688 matches
-
este revelator pentru eforturile sale deoarece concepția asupra spațiului pare să oscileze, în ultimii săi ani, între o prioritate acordată cadrului reprezentării colective și un mod de a privilegia materialitatea spațiului ca origine a virtualei sale veșnicii, putînd să se interiorizeze, la rîndul său, ca un cadru al memoriei colective. Dacă unitatea operei lui Halbwachs se manifestă în Memoria colectivă ca încercare de sinteză a concluziilor din fiecare etapă a ei, unitatea operei trebuia așadar să fie pusă în evidență de
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
sau sinele, care exprimă pulsiunea către obținerea plăcerii, fapt ce detensionează și crează o stare de echilibru, de bine. Altă instanță e superego-ul - supraeul -, care reprezintă interdicțiile, predominant morale, ce vin din partea părinților - ca reprezentanți ai societății - și care sunt interiorizate, introjectate, împreună cu imago-urile acestora. Între acestea două se află ego-ul, ce mediază conflictul dintre ele și adaptarea la realitate. Id-ul reprezintă instinctivitatea romantică, iar superego-ul, conștiința morală (supralicitată în acele vremiă. Ego-ul e în concordanță cu erodarea temei
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Apare necesitatea întăririi din exterior, pentru a compensa stingerea rapidă a efectului motivației. Acest tip de motivație este de o 32 eficacitate redusă, deoarece are loc de obicei o asimilare formală, nesatisfăcătoare a cunoștințelor . În unele cazuri elevul ajunge să interiorizeze cerințele și obligațiile externe, apărând sentimentul datoriei, al responsabilității în raport cu sarcinile de învățare. Învățarea poate fi impulsionată și de fenomene motivaționale mult mai semnificative ca valoare socială și mult mai profunde cum ar fi : trebuința de statut ridicat, dorința de
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
recunoscut și ca persoană 40. La începutul devenirii ca om, copilul nu este stăpânul propriei vieți. Aceasta se derulează conform dorințelor altora ("semnificativi" pentru el, în primul rând părinții), dar și normelor comunității de apartenență, constrângerilor instituționale, regulilor sociale. Când "interiorizează exterioritatea" în mod conștient, individul poate deveni subiect social, subiect existențial (cu dorința de a fi așa cum e), subiect reflexiv (cu capacitatea de a gândi, de a-și afirma ideile, de a accepta alteritatea și de a se confrunta cu
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Rezultatele măsurate în bani contează! Diferitele elemente care permiteau să se dea sens activității, să se valorizeze opera, să se investească în colectivul de muncă solidar și protector își pierd consistența și substanța"299. Copiii și tinerii sunt puși să interiorizeze logica gestionară, a profitului. Speranța de a-și ameliora condiția socială și situația materială este cea care dă acum sens educației. "Șomerul se luptă acum să găsească un loc de muncă. El se bate să nu mai fie șomer, nu
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
apreciați: Sănătatea Moralul Relațiile E mai puțin bine E la fel E mai bine Educația La naștere copilul este potențial ființă umană-socială. El poate deveni prin procesul de "hominizare", prin "socializare"405 (devine membru competent al socioculturii sale copilul care interiorizează percepe, învață, pricepe etc. obișnuințe, reguli, moravuri, norme, legi, valori și le transpune în comportament, în moduri de a fi, simți, gândi, acționa). Omul își constituie treptat "un stoc" de cunoștințe, experiențe și abilități care îi dau posibilitatea să-i
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
relații, raporturi, interacțiuni (cu ceilalți elevi, cu educatorii etc.). Reușita sau eșecul școlar, profesional, social vor ține de toate aceste alegeri. În La construction sociale de la realité (1986), P. Berger și Th. Luckman ne spun că în anii copilăriei, omul interiorizează caracteristicile lumii în care intră așa cum îi sunt ele prezentate de către "alții semnificativi" pentru el și așa cum "traduce" el pentru sine ceea ce îi spun alții. Deci educația îi este marcată de însușirile sale personale și de pozițiile "altora semnificativi". Copilul
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
ele prezentate de către "alții semnificativi" pentru el și așa cum "traduce" el pentru sine ceea ce îi spun alții. Deci educația îi este marcată de însușirile sale personale și de pozițiile "altora semnificativi". Copilul aparținând unei categorii sociale defavorizate va adopta, va interioriza o viziune a lumii proprie acestei categorii (proprie părinților, bunicilor, rudelor, consătenilor etc.). Este, însă, posibil ca în cadrul aceleiași categorii sociale să se formeze copii cu perspective, percepții, reprezentări diferite asupra lumii: unii să-și accepte soarta, să se resemneze
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
alții semnificativi". El trăiește cu părinții pe care-i are, cu familia sa, cu oamenii din satul sau cartierul său. Este adevărat că socializarea primară este constrângătoare și ceea ce învață atunci îi rămâne mult timp în minte. Dar pe parcursul vieții interiorizează și alte lumi. Unii pot rămâne "prizonierii" lumii pe care i-au inculcat-o părinții, educatorii etc., alții o pot părăsi... Pe măsură ce parcurge noi cărări ale vieții, anumite certitudini din copilărie dispar, lumea interiorizată îi poate apărea ca una între
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
în funcție de școala aleasă, de locuință, de ocupație, de statutul socio-economic, de familia proprie (căsătorie reușită, nașterea unui copil sau divorț), de rolurile asumate (inginer, medic, muncitor calificat, activist politic etc.), în funcție de afilieri ideologice sau religioase, în funcție de starea de sănătate. Individul interiorizează din grupurile de apartenență, dar și din cele de referință, pe parcursul unui proces marcat de rupturi și "crize", niciodată încheiat. Sfârșitul adolescenței 488 este un important moment de introspecție, de apariție a unor noi întrebări identitare. Confruntat cu o situație
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
nivel virtual, orice tranzacție comercială conține un element de încredere. Normele sociale corporative, indispensabile de altfel, ar fi expresia colectivismului, pentru că, supunîndu-se lor, individul renunță la propriile interese unilaterale. Reciprocitatea, încrederea și moralitatea stau la baza intereselor colective și sînt interiorizate, întrucît, în societățile colectiviste, oamenii sînt motivați de alte scopuri decît cele personale. Tranzacțiile economice abundă în dileme sociale, în probleme legate de acțiuni colective și de bunuri publice, rezolvarea acestora fiind determinată de capitalul social existent, de normele reciprocității
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
să fie cât mai activă. „Nu este suficient să fii clar, logic, interesant. Cuvântul lui Dumnezeu trebuie să fie asimilat și, deci, el cere o receptivitate activă. Elementele credinței, cu riscul de a rămâne exterioare ființei profunde, trebuie să fie interiorizate. Nu ai parte de credință, decât în măsura în care aderi în mod vital la Mesaj”. Ar trebuie ca expozeul profesorului să urmeze un curs mai mult inductiv decât deductiv. Profesorul de religie va recurge la o logică aparte a expunerii sale. Logica
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
măsurarea anumitor trăsături de personalitate s-a continuat prin utilizarea Inventarului Preferințelor de Învățare Hanson-Silver (Hanson-Silver Learning Preference Inventory - LPI) și Myers Briggs Type Indicator (MBTI). Cercetările care au utilizat aceste tipuri de teste au clarificat modul în care oamenii interiorizează informația și modalitățile distincte prin care iau decizii. În anii ’70 și ’80 cercetările efectuate asupra stilurilor de învățare au pus accentul pe abordarea cognitivă (Entwhistle, 1988; Hunt, 1987; Pask, 1988). De exemplu, Kolb (1984) a dezvoltat un inventar bazat
Particularit??i ale stilurilor de predare ?i ?nv??are la elevii cu deficien?e de auz by Ioana ?erban [Corola-publishinghouse/Science/83987_a_85312]
-
cel al societății care a creat această noțiune. Conceptele, în realitate nu există. Singure, există obiectele! Individul printr-un proces de abstractizare face ca o realitate, să devină un concept. Ansamblul cunoștințelor de care dispune un vorbitor asupra limbii este interiorizat într-o gramatică care trebuie să permită producerea și înțelegerea enunțărilor, el trebuie să aibă cunoștințele asupra limbii pe care o vorbește, să cunoască regulile sintactice, de pronunție și de interpretare semantică. Construcția sau însușirea unui nou termen care lipsește
Limba, mijloc de comunicare ?ntre oameni si de reflectare a culturii by Florin Teodot T?n?sescu () [Corola-publishinghouse/Science/83664_a_84989]
-
transdisciplinare", definite drept "modele care reies din structura personalității și din cea a experienței sociale în sens larg, vizând sintetic cunoștințele (a ști), capacitățile (a ști să faci) și atitudinile (a ști să fii) pe care elevii trebuie să le interiorizeze în cadrul întregului parcurs școlar" (cf. Structura și componentele curriculumului școlar, în Crișan, A., Guțu, V., 1997). Exprimându-și opinia cu privire la acestea, Al. Crișan observa că ele ar viza acea "zonă de cunoaștere, de capacități și de aptitudini pe care școala
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
s-au gândit și la Omul-Bilă. Să fim binecuvântați cu apa vie a gândului. Vrem să fim și la modă, și noi înșine. Credem că moda ne dă distinctivitate. Credem că putem fi și singulari, și ca ceilalți... Să ne interiorizăm florile. Va veni un moment când nu vor rămâne decât ele. Între oameni și flori, oamenii se supun - până la urmă - florilor... Unii se dărâmă pentru că o instituție (cu baremele și normele ei) i-a respins; alții se clatină; alții se
[Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
a unei fapte ilicite, adică a încălcării unei dispoziții legale hic et nunc printr-un comportament acțional concret, în cunoștință de cauză"33. Un individ responsabil juridicește este acela care cunoaște valorile ocrotite de normele juridice, aderă la ele, le interiorizează și le transpune în practică, dar și acela care, cunoscând aceste valori, nu aderă la ele și optează pentru încălcarea acestor norme. Răspunderea juridică apare ca urmare a situării individului în cadrul societății reglementate normativ. El trebuie să dea socoteală în fața
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
trecerea unui fir de ață prin extremitatea liberă a fistulei. Timpul IV - Efectuarea unei mici gastrotomii la capătul fistulei și introducerea în stomac a firului tractor care va fi exteriorizat la o distană convenabilă, unde va fi strîns pentru a interioriza fistula în stomac, după care se va fixa, înnodînd firul pe fața anterioară a stomacului. Timpul V - Se va continua înfundarea fistulei care a fost introdusă în stomac, după ce a fost închisă mica gastrotomie cu cîteva fire de ață trecute
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
deodată parcă-n / el văd Dumnezeul". Astfel arată concentrările gândului afectiv la C. D. Zeletin, concentrări rafinate, de mare poet, deschizător de drumuri către o nouă paradigmă poetică. Dialogul său cu Dumnezeu, pe care arareori îl numește, este atât de interiorizat, încât se poate vorbi, oximoronic, de o solitudine dialogică. Altminteri, o poezie se intitulează Geniul solitudinii, care "geniu" se vădește, diafan ironic, puternic prin... descreștere: "Iar geniul solitudinii descrește / din sunet și-n lumină se arată: / un solz luxat pe
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
un model organic care să prezinte o teorie coerentă și explicită în ceea ce privește depresia la această vârstă. 4. EVALUARE: FACTORI FAMILIALI ȘI DE MEDIU CONTEXTUL FAMILIAL: DATE EPIDEMIOLOGICE Pe parcursul necesarului travaliu de individuare și de rupere a legăturii cu imaginile oedipiene interiorizate pe care adolescentul trebuie să-l realizeze, „funcția parentală” este, în mod evident, implicată. Această implicare nu privește doar imaginile parentale, ci și pe părinții reali, pe cei ce interacționează în prezent cu copilul lor. În ceea ce-i privește, părinții
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
trebuinței. Imaginile anorexiei mentale sau ale bulimiei nervoase reprezintă caricaturi ale acestor tendințe. Blos vorbea despre „foamea de obiecte” din perioada adolescenței: adolescentul are într-adevăr nevoie să absoarbă obiecte, adică să găsească identificări, să stabilească relații de dorință, să interiorizeze investiții multiple. Atunci când identificările primare au oferit narcisismului un fundament suficient de puternic, această securitate primară obținută astfel permite adolescentului să se depărteze de obiectele oedipiene fără să se simtă amenințat sau sărăcit. El poate, de asemenea, să se apropie
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
liniștit, se adaptează greu la situații noi, are ritm lent de lucru, este meticulos, perseverent, disciplinat, ordonat, are o reactivitate emoțională lentă, fără exteriorizări pronunțate, este realist, cu simțul măsurii, uneori nepăsător ο Melancolic: are rezistență scăzută la efort, este interiorizat, retras, nesigur, timid, uneori fricos; are o viață afectivă săracă, capacitate de comunicare redusă, este dominat de îndoială, teamă Caracter • atitudinea față de muncă: ο manifestă hărnicie, consecvență, perseverență, spirit critic, responsabilitate ο este delăsător, fără ambiție, fără inițiativă, manifestă automulțumire
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
nivelul de performanță și nivelul de aspirație, experiența subiectivă a eșecului la invățătură. Cel de-al doilea aspect al adaptarii/dezadaptării menționat mai sus, se referă la capacitatea elevului de a relaționa cu profesorii și cu ceilalți elevi, de a interioriza normele școlare si valorile sociale acceptate. Cu alte cuvinte el exprima orientarea si stabilitatea atitudinilor elevilor față de ambianța școlară. 2. Forme ale inadaptării școlare si factorii care le explică Inadaptarea comportamentală a unor elevi vizează în principal tulburările de relaționare
Caleidoscop by Daniela -Tereza Huțanu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93243]
-
intervalul dintre diferitele orizonturi istorice devenea de netrecut. Este cel mai net exemplu al unei lecturi a semnelor în temeiul imanenței disipate, a diferenței constitutive din sistemele semnificante, ce provine din semiologia structuralistă. Un al doilea tip de sinteză a interiorizat în hermeneutică refuzul structuralist al istoriei, al continuității tradiției. Asumarea discontinuității a condus la exercițiul de interpretare al "hermeneuticilor slabe". Sinteza paradoxală care pare să se impună însă acum vine, neașteptat, dinspre filosofia analitică. Diferit de deconstructivismul semiologic și hermeneuticile
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
în acest sens îl reprezintă contactul cu societățile din statele membre ale Uniunii și compararea cu acestea. Pentru a ne putea adapta la noul mediu social, trebuie ca, în primul rând, să constatăm unde ne află în raport cu celelalte state, să interiorizăm diferențele, iar apoi să vedem ce ni se potrivește și ce nu din ceea ce le este comun europenilor. Capitolele dedicate celor șase sate au realizat o trecere în revistă a atitudinilor pe care le au sătenii acestora fața de Europa
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]