și Muchia Rugencei ce separă
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
depresiunea de eroziune diferențială Albești-Cândești; urmând spre sud culmea ce urcă pe Ciocanu la 887m de unde tot înspre sud, revine într-o zonă depresionară cu Muchia Câmpului și Muchia Rugencei ce separă depresiunile Berevoești și Godeni. Între Aninoasa și Cotești interfluviul este fragmentat de văi torențiale adâncite cu aproximativ 200m față de nivelul culmei (679m deasupra Coteștiului)și terminându-se în valea Bahna sub abruptul de cuestă al dealului piemontan Prislop (689m). Pe spinarea Dealului Ciocanu s-au păstrat depozite piemontane de
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
transportate de Bratia, iar sub acestea există depozite de argile, marne și nisipuri pliocene, situarea lor la această altitudine poate fi pusă pe seama ridicărilor neotectonice a anticlinalului Mățău-Ciuha-Ciocanu concomitentă cu subsidența locală de la nord ce este cuprinsă în Depresiunea Câmpulungului. Interfluviul Bughea - Râu Târgului păstrează similitudinile celorlalte interfluvii și vom avea deci: depresiunea de contact Bughea de Jos (prelungirea nord-vestică a Depresiunii Câmpulung); culmea anticlinală Ciuha cu spinarea rotunjită și în mare parte despădurită(751m) și depresiunea externă dintre Godeni și
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
depozite de argile, marne și nisipuri pliocene, situarea lor la această altitudine poate fi pusă pe seama ridicărilor neotectonice a anticlinalului Mățău-Ciuha-Ciocanu concomitentă cu subsidența locală de la nord ce este cuprinsă în Depresiunea Câmpulungului. Interfluviul Bughea - Râu Târgului păstrează similitudinile celorlalte interfluvii și vom avea deci: depresiunea de contact Bughea de Jos (prelungirea nord-vestică a Depresiunii Câmpulung); culmea anticlinală Ciuha cu spinarea rotunjită și în mare parte despădurită(751m) și depresiunea externă dintre Godeni și nordul depresiunii Schitu Golești. Confluența Bughea-Râu Târgului
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
vom avea deci: depresiunea de contact Bughea de Jos (prelungirea nord-vestică a Depresiunii Câmpulung); culmea anticlinală Ciuha cu spinarea rotunjită și în mare parte despădurită(751m) și depresiunea externă dintre Godeni și nordul depresiunii Schitu Golești. Confluența Bughea-Râu Târgului închide interfluviul redus la o terasă de confluență cu altiudinea de 600m, denumită dealul Mestecenilor. Flancul estic al cuestei Prislopului domină și aici sudul Depresiunii Schitu Golești, cu peste 230m. Interfluviul Râu Târgului - Argeșel cuprinde o arie foarte largă din Subcarpații Argeșului
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
dintre Godeni și nordul depresiunii Schitu Golești. Confluența Bughea-Râu Târgului închide interfluviul redus la o terasă de confluență cu altiudinea de 600m, denumită dealul Mestecenilor. Flancul estic al cuestei Prislopului domină și aici sudul Depresiunii Schitu Golești, cu peste 230m. Interfluviul Râu Târgului - Argeșel cuprinde o arie foarte largă din Subcarpații Argeșului și reprezintă cel mai complex sector al acestora atât litologic cât și geomorfologic. În acest areal este inclus masivul Mățău pe care s-au păstrat la nivelul culmii de
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
dimensiuni nu a împiedicat formarea și dezvoltarea așezărilor umane și utilizarea acestor terenuri pentru livezi de măr și prun. La sud de aliniamentul Schitu-Golești - Jugur - Boteni relieful modelat în depozitele levantine cu versanți abrupți și scurți aparține domeniului piemontan getic. Interfluviul Argeșel - Dâmbovița este spinarea prelungă a Culmii Vâlnei - Groapa Oii netezită de eroziune la altitudinea de 950m din care au rămas mai înalte vârfurile Groapa Oii 950,4m și Vâlnei 910m. A doua treaptă de eroziune s-a format la
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
de conglomerate calcaroase și gresii spre valea Dâmboviței, oligocene la Suslănești și Boteni și eocene la Lăicăi-Oncești. Versantul dinspre Argeșel are o pantă prelungă și uniformă până la nivelul de 800m de unde începe aliniamentul de izvoare care fragmentează versantul în mici interfluvii paralele ocupate în cea mai mare parte de pășuni. Spre baza versantului crește și panta iar în profilul longitudinal al pârâurilor apar numeroase săritori. Toate aceste mici râuri au albiile și versanții împădurite iar între pâlcurile de pădure apar livezile
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
o terasă de câțiva metri altitudine relativă, pregătindu-se pentru intrarea în zona piemontană. Depresiunea Sboghițești este lărgirea văii Râului Doamnei, care cuprinde satul Sboghițești, închisă la sud de defileul de „La Gherghelae”. Fundul văii nu este prea larg dar interfluviile se îndepărtează prin pante domoale. Acestea sunt date pe stânga râului de conurile coluvo-proluviale construite de pârâurile Apa Mare și Pârâul cu Apă Bună ce au depus aici pietrișurile și nisipurile helvețiene, translocate din Muncelu Plătica. Pe dreapta râului, versanții
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
aproape de suprafață, se desfășoară deplasări active de tipul alunecărilor deplasive rotaționale sub formă de valuri, trepte de alunecare, cu râpe de desprindere secundare; -în Depresiunea Domnești alunecările în valuri mari (aproape 2m înălțime) au apărut pe marginea depresiunii și pe interfluviul dintre Râu Doamnei-Vâlsan; -la Godeni este semnalată o alunecare veche, activă pe valea Priboiului; -La Schitu Golești pe valea Pechii și la Câmpulung la Mărcești Alunecările active; - în bazinul Argeșelului apar monticuli și lacuri de glimee pe versanții cu depozite
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
Depresiunea celor Șapte Muscele” și reprezintă depresiunile externe situate sub cuesta nordică a piemontului. Intens umanizate s-au remarcat prin centrele polarizatoare Curtea-de-Argeș, Câmpulung sau Domnești și exploatările de lignit de la Schitu Golești, Boteni, Slănic și Berevoești. Dealurile externe sunt interfluviile joase reprezentate de un șir de cueste cu desfășurare latitudinală din care se continuă spre sud dealurile piemontane.
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
și XVIII în sudul Basarabiei, aflându-se într-o stare de dependență față de Hanatul Crimeii și Imperiul Otoman. Tătarii nogai au apărut în Bugeac după campania sultanului Baiazid al II-lea împotriva principatului Moldovei în 1484, atunci partea sudică a interfluviului Pruto-Nistrean după o rezistență înverșunată din partea domnitorului Ștefan cel Mare. Regiunea a fost ocupată și inclusă în componența sangeacului Silistra a Imperiului Otoman. O parte din teritoriu a fost acordat Hanului de Crimeea, care a stabilit aici supușii săi, tătari
Hoarda Bugeacului () [Corola-website/Science/328691_a_330020]
-
acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ248B, care duce spre est la Popricani (unde se termină în DN24) și spre sud la Lețcani (unde se termină în DN28). Relieful aparține părții sudice a Câmpiei Moldovei, este larg vălurat cu interfluvii delurase și colinare, cu platouri joase. Atitudinea medie este de 138 m (cea maximă fiind de 206 m Dealul Breazu). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Rediu se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002
Comuna Rediu, Iași () [Corola-website/Science/300164_a_301493]
-
înaintarea mării în miocen din sectorul nord-vestic al Perșanilor centrali. Rocile eruptive din Defileul Oltului sînt reprezentate prin bazalte, andezite, gabrouri, serpentinite, porfire. Bazaltele și andezitele de acolo, sau de la Bogata Olteană, Valea Vîrghișului, etc. dau un relief colinar, cu interfluvii largi și văi puternic adîncite și strîmte. Coloanele de bazalt de la Racoș și Comana de Sus sînt ocrotite ca monumente ale naturii. În ultima localitate apar și jaspuri. Piroclastitele și tufurile formează un relief rotunjit pe latura vestică a Perșanilor
Munții Perșani () [Corola-website/Science/306312_a_307641]
-
DN2C). Într-o lucrare a lui Lazăr Băciuiu, așezarea sa la limita între Bărăganul Călmățuiului și Câmpia Gherghiței se arată că cea din urmă „ocupă partea de vest a județului Buzău, spre județul Prahova, iar Câmpia Bărăganului de Mijloc ocupă interfluviul dintre Călmățui și Ialomița. Partea din dreapta Călmățuiului este ocupată de o fâșie lată de nisipuri de la Smeeni și Florica până la Pogoanele și Padina”. Teritoriul administrativ se întinde pe o suprafață de . Distanțele față de satele vecine sunt destul de mari. Distanța până la
Florica, Buzău () [Corola-website/Science/310272_a_311601]
-
și Smârdan. Satul cel mai apropiat este satul Smârdan, situat în partea de sud-est a satului Florica, iar distanța este de 6 km. Satul Florica se află în partea de vest a Câmpiei Gherghița, în unul dintre cele mai importante interfluvii ale Câmpiei Române (zona dintre Ialomița și Călmățui). Relieful se caracterizează prin „linii întinse și suprafețe tabulare care se pierd fără vre-o denivelare importantă”. Depresiunile întâlnite în cuprinsul teritoriului Florica sunt de mărimi reduse și forme diferite, izolate și
Florica, Buzău () [Corola-website/Science/310272_a_311601]
-
Solonț și Zemeș. Lângă luciul apei se află un complex turistic. "Lacul Asău" - Este un lac format pe o treaptă de alunecare, situat în partea sud-estică a Prelucii Tâlharului pe prelungirea întinsă spre Trotuș a dealulului Muncelu - Piciorul Ciungii Popii (interfluviu situat între pârîul Chicera și cel al Ciungilor), în apropiere de satul Asău. "Lacul Goioasa" - Este situat pe versantul sud-estic al Muntelui Muncelu (1268 m, aflat în partea sud-estică a Prelucii Tâlharului), s-a format în urma unei alunecări produse pe
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
al României și are o populație de de locuitori (2011). Orașul Darabani este situat în nordul județului Botoșani, fiind cel mai nordic oraș din România. Orașul este așezat pe rama înaltă, nordică, a câmpiei Moldovei, într-o zonă deluroasă, cu interfluvii colinare, deluroase sub formă de mici platouri joase, între 125 metri (șesul râului Prut) și 264 metri (dealul Buleandra). Relieful natural a fost modificat în sudul orașului prin terasare. Teritoriul orașului are o formă alungită orientată pe direcția NV-SE
Darabani () [Corola-website/Science/297057_a_298386]