342 matches
-
reportajele din Bat clopotele pentru Basarabia (1995), carte distinsă cu Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, definită prin „tremurul de nerv participativ, fiorul dramatic, analiza lucidă” (Mihai Cimpoi), prezente în aceste pagini despre realitățile politice, culturale, psihologice de dincolo de Prut. După interludiul basarabean, Inelele lui Saturn (1998) investighează „paradisul tulburat” al lui I. L. Caragiale (în care domnește „puterea întunericului”), descoperind premonitorii accente ionesciene în Victimele datoriei, identifică în proza lui Gh. Brăescu eposul destinului capricios, comentează pentru prima dată umorul lui Lucian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285175_a_286504]
-
și popoarele din Europa Vestică) și cele colectiviste (din Orient, precum cele din Extremul Orient asiatic sau popoarele islamice). în mod tradițional, în studiile din anii '90, țările foste comuniste europene erau calificate drept "colectiviste", căci veneau după un lung interludiu colectivist impus politic. România ilustra însă o stranie abatere de la "regulă", dovedind o rîvnă neașteptată pentru valorile individualiste. Dar, întocmai ca în anticipările lui C. Rădulescu Motru, individualismul "românului" era de cu totul altă factură decît cel "tradițional", precum cel
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
De la Regatul României la Republica Populară Română \: tranziția către totalitarism Și semnificația ei" În economia anatomiei regimului comunist din România, o analiză instituțională și politică a intervalului ce urmează loviturii de stat regale din 23 august 1944 este esențială, acest interludiu fals democratic fiind, În multe privințe, un laborator la nivelul căruia Partidul Comunist din România și autoritatea de ocupație sovietică experimentează aplicarea unui scenariu al ingineriei totalitare. Este vorba despre un scenariu ale cărui articulații sunt identificabile În toate țările
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
identificare cu o națiune, cea străină, negând drepturile altora de a beneficia de loialitățile propriilor cetățeni. Faptul că transferul de loialitate de la propria națiune la una străină, sursă a unei mișcări politice mondiale, s-a dovedit a fi doar un interludiu efemer constituie dovada forței solidarității naționale. Asistăm astfel la renașterea solidarității naționale în rândul guvernelor și mișcărilor comuniste, care au început să privilegieze în grade diferite interesele lor naționale în dauna celor ale Uniunii Sovietice. Unitatea de monolit a lumii
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
să acționeze la fel. Era o problemă de îndemânare și de noroc să ajungi în fruntea tuturor. Politica internațională a devenit un joc aristocratic, un sport princiar, în care toți urmau aceleași reguli și jucau pentru aceleași poturi limitate. După interludiul reprezentat de războaiele napoleoniene, frica de revoluție și de renașterea imperialismului francez a pus în cauză moralitatea Sfintei Alianțe, care a fost un amestec de principii creștine, monarhice și europene. Concertul European în ultima jumătate a secolului al XIX-lea
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Napoleon și eșecul Sfintei Alianțe de a-și susține principiile în competiție cu mișcarea ascendentă a naționalismului, această încercare de a ridica un cod particular de etică la gradul unuia universal s-a sfârșit și a rămas astfel un simplu interludiu istoric. Perioada prezentă a istoriei, în care regulile morale universale de comportament, generale și, se pare, permanente, sunt înlocuite cu unele particulare ce pretind universalitatea, a fost inaugurată de către războiul lui Woodrow Wilson „de a face lumea sigură pentru democrație
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
nu pentru toată lumea). Rolul pieței este de a echilibra cererea cu oferta, prin intermediul concurenței, și de a armoniza eforturile agenților. Teoria neoclasică a permis recursul la matematici și, în esență, a rămas neschimbată mai bine de un secol, cu un interludiu interesant oferit după Marea Depresiune din 1929-1933 de economistul britanic J. M. Keynes, care a precipitat o revoluție în teoria economică. Keynes a negat posibilitatea de autoreglare a pieței și a subliniat importanța pe care o au lichiditățile în confruntarea
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
a lui Matei Millo, recidivează. El reușește chiar să obțină câteva mici roluri, fiind angajat curând în ansamblul lui Millo. Peste patru ani se întoarce în orașul de baștină, de astă dată interpret în trupa lui Theodor Theodorini. După alt interludiu bucureștean, se angajează la teatrul din Iași, din această perioadă (1861-1865) datând însemnările cuprinse în caietele lui de memorii. Revenit la București, în trupa lui Constantin Dimitriade, creează personajul titular din piesa Vornicul Bucioc a lui V.A. Urechia. Obținând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290484_a_291813]
-
dreptate. Statele Unite au intervenit și au guvernat în țări din America Centrală, în Caraibe și în Filipine și au fost cu adevărat tentate de ideea imperialismului în urmă cu un secol, atunci când s-au conturat ca mare putere a lumii, însă interludiul imperial nu a fost de durată.235 Spre deosebire de britanici, pentru americani imperialismul nu a fost niciodată o experiență plăcută, și doar în puține cazuri ocupația militară americană a dus în mod direct la stabilirea democrațiilor. Consolidarea democrației în Germania și
by Joseph S. Nye, jr. [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
câteva manevre la care recurge pentru a câștiga timp, pe 25 februarie, președintele Benes este nevoit să se supună în fața amenințării PCC care agită spectrul „mâniei maselor”. în fața a 200000 de comuniști adunați în piața Orașului Vechi, Gottwald anunță sfârșitul interludiului democratic, imortalizat în Cartea râsului și a uitării de Milan Kundera. Așa cum capitularea lui Beneș în 1938 la Munchen anunță victoria Germaniei naziste, cea din 1948 confirmă cucerirea monopolului puterii de către PCC și sovietizarea* progresivă a țării. CUBA → AMERICA LATINĂ
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
din Europa. Astfel Winston Churchill nu se înșela atunci când, pe 5 mai 1946, declara că „de la Steittin (Szezeciu), pe Marea Baltică, până la Triest, pe Adriatica, o «cortină de fier» a căzut peste un continent întreg”. Război Rece și democrație populară Sfârșitul interludiului „căilor naționale” este anunțat în iunie 1947, prin respingerea sub presiunea sovietică, a planului Marshall de către guvernele cehoslovace și polonez, chiar dacă inițial fuseseră înclinate să-l accepte. Acest refuz marchează sfârșitul „spiritului de la Ialta” iar, în septembrie, crearea kominform* și
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
posibile, dense, din perspectiva unui intelectual avid să informeze, totuși cu o anume timiditate în afirmarea opiniilor proprii. Foarte interesant sub raport documentar este volumul Paul Celan. Dimensiunea românească (1987), referitor la popasul poetului, între 1945 și 1947, la București, interludiu considerat de S. „o răspântie a destinului” lui Celan. Mai bine de un an martor al evenimentelor, autorul reconstituie, într-o autentică proză memorialistică, atmosfera efervescentă a epocii, prieteniile lui Celan în capitală, păstrate și peste decenii, aducând și o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289787_a_291116]
-
diferența dintre prezentarea "ustensilelor" și demonstrarea utilității acestora. Această diferență este asemănătoare cu cea dintre loialitatea culturală față de structuralism și convingerea, la fel de puternică, cu privire la faptul că trebuie să evidențiez scopurile naratologiei, altele decît pura rigoare intelectuală. Acesta va fi un interludiu de stabilire a unei scene ușor diferite, pe care ulterior vom prezenta o serie de noi concepte. Într-o încercare de a demonstra punctul unei analize distincte aplicată fabulei, voi argumenta în mod simultan cu privire la interdisciplinaritate; în acest caz, cu privire la
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
autorului lor. DISCURSUL ÎNSTRĂINĂRII ȘI AL FRATERNITĂȚII Evoluția poeziei lui Ilarie Voronca de după Incantații indică o distanțare definitivă de lirismul jubilatoriu-spectacular: Între Zodiac și Petre Schlemihl (1932), apoi Patmos și alte șase poeme (1933), această carte apare ca un ultim interludiu, care e și un capăt de drum. Căci ultimele două volume amintite continuă mai degrabă filonul elegiac al operei, cu discursul poetului solitar, cu o tot mai acută conștiință a marginalizării sale, atenuată doar de speranța redempțiunii prin poezie, Într-
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Mérimée sau France, sunt decalate în timp. Artistic, acestea sunt de asemenea, foarte deosebite ca anvergură și ca linii directoare. Aparținând unei literaturi pe care autorul lui Kir Ianulea a cunoscut-o bine, ei au conciliat claritatea rațională cu desele interludii fantastice. Structura lor intelectuală s-ar integra într-un tip ce poate fi definit ,,antiHomais’’. În aceeași tipologie se poate înscrie și raționalismul lui Caragiale. Întreaga prospețime a scrisului caragialian aparține și acestui tip de inteligență lucidă și mobilă, comunicată
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
cu el (psihanalistul lui Berryman?). În termeni psihanalitici, Henry poate fi asemănat cu ceea ce Freud numește Id, prietenul ce încearcă să îl disciplineze fiind Super-ego-ul. Jocul în care clovneriile unuia sunt comentate de celălalt amintesc de un anumit tip de interludiu, the minstrel show, folosit în vodevilurile americane, în care doi comici albi deghizați și machiați în negri imitau limbajul și comportamentul acestora, spre marea distracție a publicului, care nu auzise încă de political correctness. Acrobațiile formale și verbale, dificultatea limbajului
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
creat în sec. al XIX-lea, menit să ridiculizeze comportamentul și felul de a vorbi al negrilor din Sud, devenit foarte popular în spectacolele de tip minstrel show. Deși profund rasist, acest tip de spectacol, de fapt un fel de interludiu în vodevilul american, s-a bucurat de succes până spre sfârșitul perioadei Mișcării drepturilor civile. Astfel, poetul John Berryman (vezi) folosește formula minstrel show-ului, cu doi protagoniști, unul de tip Jim Crow, în faimoasele sale Dream Songs, distinse cu
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
și Pistol. Ford este revoltat: cei doi tocmai i-au adus la cunoștință intențiile fostului lor stăpân. Bardolfo și Pistol pun punctul pe “i”. Alice și Ford decid fiecare să facă dovada de prudență în această afacere. Într-un scurt interludiu, cei doi tineri îndrăgostiți, Fenton și Nannetta, profita de confuzia generală pentru a schimba în fugă câteva săruturi. Femeile reapar în scenă pentru a pune la cale planul lor: Mrs. Quickly va merge la han să-l întâlnească pe Șir
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
cuprinde medii cât mai diverse, Ș. aglomerează tot felul de întâmplări, care nu totdeauna își găsesc semnificația în economia cărții, astfel încât impresia finală este a unui text produs prin aglutinare. Un episod secundar din acest roman devine nucleul „suitei cu interludii” În căutarea Isoldei (1967), o poveste de dragoste eșuată din cauza modului absolut în care fiecare partener concepe acest sentiment. Nu iubirea pentru o anumită persoană, ci nevoia de iubire, căutarea ei este, în fond, tema cărții. Cele mai reușite nuvele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289903_a_291232]
-
garda de onoare, constituită cu prilejul sosirii Dumneavoastră, Cămiloiu, Veveriță, Șarpe, Boa, Macac, Struț, nu sîntem porecle de soldați! Joi, 18 august, ora 7,15, la peronul gării Tîrgu Mureș, confuz în așteptare, întîrzierea a creat locurile, așa a ajuns interludiul naveta partea lucrativă a vieții de navetist iar pasivitatea modernității activitatea reală, întîrziere 55-60 de ani sub șapca echipei de fotbal "Juventus", bărbat serios, umbrelă, pantofii buni, servietă, Gheorgheni Deda Reghin spre Iernut Luduș Războieni, anunțul declanșează anticiparea, mulțimea la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
dimineața, că ne-a mai mîncat din cele pămînturi, parc de copii din leagăne și tobogane, locația naturală pe rariște și poiană în modelul de habitat cu seturi imobiliare la axele de transport, în interval de cîmpuri arborescența, ființe cu interludii actele lor, deschiderea de zeci de kilometri spinările morfologice spre Cernăuți, dincolo un singur indiciu alb de sat, șoseaua ieșită din pămînt cu rîmele, ne-am amuzat să le tăiem din bariere, patru-cinci în cîțiva kilometri, 10-12 trenuri de călători
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
și am regretat că n-am preluat eu însumi rolul. Aceasta ar fi fost cea de pe urmă picătură care ar fi făcut să se reverse cupa lui Lizzie. La sfârșitul stagiunii am plecat în America unde a avut loc oribilul interludiu de la Hollywood și prima rafală de pasiune cu Fritzie Eitel. Cred că am plecat la Hollywood în bună parte ca să scap de Rosina: în orice caz, am scăpat de ea. Rosina a fost convinsă că am părăsit-o pentru Lizzie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Mi-era teamă ca nu cumva să mă las “înghițit“. Plecam, mă întorceam la ea, iar o lăsam. Dar nici ea nu rămânea vreodată singură. Era întotdeauna asaltată. N-am fost niciodată prea gelos pe Clement, poate cu excepția unui scurt interludiu pe care l-a avut cu Marcus. Pentru că între mine și Clement exista o legătură atât de organică de parcă ar fi fost într-adevăr (deși ei nu i-am mărturisit niciodată asemenea lucru) mama mea. În ultimii ani însă, a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
mai sistematică decât dacă aș fi continuat să scriu în maniera „Jurnal“. Evenimentele, în felul în care s-au precipitat, nu mi-au lăsat timp destul pentru a le consemna zilnic, deși cele ce-au urmat curând au aerul unui interludiu (poate că a unui interludiu comic). Acest roman memorialistic, căci asta a devenit acum, este, în ceea ce privește faptele (deși, James ar spune: „dar ce sunt, de fapt, faptele?“) plin de acuratețe și de adevăr. Una dintre însușirile mele, care s-ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
fi continuat să scriu în maniera „Jurnal“. Evenimentele, în felul în care s-au precipitat, nu mi-au lăsat timp destul pentru a le consemna zilnic, deși cele ce-au urmat curând au aerul unui interludiu (poate că a unui interludiu comic). Acest roman memorialistic, căci asta a devenit acum, este, în ceea ce privește faptele (deși, James ar spune: „dar ce sunt, de fapt, faptele?“) plin de acuratețe și de adevăr. Una dintre însușirile mele, care s-ar putea să fie un atribut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]