259 matches
-
erau obișnuiți să le vadă implicate `n activități domestice (vezi op.cit., pp. 46; 67). Interviu cu Iosefina Hrușcă, p. 3. Interviu cu Maria Coc`rlă, p. 3. Jolluck, op.cit., p. 130. Interviu cu Maria Coc`rlă. Interviu cu Hilde Stoinescu, intervievator - Jill Massino, 7 iulie 2003. Interviu cu Sofia Magyari, pp. 3-4. Pe l`ngă creșterea rației de hrană, `ncep`nd cu 1947 cresc și remunerațiile, exist`nd chiar un spor de lucru la -0șC. `ntr-adevăr, mulți deportați au observat că
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de intenție, curriculum vitae sau chestionarul de angajare, astfel încât aceste date să nu mai necesite o reluare în timpul interviului; să se desfășoare într-un cadru relaxant, liniștit, în care cel intervievat să nu se simtă presat, stresat sau în inferioritate; intervievatorul trebuie să știe să deschidă discuția într-un mod care să destindă atmosfera, să-l facă pe candidat să se simtă important și apreciat și, de asemenea, să-i transmită o bună imagine a firmei; să formuleze întrebările astfel încât răspunsul
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3073]
-
în interviul semistructuratprestabilite sunt doar temele în jurul cărora se va purta discuția. Așa se face că operatorulva pleca pe teren cu un ghid de interviu și nu cu un instrument elaborat în detaliu (chestionar). Aceasta nu înseamnă, desigur, că sarcina intervievatorului va fi mai ușoară decât cea a operatorului de anchetă, ci dimpotrivă. Din diverse motive (la care ne referim șiîn capitolul destinat chestionarului), nu este ușor să obții răspunsuri consistente la întrebările deschise și, cu atât mai mult, doar la
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de convorbiri de grup. (Pentru autorul menționat, acesta este autenticul interviu de grup. Noi îl vom numi, în continuare, și interviu clasic de grup.) În discutarea colectivă de către membrii unui grup natural a unei probleme din viața grupului respectiv, sarcina intervievatorului este deosebit de complexă și delicată, deși intervențiile sale trebuie reduse la minimum, adică să nu depășească 20% din totalul schimburilor verbale. Intervențiile se referă la sublinierea și reformularea unor opinii, precum și la sinteze progresive. Cel care conduce interviul trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
participanților (nu e bine să fie prezente persoane cu un înalt statut socio-profesional, deoarece au un efect inhibant). Rezultatele interviului de grup depind și de felul în care s-a asigurat pregătirea lui psihologică, ceea ce înseamnă cu precădere realizarea acceptării intervievatorului de către grup și „convorbirile preparatorii” ale acestuia cu participanții. Acceptarea reprezintă stabilirea sentimentului de încredere față de cel ce va conduce interviul, considerarea lui ca o persoană căreia i se poate spune tot ceea ce este autentic trăit și care este capabilă
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
o persoană căreia i se poate spune tot ceea ce este autentic trăit și care este capabilă să înțeleagă și să fie obiectivă. Acceptarea este ușor de observat după reacțiile grupului, dar trebuie să fim conștienți că nu întotdeauna simpatia acordată intervievatorului este un simptom al încrederii efective, ea putând rezulta și din împrejurarea că realizarea interviului apare pentru grup doar ca un mijloc în vederea atingerii unor avantaje. O modalitate eficientă de a se face acceptat este apropierea indirectă a intervievatorului de
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
acordată intervievatorului este un simptom al încrederii efective, ea putând rezulta și din împrejurarea că realizarea interviului apare pentru grup doar ca un mijloc în vederea atingerii unor avantaje. O modalitate eficientă de a se face acceptat este apropierea indirectă a intervievatorului de grup, prin intermediul membrilor influenți ai colectivității. În acest caz, trebuie reperați mai întâi acești membri, cărora li se prezintă scopul cercetării; la rândul lor, ei vorbesc cu ceilalți despre obiectivele și condițiile interviului, creând un climat prielnic desfășurării acestuia
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
lor, ei vorbesc cu ceilalți despre obiectivele și condițiile interviului, creând un climat prielnic desfășurării acestuia. Urmează apoi ca persoana care conduce interviul să fie prezentată grupului de către unii dintre membrii de prestigiu. Conversațiile preparatorii constau în întrevederile particulare ale intervievatorului cu viitorii participanți, în timpul cărora li se anunță tema interviului, data și ora ținerii lui, durata (cea optimă fiind de 1,5-2 ore), precum și faptul că este indispensabilă exprimarea opiniei personale a fiecăruia. Este indicat să se realizeze convorbiri libere
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
dinamica opinională și decizională proprie grupului ca entitate. De asemenea, comparativ cu ancheta, trebuie menționat costul mult mai redus. Dezavantajele provin din faptul că cel care conduce un astfel de interviu trebuie să fie o persoană cu multe abilități de intervievator, dar și de moderator și chiar de negociator, calități ce nu e ușor să fie întrunite de o aceeași persoană. Pe de altă parte, oricât de calificată ar fi această persoană, e posibil să apară fenomene distorsionante precum dominarea discuției
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
grup din populația-țintă, operație care pe lângă problema traducerii adecvate ne dă informații și despre alte aspecte importante ale desfășurării anchetei („întrebările sensibile”, cât durează interviul, când pot fi găsiți subiecții și unde). (vii) Neîndoielnic că un punct forte este instruirea intervievatorilor, care trebuie să fie, desigur, vorbitori de limba populației vizate. Ideal ar fi să cunoască și limba în care s-a produs chestionarul, dar, oricum, să aibă comportamentul flexibil al unui bun operator (vezi infra, „Probleme de organizare a cercetării
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
arată practica anchetelor și sondajelor, precum și studii de laborator, conștientizând posibilitatea acestor erori, ele pot fi în mai mare măsură evitate. Cercetări mai recente pe tema erorilor datorate operatorilor pun în lumină și alte fenomene. De exemplu, vocea și accentul intervievatorului sunt mai importante la telefon decât față în față; un stil personal de intervievare ce se abate de la canoanele obișnuite poate aduce mai multă informație, dar și mai multe erori; operatorii cu mai puțină încredere în ei înșiși și în
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
dacă întrebarea conține mai multe chestiuni (subîntrebări); dacă prin întrebare se fac asumpții incorecte, indezirabile despre starea sau comportamentul individului; cât sunt de complete și de corecte variantele; semnificația întrebărilor deschise. b. Codarea comportamentului este tehnica prin care atât comportamentul intervievatorului, cât și cel al respondentului sunt clasificate într-un număr relativ mic decategorii comportamentale. Interesează, desigur, mai ales interacțiunea dintre operator și subiect. Se poate afla astfel cât de des este întrerupt intervievatorul, dacă el trebuie să repete sau să
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
comportamentului este tehnica prin care atât comportamentul intervievatorului, cât și cel al respondentului sunt clasificate într-un număr relativ mic decategorii comportamentale. Interesează, desigur, mai ales interacțiunea dintre operator și subiect. Se poate afla astfel cât de des este întrerupt intervievatorul, dacă el trebuie să repete sau să reformuleze întrebarea. Se deduc slăbiciuni ale elaborării chestionarului, iar pe această cale se realizează optimizarea lui. Codarea comportamentului se folosește mai ales în pretestarea instrumentului și este complementară activității experțior. Pentru a prinde
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
d. Interviurile cognitive constituie procedura mai de substanță și complexă în estimarea dificultăților, a punctelor sensibile ale întrebărilor și a modului cum le interpretează respondentul. Prin interviurile cognitive, subiectul supus chestionării raportează - mai mult sau mai puțin ghidat de un intervievator (specialist, nu un simplu operator)- cum apreciază întrebarea, ce asociații i-au venit în minte, ce experiențe personale sau sociale crede că l-au influențat în darea răspunsului. Există mai multe variante ale solicitării relatărilor subiectului, și anume: interviul cognitiv
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
sau chiar axiologice pe care le avea în acel moment la îndemână actorul social, actantul acelor vremuri. Nu este o manieră "blândă" de a trata subiectul radiografiat și nici pe povestitor, deoarece partenerul de dialog este de multe ori un intervievator cinic și critic, cum nu se întâmplă, de regulă, în asemenea situații metodologice. Avem mai degrabă un fals tratat de istorie orală deoarece aici autorii reușesc un lucru genial: subiectul acestui demers este unul colectiv - individul care povestește nu se
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
ce țin de riscurile privind securitatea informațiilor; * stabilirea unei liste relevante cu participanții la interviu, dintre stakeholderi; * pregătirea unui set de întrebări ce vizează problema studiată și riscurile privind securitatea informațiilor. Etapele metodei: un set de întrebări care să ghideze intervievatorul trebuie pregătit. Întrebările ar * trebui să fie deschise, simple, într-un limbaj înțeles de intervievat. Întrebări ajutătoare care să clarifice unele aspecte ar trebui de asemenea pregătite; * intervievarea participanților selectați; * răspunsurile ar trebui privite cu un anume grad de flexibilitate
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
decizie în domeniul resurselor umane. Acest instrument va fi prezentat pe larg în modulul al cincilea (capitolul 4.2). Din punctul de vedere al gradului de organizare a întrebărilor, interviurile pot fi: nestructurate (nu există o ordine prestabilită a întrebărilor, intervievatorul apelând mult la intuiția sa profesională și la experiența acumulată), structurate (există un "scenariu" al întrebărilor clar stabilit, care este urmărit cu rigurozitate pe parcursul desfășurării întâlnirii) sau mixte (există un scenariu prestabilit, dar este prevăzut și un interval de timp
by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
luat în discuție. Calitățile pe care le alegeți trebuie să aibă legătură cu specificul viitorului loc de muncă. * Pregătiți o prezentare a punctelor dumneavoastră tari, ce poate fi făcută în 3-4 minute. Înregistrați expunerea și apoi analizați, ca și când ați fi intervievator: tonul vocii, limbajul, argumentele. Refaceți expunerea și înregistrarea până când aveți sentimentul că prezentarea este atractivă, naturală și convingătoare. * În mod inevitabil, veți fi întrebat și despre punctele dumneavoastră slabe. Nu prezentați punctele slabe doar ca pe o simplă listă. Explicați
by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
forma clasică de interviu, în care candidatul are o discuție cu o singură persoană, responsabilă de decizia angajării (sau cu promovarea la următorul nivel de angajare). De multe ori, interviurile sunt structurate și urmează protocoale destul de stricte. Este posibil ca intervievatorul să își noteze răspunsurile, pe de o parte, ca argument pentru decizia finală, pe de altă parte, pentru a compara răspunsurile cu ale celorlalți candidați pentru același job. b) Interviul telefonic. Din momentul în care ați trimis documentele personale către
by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
discuția în mod politicos, cerând detalii. În anumite circumstanțe, vă puteți calma preluând discuția la un anumit moment, cerând feedback, utilizând umorul, dar într-un mod moderat; evitați sa deveniți colocviali. * În nici un caz nu vă pierdeți cu firea dacă intervievatorul nu vă ajută să treceți peste emoții! Este posibil ca aceasta să fie o tehnică pentru a vă încerca rezistența în situații de stres. Încercați să fiți calm, nu vă arătați iritarea sub nici o formă, urmăriți să terminați discuția cu
by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
Citește și: Extrema-dreaptă, de neoprit: ”UE se va prăbuși ca URSS” Erau foarte necomunicativi, cel puțin. Doi dintre ei purtau bărbi impresionante. Îmbrăcămintea lor era ciudată... Ne sunt datori cu o explicație”, a declarat Le Pen în cadrul interviului. La insistența intervievatorului, care i-a cerut să spună clar dacă este de părere că cei patru au fost ”islamizați”, liderul FN a răspuns: ”Nu sunt psihiatru. Nu voi teoretiza. Nu ăsta este rolul meu”. Diplomați francezi au explicat că, judecând după primele
Marine Le Pen, ipoteza extremă care a indignat Franța by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/55185_a_56510]
-
vioara întâi. Dar fără acompaniamentul de înaltă clasă al lui Sorin Antohi probabil că multe din fascinantele sale mărturisiri n-ar fi avut rama în care să strălucească. Cunoscându-și la perfecție interlocutorul (așa cum o dovedește chiar în "Cuvântul înainte"), intervievatorul posedă arta rară a anticipării direcțiilor în care urmează s-o ia dialogul. Plimbat din copilăria petrecută la Târgu-Neamț, până în cele mai rafinate cercuri intelectuale nord-americane, protagonistul cărții devine din ce în ce mai relaxat, pe măsură ce realizează că se poate baza pe empatia și
Infelix culpa by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10130_a_11455]
-
temporale dintre ele; atât prin blocurile de text, cât și prin blancuri. Treptat, cei doi interlocutori au înțeles că fiecăruia îi revine un anumit rol. Intervențiile mele, pe care inițial le doream mai consistente, s-au redus simțitor, astfel încât persoana intervievatorului să nu disperseze, într-un fel sau altul, atenția personalității intervievate. Cu toate că eleganța și curtoazia lui Octavian Paler l-au făcut, în mai multe rânduri, să-mi adreseze cuvinte măgulitoare, accentul e pus tot mai mult - cum e și firesc
Convorbiri cu Octavian Paler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9653_a_10978]
-
colecție de mărturii autentice. Cât e adevăr și cât convenție aici, nu putem ști. Lecția lui Camil Petrescu e pilduitoare. În plus, un narator care semnează Uther Pendragon și se recomandă drept The Great Puzzler nu prea corespunde profilului de intervievator. De fapt, cred că Ioana Baetica Morpurgo introduce, acum, la final, acest misterios suprapersonaj tocmai pentru a arunca în aer eventualele suspiciuni documentare pe care le-ar putea stârni poveștile. E, probabil, o mostră de psihologie inversă aplicată. Că naratorul
Fișă de înregistrare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5267_a_6592]
-
aceste lucruri doar pentru tine.Dezvăluind detalii,nu numai ca vei părea imatur și negativist,dar nu știi niciodată ce alte persoane cunoaște cel cu care susții interviul în acel moment.Nu-ți bârfi niciodată foștii colegi de serviciu,chiar dacă intervievatorul încearcă să te îndrepte către asta. 2) Nu răspunde numai cu „Da” și „Nu” la întrebări Chiar dacă angajatorul îți va adresa întrebări scurte cu răspunsuri închise,încearcă să dezvolți cât mai mult răspunsurile tale și să eviți răspunsurile cu „Da
Top 7 lucruri pe care nu ar trebui să le spui niciodată la un interviu by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/79487_a_80812]