401 matches
-
numită de «naționalizare» a partidului comunist, deja desemnați de Monica Lovinescu drept reprezentând «nouă dreapta» românească Într-un partid presupus a fi «de stânga», vor deveni, În anii ’90, refondatorii extremei drepte naționale. Ei Își revendică astăzi rezistență față de linia internaționalista („kominternistă») a partidului comunist, denunță «Holocaustul Împotriva culturii române» și pretind că ar fi sabotat sistemul din interior (vezi Bădescu, Ungheanu, 2000). Dezbaterea În jurul postmodernismului la sfârșitul anilor ’80 prevestește mai curând reconfigurarea câmpului literar din anii ’90, de data
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
un deceniu de la instaurarea regimului comunist până când, În 1959, Unirea Principatelor a putut fi dezbătută și aniversată, asta În condițiile În care, doi ani mai devreme, evocarea lui Ștefan cel Mare la Putna se lăsase cu represalii din partea autorităților . Etapa internaționalistă a istoriografiei românești nu lăsa deloc spațiu de manevră În această direcție. În 1959, tema a fost dintr-odată permisă cercetării și consemnării sale publice. O adevărată avalanșă a manifestărilor dedicate evenimentului sunt semnalate peste tot În anul sărbătoririi centenarului
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
noi sisteme de putere"24. Aș observa că, în cazul comportamentului intelectualilor români în perioada comunistă, sunt prezente ambele situații, doar că dispuse într-o ordine inversă față de cea redată de Coser. Astfel, într-o primă fază, aceea a comunismului internaționalist sub protectorat sovietic, intelectualii au contribuit la configurarea unui context simbolic care să legitimeze noua putere instalată, printr-o permanentă oscilație discursivă între repudierea radicală a trecutului și proiectarea fabuloasă a viitorului în care se va împlini "visul de aur
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
a Întreținut permanent, În funcție de interesele sale, facțiunile apărute În Partidul Comunist de la București, Începând cu conflictele dintre foștii militanți socialiști și noii activiști cominterniști, continuând apoi cu luptele pentru putere dintre așa-zișii „staliniști naționali” conduși de Gheorghiu-Dej și „facțiunea internaționalistă”, reprezentată de „gruparea Pauker-Luca-Georgescu”. În cadrul PCdR nu a existat o grupare solidă care să aibă o atitudine critică față de deciziile Cominternului. Elita leninistă a PCdR, inclusiv cei care au murit În timpul Marii Terori staliniste de la sfârșitul anilor ’30 (printre victime
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
cele două propoziții ale Întrebării, vom vedea că talerul pe care stă România Îi este favorabil. România a oferit Europei aproape tot, uneori chiar existența sa biologică de stat. În schimb, Europa ne-a oferit numai necazuri. ș...ț Teoriile internaționaliste au fost Întotdeauna practicate de cei puternici, nu pentru a viza propriile lor țări, ci țările slabe. Nu putem să schimbăm internaționalismul comunist cu internaționalismul capitalist. În fond, cele două internaționalisme au aceeași finalitate și aceeași origine. 2.7. Uniunea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
economic cât și În plan social. Continuarea unei politici „naționale”, similare celei a statului comunist din ultimele sale decade, a reprezentat o constantă În discursurile liderilor partidului, alături de refuzul de a pune În chestiune natura dictatorială a regimului. Denunțul stalinismului „internaționalist” al anilor ’50, Înțeles ca un totalitarism exogen, impus În mod brutal de minoritățile naționale, a servit celor trei partide drept sursă de valorizare a comunismului „național” - perceput ca sursă de progres și de consolidare a națiunii. Reabilitarea victimelor, deschiderea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
mă bucur de pârâitul lui mai târziu. Și Închei cu alte două bârfe despre hâtrul nostru prieten. E cam exclusivist, căci cu doi Într’o mână nu se poate; și, verde pe dinafară, adică naționalist, e roșu pe dinăuntru, adică internaționalist... chestia cu vopsitul gardului. Așa, băgându-se pe sub pielea fiecăruia, a cucerit Întreaga lume. Nu ne dă prea multă energie, dar Îl cultivăm totuși În detrimentul altora, hrănitoare cu adevărat. Așa, de-o gustare pe an. „Sâmbătă cu prieteni“, 29 august
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
și un detaliu, care merită toată atenția: "În noiembrie același an (1949, n.n.), cu ocazia săptămânii internaționale a studenților de la Praga, (Ion Iliescu n.n.) a fost trimis în R. S. Cehoslovaca, ca delegat al C.C. al U.T.M.." După momentul internaționalist al Brigăzii Vasile Roaita din Albania (1947), tânărul Ion Iliescu era propulsat acum un pas mai departe, în structurile organizațiilor de front manipulate de Moscova, participând la Reuniunea Internationaia a Studenților, ținută la Praga. De ce la Praga? Deoarece în capitala
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
Iliescu să spună? Citim în referatul din 1955: "În noiembrie același an (1949 n.n.), cu ocazia săptămânii internaționale a studenților de la Praga, a fost trimis în R. S. Cehoslovaca, ca delegat C.C. al U.T.M.". Altfel spus, Iliescu avea activitate internaționalista încă de la 19 ani! (Cam târziu, vor mirii poate unii, familiarizați cu biografia celui dinaintea lui Iliescu și legendă revoluționarului în pantaloni scurți). De ce oare uită Iliescu să includă episodul "Praga, 1949" în biografia să post comunistă? Poate pentru că "Săptămâna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
sub acoperire, rezervate viitoarelor cârtite recrutate dintre studenții și aspiranții de la Moscova, erau organizate de Serviciul A, din cadrul "Directoratului I" al KGB-ului, însărcinat cu operațiunile în exteriorul Uniunii Sovietice. Deoarece submarinii, care urmau să fie înfiltrați în diversele organizații internaționaliste de front manipulate din umbră de Kremlin, acționau exact ca niște agenți de influență, aflați în misiune în afara granițelor sovietice. După 1971 - atunci când Ceaușescu se temea că sovieticii l-ar putea înlocui la vârf, în România, cu Iliescu -geniul carpatin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
anticolonialiste, ori "Comitetul contra războiului Amsterdam - Pleyer", care reunea în august 1932, într-o mișcare a inocenților, nume că Henri Barbusse, Romain Roland, Albert Einstein etc. Dacă am văzut cum stăteau lucrurile și cam ce misiune aveau organizațiile de front internaționaliste, dirijate din umbră de Moscova, să vedem care era, în schimb, misiunea submarinelor infiltrate în rândul acestora de către serviciile secrete sovietice NKVD, ulterior KGB). Joel Kotek precizează: "Membrii clandestini ai partidului comunist, "submarinele", lucrau pentru partidul comunist atât în rândul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
Le passe' d'une illusion", Paris, Ed.Robert Laffont, 1995) ori R. de Jouvenel ("Confidence d'une ancien sou-marin du PCF', Paris, Ed. Juillard, 1980). 2. PIRAMIDA MONDIALĂ A "ORGANIZAȚIILOR DE FRONT", CONTROLATE DE MOSCOVA Iată, succint, câteva dintre organizațiile internaționaliste de front, infiltrate și manipulate de Kremlin și KGB: · CONSILIUL MONDIAL AL PĂCII, reprezenta cel mai important dintre aceste fronturi, cu rol de coordonare a tuturor celorlalte. Creat la Paris în 1949, expulzat din Franța în 1951, din 1963 și-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
infiltrate de submarini ai serviciilor secrete sovietice, nu este prea greu să ne imaginăm cam care erau așa-zisele Îndatoriri ale U.T.M.-ului românesc. "Revine sarcina Uniunii voastre (U.T.M., n.n.) să cultive, cu și mai multă intensitate, spiritul internaționalist în rândurile tineretului, să susțină cu mai multă tărie FMTD și UIS, să sprijine lupta eroica a tineretului în Grecia, Spania, din colonii și din celelalte țări subjugate de imperialiști". Mai precis: să sprijine politică externă sovietică, în diverse puncte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
printr-o febră asemănătoare, cunoscută sub numele de protocronism, teorie vizând scoaterea În evidență a priorităților românești În cele mai diverse domenii. Naționalismul acesta frenetic care nici nu-și spunea numele (cuvântul „naționalism“ fiind repudiat, odată ce comunismul se definea ca „internaționalist“, Încă o ilustrare a dublei gândiri și dublului discurs) a fost multă vreme un atu al lui Ceaușescu. Discursul naționalist este maniera cea mai simplă și mai ieftină de a-i ține pe oameni uniți și de a-i face
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
situație măcar era semnalată omisiunea, iar cercetătorul putea să caute și, cu ceva noroc, să găsească textul original integral. Moti- vele care justificau acest fenomen politic au fost diferite de-a lungul deceniilor, câteodată antagoniste : la Început, În perioada „comunismului internaționalist”, din cauza unei eronate Înțelegeri a luptei Împotriva antisemitismului (În acest caz, probabil că activiștii evrei au avut și ei un cuvânt de spus) ; ulterior, În perioada „național-comunismului”, din cauza unui exces de națio- nalism sau chiar din antisemitism. Comentând, de exemplu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
timp să facă mai mult decât să schițeze contururile largi ale politicii, doar asupra câtorva aspecte. Dacă secretarul de stat este slab, nepriceput sau ignorat, politica externă a Americii va avea de suferit. Chiar și cel mai încrezător și mai internaționalist dintre președinți va dori un partener capabil la Foggy Bottom††††. Consiliul de Securitate Națională (CSN) a fost creat după al Doilea Război Mondial pentru a ajuta birocrația profesională să țină în frâu președinții puternici; în mod ironic, președinții puternici au
by MADELEINE ALBRIGHT [Corola-publishinghouse/Administrative/999_a_2507]
-
vot. Totuși, ele nu duceau ofensivele legislative împreună cu sau în numele femeilor indigene ca egale ale lor. Activismul femeilor albe predica ridicarea indigenelor la standardele albilor și alinierea lor la rolurile „civilizatoare” ale femeilor albe. „Primul val” feminist a fost foarte internaționalist (Banksxe "Banks, O.", 1981). Contingentele australiene și neozeelandeze au fost printre cele mai dedicate internaționalismului, în ciuda distanțelor enorme pe care le aveau de parcurs ca să participe la întrunirile feministe din Marea Britanie sau din Europaxe "Europa" (Andersonxe "Anderson, F.", 1920). Femeile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
oameni răi. Eram proaspăt indispusă de cineva. Pentru mine florile vorbesc prin culoare și parfum. 11) Vă este teamă de globalizare? Ce vă nemulțumește în anii noștri "postmoderni"? Globalizarea, spre care suntem manipulați cu acea political correctness, îmbrățișată de oportuniștii internaționaliști, nu sperie atât individul, singular, cât preocupă Statul național redus la o poziție secundară de marile puteri, care fac din globalizare un profit. Îmi iubesc țara, limba, cultura națională și toate valorile locului ce trebuie protejate împotriva invaziei de împrumuturi
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
de mai bine de două secole. modelează narațiunea istorică după tiparul statului-națiune conferindu-i, chiar cu ajutorul școlii, rațiuni identitare inalterabile. De altfel, nostalgia istoriilor glorioase a sedus toate țările proaspăt eliberate de restricțiile propagandei socialiste și de falsele sale constructe internaționaliste, voit insensibile la vechile dispute între vecini. După dispariția fragilei pax Sovietica, sentimentul demnității naționale a erupt, modelând retroactiv și reprezentările publice despre regimului comunist. Bulgaria Propaganda comunistă a cultivat cu destulă asiduitate ideea unei solidarități istorice și a bunei
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
copilul (adică naționalismul cel candid și nevinovat) o dată cu apa din albia În care s-a primenit. Mie Însă, naționalismul lui Ceaușescu nu mi-a relevat niște exagerări (național-comunismul nici nu era atât de extravagant - era temperat Încă de anumite ipocrizii internaționaliste). Ci doar mi-a dezvăluit că acest ideal național - nobil, În aparență - se poate transforma oricând Într-un instrument perfect de manipulare, de legitimare și dominație, la Îndemâna oricărui potentat. De aici impresia de neșters pe care mi-a lăsat-o
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
măsură la 1848, contacul direct, chiar În ipostaza de opresori, cu mișcarea risorgimentală va Însemna o considerabilă lărgire a experienței politice, a orizontului geografic și mental. În sfârșit, o ultimă categorie de ardeleni trecători prin peninsulă este formată din revoluționarii „internaționaliști”, emigranți sau voluntari În formațiunile lui Garibaldi XE "Garibaldi" , pe care Îi vom regăsi mai târziu În rândurile „celor o mie”. Contactul lor cu mișcarea italiană este unul total, ei se identifică, practic, cu această cauză, asimilându-i necondiționat mesajul
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
lor cu maghiarii. De pe această poziție, el se va opune proiectelor de acțiune comună italo-maghiaro-română, Înaintate principelui Cuza de emigranții maghiari, și va purta polemici dure cu revoluționarii maghiari sau chiar cu românii aflați În proximitatea mișcării italiene. 13. Revoluționarii „internaționaliști” Cu totul alta va fi poziția voluntarilor români ardeleni aflați În serviciul cauzei italiene, a căror atitudine marchează punctul de maximă receptivitate față de mișcarea risorgimentală. În cazul lor, mentalitatea revoluționară specifică epocii romantice Îi determină să subsumeze sau să integreze
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
fi poziția voluntarilor români ardeleni aflați În serviciul cauzei italiene, a căror atitudine marchează punctul de maximă receptivitate față de mișcarea risorgimentală. În cazul lor, mentalitatea revoluționară specifică epocii romantice Îi determină să subsumeze sau să integreze propriile deziderate naționale idealurilor „internaționaliste” ale emancipării generale a popoarelor, În conformitate cu doctrina mazziniană. Dar chiar și În cazul acestor „revoluționari de profesie”, tensiunea existentă Între „naționalism” și „internaționalism” implica o diversificare a comportamentelor. Alexandru Bujor XE "Bujor" , de pildă, mai rezervat În asumarea „internaționalismului”, va
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
relațiile internaționale. Va relua proiectul abandonat al „Războiului stelelor”, așa-numitul „scut strategic”, nu va semna Tratatul de la Kyoto, nu va recunoaște Curtea Internațională de Justiție. Aceste lucruri au fost evident folosite de Partidul Democrat pe linie inversă: ori suntem internaționaliști și globalizanți, ori ulii (vulturii) izolaționiști (uliii fiind republicanii, porumbeii - democrații). Într-una din ultimele confruntări dintre Bush și Gore - trei parcă au fost - Bush a spus totuși lucruri foarte frumoase, afirmând că vom fi recunoscuți drept ceea ce suntem În măsura În care
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
și a omului, prin cultul muncii și proiecția armoniei sociale), dar și diferențe. În primul rând, comunismul este libertin, în faza incipientă, lăsând individului iluzia realizării complete, deși în timp se transformă în obligația sacrificiului pentru comunitate, e antistatal și internaționalist la origine (deși devine etatizat, opresiv și ultranaționalist), iar dacă fascismul se proclamă irațional și antiintelectualist, comunismul se pretinde rațional, chiar științific, cu Știința ca fundament, Rațiunea ca metodologie și Cartea ca mijloc (în comunism cărțile se vindeau extrem de ieftin
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]