757 matches
-
francez și cel italian au ieșit întărite din război, în ciuda amintirilor triste ale Pactului germano-sovietic din august 1939. Acum se puneau multe probleme despre tipurile de regim din Europa, imediat după război, realizarea unității Europei din perspectiva mișcării comuniste (rolul Internaționalei socialiste) și a pozițiilor liderilor occidentali, integrarea europeană, creșterea rolului O.N.U. în asigurarea stabilității europene și definirea reacțiilor partidelor comuniste față de înființarea marilor organizații ale integrării europene. Fosta U.R.S.S. privea realizarea unității Europei, după anul 1945, din
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
Blaș. E desigur caracteristic pentru simțămintele cu care românii întîmpină pretutindenea invazia evreiască că ediția întîia a acestei cărți s-au trecut toată în Transilvania, căci și în această țară au început a se îmbulzi în orașe și sate cetele internaționalei iudaice, poporul menit de biblie de a domni asupra pământului întreg. Talmudul, după cum se știe, e un fel de enciclopedie ebreiască, conțiind fel de fel de tractate asupra cestiunilor controversate, fie religioase, fie de drept; iar multe din cele cuprinse
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
francez în general și acest fapt va avea consecințe enorme asupra politicii teritoriale franceze.34 În 1971, Mitterrand a grupat diferitele curentele ale socialismului francez, incluzând și propriul lui partid, SFIO Section Française de l'Internationale Ouvrière (Secțiunea Franceză a Internaționalei Proletare), PSU al lui Rocard și numeroase alte facțiuni de stânga, în Parti Socialiste PS (Partidul Socialist). În 1972, PS a făcut un pact cu Parti Communiste Français PCF (Partidul Comunist Francez) și cu Mouvement des Radicaux de Gauche MRG
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
această imagine trebuie să fie nuanțată de ideea că unii dintre reprezentanții de stânga anarhiștii și anarho-sindicaliștii2 aveau o atitudine ostilă față de statul propriu-zis și în special față de statul centralizat. Mai mult, stânga socialistă reprezentată de vechea Secție Franceză a Internaționalei Muncitorești (SFIO Section Française de l'Internationale Ouvrière) a fost ea însăși divizată între marxiști și non-marxiști, mai bine spus, între revoluționari, și reformatori, atâta timp cât cei din urmă foloseau uneori retorica marxistă. În practică, ramura reformistă a socialismului francez, chiar dacă
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
toate acestea se adaugă legăturile afective sau comunicarea cu mari personalități ale României (academicieni, senatori, profesori, miniștri, deputați, chiar președinți de stat), cu un scop precis afirmarea valorilor locale în context național și nu numai: șef de delegație la Congresul Internaționalei Verzi (2001), discuții cu Joschka Fischer despre Constituția Europei, invitații speciale la B.B.C., în Republica Moldova, Ucraina, Polonia, Turcia (Kombassan), Cipru ș.a. Cum s-a reușit atât de mult ? Muncă, nesomn și sprijinul familiei. a) Despre politică și oameni politici Pe
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
oferă o imagine mai unitară decît alte curente politice. Aceasta rezultă din trăsăturile constitutive comune care fac ca diversitatea ce o caracterizează să fie precum ramurile care răsar din același trunchi. Evidențiem două trăsături constitutive: acțiunea mișcării sindicale și rolul Internaționalei. Vom adăuga aici a treia: programul politic. 1. Acțiunea mișcării sindicale. Partidele muncitorești au luat naștere din mișcarea muncitorească, adică din mișcarea protestatară și de apărare a intereselor clasei muncitoare, care a apărut în secolul al XIX-lea o dată cu crearea
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
cu Forța muncitorească după război. Caracterul moderat al acestei ultime centrale a determinat PS să încerce o alianță cu CFDT, de origine creștin-democrată, dar fără prea mult succes, în timp ce în Spania legăturile între sindicate și partide se slăbeau. 2. Rolul Internaționalei. Fiindcă partidele muncitorești își au originea în acțiunea clasei muncitoare organizate, ar trebui să se dezvăluie trăsături istorice și sociale specifice fiecărei națiuni. Caracteristicile lor ideologice și organice comune provin din acțiunea Internaționalei socialiste. Aceasta și-a dat silința să
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
sindicate și partide se slăbeau. 2. Rolul Internaționalei. Fiindcă partidele muncitorești își au originea în acțiunea clasei muncitoare organizate, ar trebui să se dezvăluie trăsături istorice și sociale specifice fiecărei națiuni. Caracteristicile lor ideologice și organice comune provin din acțiunea Internaționalei socialiste. Aceasta și-a dat silința să coordoneze efortul partidelor, cei mai puternici ajutînd pe cei mai slabi, să le dezvolte pretutindeni și să le înzestreze cu o ideologie, o strategie și un tip de organizare asemănătoare. Cu toate că internaționalismul lor
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
nu au mai fost niciodată ca înainte: rolul asumat de Partidul Laburist, provenit din tradiția mai puțin influențată de Internațională, va conduce la o evoluție către diversitate sancționată de declarațiile de la Frankfurt din 1951. Ceea ce rămîne în urma efortului istoric al Internaționalei socialiste se exprimă prin două trăsături bine definite. În primul rînd, tipul de organizare, adoptat de partidele muncitorești, rămîne același: cu excepția dizidenților de dreapta, toate partidele muncitorești constituie partide de mase, ușor centralizate și care respectă destul de mult tendințele spre
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
același: cu excepția dizidenților de dreapta, toate partidele muncitorești constituie partide de mase, ușor centralizate și care respectă destul de mult tendințele spre pluralism. În al doilea rînd, mitul internaționalismului rămîne viu, în ciuda unor profunde divergențe. Iar rolul sentimental și simbolic al Internaționalei socialiste rămîne important pentru fiecare dintre aceste partide. Chiar putem afirma că acestea nu au încetat să creadă în ea. Trandafirul ținut în mînă, emblema PS, a fost preluat de partidele olandeze, belgiene, luxemburgheze și în urma referendumului din 1975 de către
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
tradiția social-democrată apare în ultima treime a secolului al XIX-lea. Partidele provenite din această tradiție se deosebesc prin patru trăsături clar distincte: internaționalismul, originea marxistă, legătura cu sindicatele și tipul de organizare. Partidele social-democrate s-au unit la inițiativa Internaționalei din 1864 sau au fost profund transformate de aceasta. Ele au practicat un internaționalism solidar pînă la războiul din 1914 care a dus la dezmembrarea acestei uniuni. Partidele au încercat de două ori să reconstituie Internaționala a II-a prin
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
ce muncesc. După Lenin, ideologia spontană a clasei muncitoare este de tip "trade-unionistă"3. Mișcarea comunistă este deci rezultatul voluntarismului revoluționar al unui grup de militanți ai Partidului Muncitoresc Rus: bolșevicii. Am putut vedea că, în cazul partidelor muncitorești, acțiunea Internaționalei se conjuga cu cea a mișcării sindicale. În ceea ce privește partidele comuniste, Internaționala a III-a a fost agentul principal al creării lor. Ba mai mult, în primele două decenii ale existenței lor, aceasta le-a modelat, le-a șlefuit după un
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
bazat pe considerații ce vizau dinastia, identificînd, la stînga, conservatori masonici de rang ca Emile Courbes sau Alejandro Lerroux acolo unde, în Nord, marxiștii atei și socialiștii creștini combăteau capitalismul sub denumirea mai degrabă de Brothers decît de Camarades. Refrenele Internaționalei au amuțit, iar "stînga salarială" înfruntă "dreapta patrimonială" avînd cifre și statistici previzionale drept sprijin, lăsînd deoparte considerațiile de tip spiritual. c) Se mai poate încă repera traseul care se estompează încetul cu încetul al unei Europe a țăranilor liberi
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
1921, desfășurat în București, adepții Cominternului (o organizație internațională, fondată de Partidul Comunist Rus, ale cărei obiective sunt desființarea burgheziei și formarea unei republici sovietice internaționale) încearcă preluarea conducerii partidului, eveniment echivalent cu formarea Partidului Comunist din România, secție a internaționalei comuniste. Ideologia îl scoate în afara legii în 1924 și timp de două decenii activează mai mult în ilegalitate. Noul partid este dependent de Partidul Comunist din URSS ale cărui decizii le pune în practică. Din pricina ideilor antinaționale, este în scurt
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
în 1963. Înlăturarea comunismului în decembrie 1989 a readus democrația în România, deci și pluripartitismul. Reapariția "partidelor istorice" în primele zile de după înlăturarea de la putere a lui Ceaușescu a adus pe scena politică românească Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat, afiliat Internaționalei Creștin Democrate, dintre liderii săi amintind pe Ion Diaconescu, Corneliu Coposu și Vasile Lupu. Alegerile din 20 mai 1990 se desfășoară sub imperativul temporizării acțiunilor radicale necesare pentru o mai rapidă integrare în lumea occidentală, dar privite cu frică de
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
din acest for, cel socialist numărând doar 180. De remarcat și faptul că președintele Grupului PPE desemnat în acest post din iulie 1994, Wilfried Martens, a fost reales în februarie 1999, pentru ca în octombrie 2000 să ajungă și președinte al Internaționalei democrat-creștine. În cadrul PPE, formațiunea care își asumă azi politica doctrinară este CDU-ul german. Componenta creștin-democrată a acestuia este mult estompată de cea conservatoare. Alături de conservatorii britanii, CDU a reușit să imprime Partidului Popular European caracteristicile unui partid de centru
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
lui De Gasperi (19 august 1954), Étienne Borne a răspuns cu asprime la omagiul omului de Stat italian dispărut: "Trinitatea Adenauer, Schuman, De Gasperi, toți trei la putere în același timp, toți trei creștin-democrați, au făcut să se protesteze împotriva Internaționalei negre, o fabulație ridicolă; dar se mai spunea, că cei trei mari europeni, suferind insurmontabilul destin al originilor lor lotharingiene, lucrau la reconstituirea Sfîntului Imperiu roman germanic, ceea ce reprezenta cea mai odioasă și cea mai murdară dintre falsificările istorice, fiindcă
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
la o renaștere nesigură Între 2-4 martie 1990, s-a ținut la Budapesta primul Congres al partidelor creștin-democrate de după perioada comunistă, sub egida Uniunii Creștin-Democrate din Europa Centrală (UCDEC) fondată în exil, la Washington, în 1950. Angelo Bernassola, vice-președinte al Internaționalei Creștin-Democrate (ICD) a adus un omagiu victimelor, amintind de calvarul acestor partide în timpul dictaturii comuniste: Nu îi vom uita niciodată pe creștin-democrații oricare ar fi numele partidului lor care au plătit scump pentru ideile lor de libertate, de iertare, de
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
un interviu acordat cotidianului Magyar Nemzet, ca "un creștin-democrat liberal, cu angajament naționalist, ce crede într-o Europă unită". Această autocaracterizare plină de contradicții, care face apel atît la idealul creștin-democratic (el a găzduit la Budapesta, în iulie 1990, reuniunea Internaționalei Creștin-Democrate evocînd "triumful idealurilor lui Adenauer și ale lui Schuman asupra acelora ale lui Marx și Lenin"), cît și la liberalism, la chemarea spre Europa și la naționalism, clarifică ambiguitatea angajamentelor în numele creștinismului în această Europă post-comunistă. Forumul nu a
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
1989 prin intermediul Uniunii Democrate Croate, condusă de generalul Franjo Tudjman. Ales la președinția Statului în decembrie 1990, el a fost reales cu 56,7 % din voturi. Este necesar să amintim aici de acest partid, fiindcă el speră să se alăture Internaționalei Creștin-Democrate și a obținut statutul de observator UEDC. De fapt este vorba de o adunare care înglobează diferite orientări, printre care și un curent creștin-democrat; ideologia naționalistă și discriminarea etnică pe care o practică guvernul nu par să fie deloc
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Centrul Monarhic Panrus, fără a mai pune la socoteală mișcarea Pamiat unde ortodoxia, panslavismul, antisemitismul fac casă bună. Un exemplu de simbioză între ortodoxie, religie națională și naționalism a fost oferit de Georgia (unde totuși există două partide membre ale Internaționalei Creștin-Democrate, cu rezultate nesigure), și de fostul președinte Zviad Gamsakhourdia, care exprima un puternic mesianism politico-religios. În Ucraina, deși a reapărut Biserica ortodoxă autocefală, separîndu-se de Patriarhia din Moscova, Biserica catolică de rit oriental (unită) s-a reconstituit, recuperîndu-și bisericile
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Letonia Uniunea creștin-democrată din Letonia Polonia Mișcarea pentru Republica Creștin-democrată Rusia Uniunea creștin-democrată din Rusia Partidul creștin-democrat din Rusia Mișcarea creștin-democrată rusă Ucraina Partidul republican ucrainean Partidul creștin-democrat din Ucraina (1) Organizație pluralistă incluzînd un curent creștin-democrat PARTIDE MEMBRE ALE INTERNAȚIONALEI CREȘTIN-DEMOCRATE Georgia Partidul național-democrat din Georgia Uniunea democrat-creștină din Georgia Concluzie Criză a democrației creștine? Iată că de mult timp se vorbește de o criză a democrației creștine. În 1978, Roberto Papini în "Care este identitatea democrației creștine?" evoca "o
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
menționăm nici istoriile generale ale Bisericilor creștine, ale gîndirii politice, ale partidelor politice, ale diferitelor națiuni, în care putem găsi multe informații pentru care sîntem îndatorați. Multe din studiile personale, semnalate în note, nu sînt reluate aici. În ceea ce privește sursele, publicațiile Internaționalei Creștin-Democrate, ale Uniunii Europene Creștin-Democrate și ale Partidului Popular European, ale căror sedii se află la Bruxelles, sînt de un mare ajutor. În general, arhivele diferitelor partide pot fi consultate, dar adesea sînt lacunare și prost întreținute, fiindcă nu au
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
grupul comunist român", aripa transilvăneană. Au început acțiunile teroriste contra autorităților românești și a ardelenilor, după modelul gherilelor din Basarabia. Observatorii occidentali constatau furia propagandei antiromânești, la Budapesta, cu incitări la atrocități. Se organizau grupări-fantomă precum Muncitorii Comuniști Români, Facțiunea Internaționalei Socialiste Române din Ungaria, Federația Comunistă Română din Austria etc. Atacul armat al unei brigăzi din Divizia Szekler (500 de foști prizonieri maghiari), la Zalău Sălaj, a pus în alertă Statul Major General român, cu atât mai mult cu cât
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Londra în 1864, Asociația Internațională a Muncitorilor (Internaționala I) își propunea drept obiect în coordonarea mișcării muncitorești internaționale, în vederea luptei comune pentru obiectivele muncitorimii, instaurarea ordinii socialiste. În cadrul acestui organism, diferitele secțiuni naționale se considerau mai degrabă filiale locale ale Internaționalei, decît reprezentante ale societății din care proveneau. Constituită sub egida lui Marx, Internaționala I a rămas în mare parte tributară acestuia. Centralismul excesiv al organizației, rigiditatea de care a dat dovadă și lipsa sprijinului societății timpului au fost cauzele care
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]