970 matches
-
exclusiv prenumele. Am putea crede că și Gabriela este o vedetă - a poeziei românești. Iluzia aceasta se spulberă însă imediat după ce deschidem cartea. Gabriela (Zăvălaș-Anghel - după cum ni se explică pe ultima copertă) este autoarea unor versuri rudimentare, echivalentul retoric al interjecțiilor "oh!" și "vai!". Ea simte nevoia să ne facă, alternativ, să râdem și să plângem, numai că efectul este de fiecare dată exact invers. Când vrea să ne facă să râdem, ne vine să plângem, iar când vrea să ne
Tichia de mărgăritar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7265_a_8590]
-
În situația în care produsul sau serviciul presupune comenzi vocale date de utilizator, acesta oferă cel puțin un mod de operare care nu necesită intervenție vocală. Prin intervenție vocală se înțelege orice sunet generat la nivel oral, precum vorbirea, fluierăturile, interjecțiile. ... g) utilizare cu manipulare sau forță limitată: În situația în care presupune acționarea manuală, produsul sau serviciul oferă cel puțin un mod de operare care le permite utilizatorilor să folosească produsul prin acțiuni alternative care nu necesită motricitate fină, manipulare
LEGE nr. 232 din 19 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257778]
-
demonstrativ; acordul adjectivului cu substantivul; topica adjectivului; adjectivul participial; posibilități combinatorii ale adjectivului. Adverbul: tipuri de adverbe (de mod, de timp, de loc); gradele de comparație. Numeralul: tipuri de numeral (cardinal, ordinal); aspecte normative; posibilități combinatorii ale numeralului. Interjecția; onomatopeele; interjecția predicativă. Ortoepie şi ortografie Alfabetul limbii române, ordonarea cuvintelor după criteriul alfabetic, dicţionarul, articolul de dicționar; tipuri de sunete: vocală, consoană, semivocală; corespondenţa sunet-literă; structura fonologică a cuvintelor: diftong, triftong, hiat; silaba, despărțirea în silabe (principiul fonetic); accentul, utilizarea corectă
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
mod; exprimarea interogației – adverbele interogative; gradele de comparaţie; adverbul în propoziţie – complement circumstanţial de loc/timp/mod, atribut adverbial; aplicativ: exprimarea afirmației; exprimarea negației; exprimarea relației – adverbul relativ; exprimarea coordonatelor imprecise/a probabilității – adverbul nehotărât . Exprimarea emoţiilor şi a sunetelor din natură – interjecţia, interjecția predicativă. Exprimarea raporturilor de coordonare și subordonare – conjuncția, conjuncțiile coordonatoare și subordonatoare; aplicativ: locuțiunile conjuncționale . Nivelul semantico-lexical Vocabularul limbii române; cuvântul – unitatea de bază a vocabularului; formă şi conţinut; sensul propriu și sensul figurat; sinonime; antonime; omonime; polisemie; aplicativ: arhaismele
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
verbal și cel nominal Subiectul. Subiectul exprimat și cel neexprimat Atributul. Tipurile de atribute în limba ucraineană Complementul. Complementul circumstanțial de loc, de timp, de mod, de cauză. Complementul direct. Complementul indirect Părțile de vorbire neflexibile: adverbul, prepoziția, conjuncția, particula, interjecția 4. Manifestarea unui comportament empatic cultural și intercultural Competențe specifice Conținuturi Exprimarea unui punct de vedere față de anumite tradiții și valori ale culturii naționale sau ale unei alte culturi, descrise în cărțile citite Argumentarea unui punct de vedere privitor
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
școlar 2022 - 2023, este valabilă programa aprobată prin Ordinul ministrului educației nr. 4.730/2022, din care sunt exceptate următoarele conținuturi: Domeniul de conținut: Elemente de construcție a comunicării • exprimarea coordonatelor acțiunii - locuțiunea adverbială; • exprimarea emoțiilor și a sunetelor din natură - aplicativ: interjecția pradicativă, MATEMATICA Pentru simularea probelor Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, în anul școlar 2022 - 2023, este valabilă programa aprobată prin Ordinul ministrului educației nr. 4.730/2022, din care sunt exceptate următoarele conținuturi: Domeniul de conținut: Algebră Subdomeniul: Ecuații
ORDIN nr. 3.138 din 25 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264659]
-
flacăra eroticească: „De cînd te știu ard / Precum rugul implicat,/ Zac de boală ne-nțeleasă" (Prezumție). Ori, acordat la o altă dispoziție, cînd se hîrjonește cu iubita și deopotrivă cu termenii galanteriei. Iată o mixtură ruralist-bulevardieră: „Tu vrei să trecem prin interjecțiile limuzinelor / Cum albinele prin gene albe de tei,/ Să atingem fața caldarîmului / Cu pași de felină / Desăvîrșiți în Țara bătrînului Will. (...) Și totuși cu cît umblăm / prin lume mai mult,/ Îmi este tot mai dor de tine,/ Îmi pare că
„Zbaterile, inclusiv pîlpîirile poemului” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6005_a_7330]
-
După o sumă de destructurări programate, sub impulsuri fragmentariste de suprafață, acesta se coagulează acum în premieră. Măcar sintactic, poemele capătă o fluență neașteptată. Dispar sincopele, se împuținează punctele de suspensie, se îmblânzesc incoerențele, se atenuează, în cele din urmă, interjecțiile. Ar fi interesant să comparăm, atunci când avem ocazia, tratamentul radical diferit la care sunt supuse viziunile arhetipale într-un interval de exact treizeci de ani. Citez din La fanion, debutul din 1980 al lui Stoiciu: „BUN, S| CONTINUI... cum/ îți
Vârstele poeziei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5954_a_7279]
-
de un potop, de un uragan (...) Pentru mine, «Shoah» era un semnificant fără semnificat, o proferare scurtă, opacă, un cuvânt de nepătruns, incasabil.” Numai că acest cuvânt perceput de cel care l-a pus în circulație ca un fel de interjecție intraductibilă a devenit, în numeroase limbi, „chiar numele evenimentului în singularitatea lui absolută”. „«Shoah» este acum un nume propriu, deci singurul și ca atare intraductibil.” La câțiva ani după ce filmul Shoah fusese, în sfârșit, terminat, în 1989, s-a publicat
Anti-filmul despre indicibil by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5925_a_7250]
-
ar fi vorba doar de intonația apelului menit să atragă atenția șoferului (Táxi!), s-ar putea presupune că e o deplasare emfatică a accentului către începutul cuvântului, fenomen descris de Iorgu Iordan în Stilistica limbii române (1944) și ilustrat prin interjecția álo! - aló!. De fapt, accentul inițial (întărit de existența unor compuse de tipul máxi-táxi) apare și în alte contexte: a luat un táxi. Neadmisă de norme e și variația în cazul termenului tango (accentuat: tángo), reîmprumutat, direct de la sursă (spaniola
Radio, taxi, tango by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5151_a_6476]
-
fost o denumire peiorativă pentru servitoare. Legătura sugerată este așadar una metonimică. În aceeași revistă, C. Armeanu ("Argot ieșean") considera că sunt echivalente chiftea, diminutivul său chiftică și sinonimul parțial pârjoală, toate cu sensul argotic "servitoare"; acestora le adăuga și interjecția substantivizată sfâr. Informațiile au fost completate de Iorgu Iordan ("Note și observații la articolele precedente"), care aducea mărturia propriului uz: "Chiftică se întâlnește pretutindeni. Sub forma chifteluță, îl cunosc (și-l întrebuințez!) de multă vreme, dar nu totdeauna cu sensul
Chiftea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6717_a_8042]
-
îi adaugă elemente fatice și afective. Cuvântul care evocă râsul este echivalentul funcțional al transcrierilor tradiționale, convenționalizate, ale hohotelor: ha-ha-ha, he-he-he, ha-ha.., hi-hi..., ho-ho... etc. Acestea pot fi interpretate ca onomatopee (pentru că imită un tip de sunet), dar și ca interjecții propriu-zise, expresive (pentru că, indicând o reacție, exprimă și o stare psihologică). De altfel, secvență ha-ha poate imită imperfect râsul, dar corespunde și unei citiri exacte, ironice. Nefiind imitativ, cuvantul lol (scris în mai multe feluri: LOL, LoL etc.) tinde cu
Lol by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6647_a_7972]
-
exprimă și o stare psihologică). De altfel, secvență ha-ha poate imită imperfect râsul, dar corespunde și unei citiri exacte, ironice. Nefiind imitativ, cuvantul lol (scris în mai multe feluri: LOL, LoL etc.) tinde cu atat mai mult să devină o interjecție - semnal al stării de amuzament. E mai economic decât onomatopeele hohotitoare, dar poate fi și repetat: "LoL, LoL, LoL și iar LoL" (forum.cabalonline.com). Cuvântul nu e transparent, de aceea provoacă discuții între utilizatorii internetului, care cer și oferă
Lol by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6647_a_7972]
-
cunosc oameni care ZIC lol atunci când vorbești cu ei..." (olimpiade.ro); "ei nu mai știu să râdă normal. Cand le vine să râdă zic un ŤLOLť foarte sec și au rezolvat problema" (punkminority.wordpress.com). Astfel, cuvantul devine o adevarată interjecție - ", asta e tare" (olimpiade.ro) -, care poate fi și substantivizata ad-hoc, prin citare (că în exemplul de mai sus: un lol) sau prin schimbarea de sens. Astfel, lol devine sinonim cu "râs" sau "glumă" - "un LOL pe zi" (oradeanul.com
Lol by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6647_a_7972]
-
Rodica Zafiu Iată e o interjecție cu vechime și stabilitate în limbă. Funcția și istoria cuvântului sunt foarte bine rezumate în Dicționarul limbii române (DA, Literele F-I, 1934): „interjecț ie demonstrativă, întrebuințată spre a atrage luarea-aminte asupra celor exprimate în propozițiunea sau cuvântul ce urmează
Iată... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4805_a_6130]
-
istoria cuvântului sunt foarte bine rezumate în Dicționarul limbii române (DA, Literele F-I, 1934): „interjecț ie demonstrativă, întrebuințată spre a atrage luarea-aminte asupra celor exprimate în propozițiunea sau cuvântul ce urmează; înlocuiește, începând de pe la sfârșitul sec. XVI, pe adecă”. Interjecția e de origine sudslavă (bulgară) și apare în textele vechi cu funcții similare celor actuale: „Iată, amu plata voastră multă e la ceriure” (Tetraevanghelul lui Coresi, în DA); „Iată păgânii încordară arce” (Dosoftei, Psaltirea, în DA). În limba contemporană iată
Iată... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4805_a_6130]
-
registrului cult (spre deosebire de echivalentele sale populare și colocviale: iacătă, iaca, uite...); probabil că explicația acestei plasări stilistice e tocmai tradiția utilizării sale în limba veche. Mai multe texte populare și culte foarte cunoscute perpetuează prestigiul literar și valoarea narativă a interjecției: „Iată, vin în cale...” (Miorița); „Iată, vin colindători” (Florile dalbe); „Iată vine-un sol de pace...” (Eminescu, Scrisoarea III) etc. Iată e, din perspectiva pragmalingvisticii, un marcator discursiv, un mijloc de focalizare, de reliefare, dar și de „indicare a probei
Iată... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4805_a_6130]
-
prefața iată sunt foarte diferite, domeniul său extinzându-se de la vizualizarea obiectelor concrete până la evocarea mentală a imaginilor și a abstracțiilor. Cel mai adesea, iată este plasat la începutul enunțului; cuvântul apare însă și în incidență, înaintea elementului reliefat, „arătat”. Interjecția e adesea asociată emfazei argumentative: „Iată ce ne face FMI”; „Și iată cum populația plătește 2500 dolari tona de păcură față de 1500 dolari anul trecut”; „Și iată că avem import”; „Și atunci iată că am pierdut 713 milioane dolari” (Antena
Iată... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4805_a_6130]
-
repetitiv. Iată este una dintre emblemele acestui stil: „un copil care, iată, a rămas fără mamă” (B1 TV, 12.03.2012); „pentru a-i oferi, iată, un cadou” (B1 TV, 18.03.2012) etc. Semne ale „decăderii” sunt frecvența exagerată (interjecția apare de mai multe ori în interiorul aceluiași enunț) și diminuarea valorii specifice. E total nefiresc ca interjecția demonstrativă să apară într-o întrebare, reliefând un element care nu este nici prezent, nici cert - reprezentând o simplă ipoteză: „ați avut alte
Iată... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4805_a_6130]
-
TV, 12.03.2012); „pentru a-i oferi, iată, un cadou” (B1 TV, 18.03.2012) etc. Semne ale „decăderii” sunt frecvența exagerată (interjecția apare de mai multe ori în interiorul aceluiași enunț) și diminuarea valorii specifice. E total nefiresc ca interjecția demonstrativă să apară într-o întrebare, reliefând un element care nu este nici prezent, nici cert - reprezentând o simplă ipoteză: „ați avut alte rude care, iată, au pierit?” (RTV, 12.03.2012). În ultimul exemplu, iată nu are decât rolul
Iată... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4805_a_6130]
-
p. 365) Idealul, nu și formula ca atare. Aceasta e de câteva ori mai complicată. Oroarea de calofilie (probabil înnăscută, nu deprinsă în timp) îi conferă lui Stoiciu un privilegiu stilistic. O originalitate care e inclusiv a redactării (abuz de interjecții, de paranteze, de puncte de suspensie, virgule lăsate la voia întâmplării). Comentatorii imediați au semnalat-o la fiecare nou volum, insinuând și o undă de reproș. Astăzi, cu Lanțul pe masă, toate aceste devieri își luminează adevărata natură de (în
Pa vu ga di by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4365_a_5690]
-
și prin apelul direct. Textele s-au redus mult; cele care au mai rămas au un rol pur fatic, de apel insistent, subliniat rudimentar prin multiple semne de exclamație. Tonul este mai mult decât familiar: e o captare fidelă a interjecțiilor cu care s-ar îndemna reciproc cititorii revistei, într-o sporovăială la portiță sau la o bere. Pe site-ul Click! (un titlu de revistă reprezentativ prin semnul de exclamare încorporat), o serie întreagă de mesaje invită infantil la frunzărire
Căsăpit, hăcuit, tranșat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5758_a_7083]
-
care s-ar îndemna reciproc cititorii revistei, într-o sporovăială la portiță sau la o bere. Pe site-ul Click! (un titlu de revistă reprezentativ prin semnul de exclamare încorporat), o serie întreagă de mesaje invită infantil la frunzărire cu ajutorul interjecției prezentative uite: „Uite ce se distrează Michael Douglas cu fiica lui!”; „Uite cum se plânge interlopului (...)!”; „Uite cu ce bunăciune se însoară (...)!” etc. (14.02.2011). Evaluarea e monoton ritmată de exclamații previzibile: „Șoc!” , „Scandalos!”, „Incredibil!”. Și lexicul „cronicii negre
Căsăpit, hăcuit, tranșat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5758_a_7083]
-
ascund uneori povești nelămurite, mici mistere etimologice. Cele mai multe dintre dicționarele noastre oferă o explicație destul de discutabilă a originii termenului pisică. Acesta ar fi - după DEX, ca și după Noul dicționar universal (2006) și Dicționarul explicativ ilustrat (2007) - un derivat de la interjecția cu care este chemată (strigată, poftită) simpatica felină: pis!. O evoluție lexicală de acest tip este totuși greu de acceptat, mai ales că nu i se prea pot găsi echivalente; mult mai ușor ne putem reprezenta procesul invers, prin care
Despre pisică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5874_a_7199]
-
evoluție lexicală de acest tip este totuși greu de acceptat, mai ales că nu i se prea pot găsi echivalente; mult mai ușor ne putem reprezenta procesul invers, prin care o denumire (folosită la vocativ) se transformă, prin abreviere, în interjecție de apel (așa cum pentru bă și fă, de exemplu, s-a presupus proveniența din bărbate și fămeie). De fapt, există o explicație etimologică mult mai convingătoare pentru pisică, dar aceasta nu a fost acceptată și nici preluată de dicționarele generale
Despre pisică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5874_a_7199]