1,200 matches
-
ei. Aceasta denotă o trăire indistinctă a ființei proprii și a lucrurilor din afară. La întâile eroine ale scriitoarei, la Bianca din Lui Don Juan, la Manuela din Femeia în fața oglinzii, la eroina Mării, experiența vieții implică neapărat confuzia dintre interioritatea ființei și exterioritatea lumii. Analizându-și senzațiile, aceste femei par convinse că descoperă lumea socotită prin excelență feminină, o astfel de literatură este dezagreabilă la lectură datorită caracterului liniar, monoton al exprimării mesajului excesiv liricizat, dar nu doar din cauza stilului
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
alunecarea lunii pe cer și sunetul de corn nu însă ca elemente ale purei cunoașteri, ci ca entități care, prin faptul că se află în mișcare înlesnesc eliberarea de lumea din afară prin transformarea ei din concretitudine și exterioritate, în interioritate, și anume, mișcare sufletească având mers indefinit inefabilul, care pare a nu sfârși niciodată. Este o supremă stare filozofică, și anume, metafizică. * Martin Heidegger vorbește, pe drept cuvânt, de "poetul-gânditor", denkender Dichter precum Pindar, Shakespeare, Hölderlin, Eminescu, Tagore și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
frazelor muzicale, întregul poem devine o piesă simfonică. Pe inefabilul melodicității, se desfășoară tensiunile spațiale, temporale și cele ideatice, intim intricate cu ritmurile naturii, ale universului. În melodicitatea poemului, cititorul întâlnește calitatea receptivă cea mai nemijlocită, căci muzica însemnează armonizarea interiorității noastre, a sufletului nostru "ideal" de care vorbește Hegel, cu faptul pur de a exista purtat la plenitudinea sa extatică, absolutizarea identificării eu-existență. Grecii recitau cuvintele însoțite de cânt. Dacă nu ar emana melodicitate, poemul ar fi perforat de cuvinte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
văzduhurile profunde ale sufletului, ecouri care continuă și după ce poemul s-a "încheiat", așa cum se întâmplă, de pildă, în Peste vârfuri, O, mamă..., Trecut-au anii..... Bolnav in al meu suflet etc. unde are loc eliberarea în spațiile abisale ale interiorității noastre aflată ea însăși, prin esență, în pururea mișcare. Un continuum spațio-temporal de mare mobilitate cu nesfârșită extindere inducând o mișcare sufletească și intelectivă de profund patetism desfășoară poezia Dintre sute de catarge, mișcare fără oprire din cauza dramaticei irezolvabilității spirituale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
să afirme: "Ignoramus et ignorabimus". Kant formulează concepția conform căreia ceea ce noi cunoaștem este creația aparatului nostru cognitiv subiectiv sensibilitate și intelect de care dispunem. Lucrul în sine" (das Ding an sich) rămâne incognoscibil. Și tot atât de necunoscut rămâne și sufletul, interioritatea noastră: "A te cunoaște pe tine însuți, este lucrul cel mai dificil", spunea încă în zorii filozofiei grecești, Thales din Milet. Nu putem afla limitele sufletului, pe ce drum am apuca, atât de adânc ele se afundă", afirma la rândul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
pe poeți pentru a-i afla idealitatea sfântă. Filozofia reușește rareori, poezia întotdeauna. Poezia ne deschide monada singurătății noastre și ne dă aripi pentru a ajunge la noi înșine: un poem ne dă elementele din care să construim propria noastră interioritate ireductibilă la oricare alta: o stare existențială al cărei unic conținut este o veșnicie aflată în exil, dar oricând putând locui pe cel care am putea fi, eliberat spre împlinire. Poezia întoarce fața clipei tale către frumusețea pe care tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
perfect neinteligibil. Ambiguitatea este exprimată în primul rând prin opoziția dintre mișcările rapide și mișcările lente ale compozițiilor sale. Secvențele pline de vioiciune allegro, presto sunt chemate să ascundă, să mascheze un mister din andante sau adagio, aflat abisal în interioritatea inefabilă a compozitorului. Evident, oricum muzica este mută, aparține necuvântului, dar la diverși alți compozitori secvențele lente apar mai explicite, mai puțin secrete. La Mozart însă există o neliniște, o tensiune obsedantă a întrebărilor fără răspuns, un fluid melancolic până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
cu dramele, iluziile ?i dezam?girile ei. Peisajul că stare a sufletului A.Reprezent?ri terestre ale Paradisului pierdut Moto: „Poezia liric? [...] are drept con?inut subiectivitatea, lumea interioar?, sufletul agitat de sentimente, sufletul care, În loc ?? ac?ioneze, persist? În interioritatea să ?i În consecin??, nu poate avea drept form???i scop decât deșt?inuirea subiectului În tendin?a lui de a se exprima ". (Hegel -Despre art???i poezie) Spa?iul poetic eminescian uime?te prin frumuse? ea lui unic?, fie
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
un progres tehnic de apreciat. Protejarea de zgomote e și ea bună. Dar dacă zgomotul îi survine individului tocmai prin căști? În plus, cel ce poartă căștile bănuiesc că are impresia că toată lumea dansează pe muzica lui. Gregaritatea și absența interiorității; iată câteva caracteristici ale primitivismului. Asemenea unor niște conștiințe incomplete care nu-și găsesc împlinirea decât comunicând continuu între ele. Împlinirea pe care indivizii o pot simți în gașcă dă seama de o lipsă de interioritate, fiind un atavism. Toți
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
lui. Gregaritatea și absența interiorității; iată câteva caracteristici ale primitivismului. Asemenea unor niște conștiințe incomplete care nu-și găsesc împlinirea decât comunicând continuu între ele. Împlinirea pe care indivizii o pot simți în gașcă dă seama de o lipsă de interioritate, fiind un atavism. Toți avem un primitivism latent în noi ce reușește să răbufnească în momentul în care ne simțim în interiorul unui grup, a unei mase de oameni. Pe stadioane până și cei care și-au demonstrat dezvoltarea intelectuală se
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
de existența unei singurătăți în doi). Prefer însă bărbatul bețiv femeii acre; e mai ușor de suportat. Căința este apanajul celor puternici; gesturile celor slabi sunt umbrite de frică. ٭ Emmanuel Lévinas sugerează că locuința joacă un rol important în constituirea interiorității, în constituirea eu-lui. Ceea ce înseamnă că există o strânsă legătură între casă și egoism. Pe linia reflexivității, putem spune că deseori în casa sa omul se vede pe sine; adică locuința ca imagine de sine. Dacă luăm în considerare legătura
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
legătură între casă și egoism. Pe linia reflexivității, putem spune că deseori în casa sa omul se vede pe sine; adică locuința ca imagine de sine. Dacă luăm în considerare legătura dintre intimitatea pe care o asigură locuința și propria interioritate (psihicul), ideea este pertinentă. Numai că, prin consecințele ei, ideea este situată undeva la suprafața lucrurilor; ori este valabilă doar pentru un anumit interval, la o anumită categorie de oameni la care interioritatea nu depășește "adâncimea" propriei locuințe. Posesia casei
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
pe care o asigură locuința și propria interioritate (psihicul), ideea este pertinentă. Numai că, prin consecințele ei, ideea este situată undeva la suprafața lucrurilor; ori este valabilă doar pentru un anumit interval, la o anumită categorie de oameni la care interioritatea nu depășește "adâncimea" propriei locuințe. Posesia casei și "posesia" corpului propriu: pe ambele le locuim. Nu în aceeași măsură și nu în același fel. (Sloganul "Ești ceea ce mănânci!" vrea să dea seama de un anume fel de a locui corpul
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
este "mai exterioară" decât bărbatul; existența ei este construită în mai mare măsură pe ambianța pe care și-o creează în jurul ei, ce o învăluie devenind Ea. Casa, copiii, familia, sunt cumva o parte din ea, un interior dezvăluit, o interioritate exterioară. Astfel, își construiește profunzimea ființei sale în afară, sub ochii bărbaților, deseori fără ca aceștia s-o zărească. Din perspectiva unității conștiință-corp am putea spune că o "bună gândire" este condiționată și de o bună digestie? Sau dimpotrivă? (A se
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
interiorul" unei limbi pentru a-i lărgi orizonturile și, odată cu asta, pentru a deschide noi posibilități gândirii. Deși par exteriori, uneori aflându-se așezați undeva sus (ori jos, în funcție de opțiunile personale), ei se situează în interiorul omenirii, "mai interiori" decât orice interioritate. Unii filosofi joacă rolul de puncte de referință într-un dublu sens: prin importanța operei lor dar și (mai ales) prin faptul că creează un câmp de înțelesuri comune pentru alții gânditori, ei dând cumva "cuvinte" limbajului filosofic (uneori chiar
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
la vârsta rigorii contemplative, la care ochiul se îndreaptă spre lucruri mai curând pentru a le citi înțelesul decât pentru a le surprinde reliefurile palpabile". Există în versurile lui Gheorghe Grigurcu o tristețe bacoviană născută dintr-un joc al perspectivelor interioritate/exterioritate, reflecție/contemplație, menit să potențeze, până la manierism, sentimentul de singurătate. Retorica minimalistă, esențializată, lasă vaste spații albe în care poezia se naște cu ajutorul complice al inteligenței, culturii și imaginației fiecărui cititor. Șoseta cu bluesuri este un volum emblematic pentru
De veghe în Amarul Târg by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8728_a_10053]
-
fără o nouă evocare a Amarului Târg, reperul obsedant al liricii lui Gheorghe Grigurcu. În Ilustrată din Amarul Târg, poetul se plimbă pe străzile pustiite ale urbei, cufundat în gândurile sale - deloc optimiste -, precum un alt Leopold Bloom. Dubla perspectivă interioritate/exterioritate, specifică poeziei lui Gheorghe Grigurcu, devine explicită, reliefurile palpabile alternând cu meditațiile poetului stors de iluzii. Dacă în poemele minimaliste viziunea poetică este întemeiată fie pe reflecție filosofică, fie pe contemplație, în Ilustrată din Amarul Târg cele două elemente
De veghe în Amarul Târg by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8728_a_10053]
-
linia șerpuitoare a acestei analize, care nu este exclusiv interioară. Ioana Olaru își rememorează viața, experiențele și deziluziile personale în strânsă legătură - dacă nu chiar în același plan - cu presiunea continuă a mediului social, formatat de contextul istoric. Altfel spus, interioritatea devoalată și disecată aici, cu o luciditate care i-ar fi plăcut lui Camil Petrescu nu reprezintă o zonă secretă sustrasă constrângerilor exterioare, o insulă supraînălțată sau, mai bine, scufundată sub apele reziduale, fetide ale Epocii de Aur. Psihologia protagonistei
Sectorul suflete (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8780_a_10105]
-
aici e miza bătăliei editoriale. Cea mai interesantă dintre colecțiile de literatură universală mi s-a părut "Ocheanul întors" (titlu împrumutat de la Radu Petrescu), cuprinzând o literatură confesivă (jurnale, memorii, scrisori) axată pe relatarea unor experiențe ale intimității sau ale interiorității. Tot ce a apărut până acum aici mi s-a părut atractiv și demn de citit imediat: Doamna de Sévigné, Scrisorile "divinei marchize" (traduse de Irina Mavrodin); William Styron, Bezna vizibilă. Amintiri despre nebunie (traducere de Mihnea Gafița); Jaroslav Seifert
Salut unei noi edituri by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8864_a_10189]
-
distanță impusă privirii, obiectele lui Maitec sunt extrem de calde și de senzuale, dacă relația devine una apropiată sau chiar tactilă. Fie prin actul implicit al cioplirii, fie printr-o intervenție explicită, suprafața iese permanent din capcana monotoniei, devenind funcție a interiorității volumului și nicidecum periferie și contur. Acum, la începutul primăverii, Ovidiu Maitec a evadat doar din suprafața existeneței acesteia, retrăgîndu-se definitiv în lumea esențelor, a formelor fundamentale, pe care a cercetat-o fără odihnă întreaga sa viață. Dumnezeu să-l
In memoriam, Ovidiu Maitec - Contradicțiile materiei by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9803_a_11128]
-
observație a formei și de pe abilitatea de ordonare a limbajului în sine, pe tipul de lectură, pe natura atitudinii și pe încărcătura morală a mesajului. Prins, ca și El Greco, la intersecția unor realități divergente, aceea a exteriorității imaginii și a interiorității spiritului, sedus, în egală măsură, de spectacolul privirii și de fervoarea ideii ori, altfel spus, de voluptățile materiei și de imperativele unei credințe implicite, pictorul identifică - și, în parte, construiește - o lume intermediară, o a treia realitate, perfect îndreptățită și
Un manierist tărziu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9927_a_11252]
-
e dat să umble și dacă poarta-i deschisă să și intre" (p. 127), iar "muierea trebuie să fie muiere, supusă și credincioasă", doi tineri cu sânge albastru au curajul de a nu mai gândi și simți "după cuviință", limba interiorității violentând-o pe cea publică. Consecințele nefaste nu întârzie să apară. Povestea de dragoste curge, fără investigații psihologice intense, respirând însă aerul specific acestei perioade. Ea, Catinca Bălăceanu, timidă, sensibilă, gingașă, isteață, visătoare, iubitoare de singurătate, romanțuri, poezie și pian
Prin lumea evgheniților by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/8983_a_10308]
-
constituie un exemplu trist al derizoriului actului de justiție, așa că filmul lui Jordan este cum nu se poate mai actual la noi.) Relația dintre acest detectiv și Erica are zonele ei de subliminal, nefericirea constituie premisa unui puternic rapel la interioritate, a unei comunicări profunde, iar această relație, marcată de zone de umbră și de tandrețe mi se pare cea mai reușită realizare a lui Neil Jordan din acest film. Finalul induce ideea de circularitate, Erica revine în același tunel unde
New York, NewYork... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9064_a_10389]
-
filtrate, manifestîndu-se în spațiul unei pure plasticități, dar mereu bîntuită de o epică subliminală, pe jumătate feerică, pe jumătate metafizică, pictura Danielei Chirion, cel puțin așa cum se dezvăluie ea astăzi, este un foarte special experiment plastic, dar unul care vizează interioritatea imaginii și nicidecum materialitatea ei. Aceste Ipostaze, care aglutinează trei vîrste ale formei și trei etape ale conștiinței de sine a pictoriței, au și o subtilă trimitere în viitor: un portret realizat în valori, aproape de alb/negru, un clar/obscur
Sinele și lumea în pictura Danielei Chirion by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9065_a_10390]
-
distanță impusă privirii, obiectele lui Maitec sunt extrem de calde și de senzuale dacă relația devine una apropiată sau chiar tactilă. Fie prin actul implicit al cioplirii, fie printr-o intervenție explicită, suprafața iese permanent din capcana monotoniei, devenind funcție a interiorității volumului și nicidecum periferie și contur. Ion Nicodim: Tactilitate, imanență și grație Deși a început ca pictor și s-a afirmat în cea mai dificilă dintre epocile artistice ale secolului trecut, și anume în plină ofensivă propagandistică a anilor cincizeci
Alte radiografii în posteritate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9280_a_10605]