269 matches
-
dinamica opinională și decizională proprie grupului ca entitate. De asemenea, comparativ cu ancheta, trebuie menționat costul mult mai redus. Dezavantajele provin din faptul că cel care conduce un astfel de interviu trebuie să fie o persoană cu multe abilități de intervievator, dar și de moderator și chiar de negociator, calități ce nu e ușor să fie întrunite de o aceeași persoană. Pe de altă parte, oricât de calificată ar fi această persoană, e posibil să apară fenomene distorsionante precum dominarea discuției
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
grup din populația-țintă, operație care pe lângă problema traducerii adecvate ne dă informații și despre alte aspecte importante ale desfășurării anchetei („întrebările sensibile”, cât durează interviul, când pot fi găsiți subiecții și unde). (vii) Neîndoielnic că un punct forte este instruirea intervievatorilor, care trebuie să fie, desigur, vorbitori de limba populației vizate. Ideal ar fi să cunoască și limba în care s-a produs chestionarul, dar, oricum, să aibă comportamentul flexibil al unui bun operator (vezi infra, „Probleme de organizare a cercetării
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
arată practica anchetelor și sondajelor, precum și studii de laborator, conștientizând posibilitatea acestor erori, ele pot fi în mai mare măsură evitate. Cercetări mai recente pe tema erorilor datorate operatorilor pun în lumină și alte fenomene. De exemplu, vocea și accentul intervievatorului sunt mai importante la telefon decât față în față; un stil personal de intervievare ce se abate de la canoanele obișnuite poate aduce mai multă informație, dar și mai multe erori; operatorii cu mai puțină încredere în ei înșiși și în
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
dacă întrebarea conține mai multe chestiuni (subîntrebări); dacă prin întrebare se fac asumpții incorecte, indezirabile despre starea sau comportamentul individului; cât sunt de complete și de corecte variantele; semnificația întrebărilor deschise. b. Codarea comportamentului este tehnica prin care atât comportamentul intervievatorului, cât și cel al respondentului sunt clasificate într-un număr relativ mic decategorii comportamentale. Interesează, desigur, mai ales interacțiunea dintre operator și subiect. Se poate afla astfel cât de des este întrerupt intervievatorul, dacă el trebuie să repete sau să
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
comportamentului este tehnica prin care atât comportamentul intervievatorului, cât și cel al respondentului sunt clasificate într-un număr relativ mic decategorii comportamentale. Interesează, desigur, mai ales interacțiunea dintre operator și subiect. Se poate afla astfel cât de des este întrerupt intervievatorul, dacă el trebuie să repete sau să reformuleze întrebarea. Se deduc slăbiciuni ale elaborării chestionarului, iar pe această cale se realizează optimizarea lui. Codarea comportamentului se folosește mai ales în pretestarea instrumentului și este complementară activității experțior. Pentru a prinde
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
d. Interviurile cognitive constituie procedura mai de substanță și complexă în estimarea dificultăților, a punctelor sensibile ale întrebărilor și a modului cum le interpretează respondentul. Prin interviurile cognitive, subiectul supus chestionării raportează - mai mult sau mai puțin ghidat de un intervievator (specialist, nu un simplu operator)- cum apreciază întrebarea, ce asociații i-au venit în minte, ce experiențe personale sau sociale crede că l-au influențat în darea răspunsului. Există mai multe variante ale solicitării relatărilor subiectului, și anume: interviul cognitiv
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
relație asimetrică de comunicare, în cadrul căreia asistentul social formulează întrebările, iar clientul oferă informațiile solicitate, necesare construcției proiectului de intervenție. Interviul în asistența socială este o interacțiune comunicațională ce are un scop deliberat și mutual acceptat de participanții la comunicare intervievator (asistentul social) și intervievatul (sistem client și/sau sistem țintă și/sau sisteme relevante). participanții la interacțiunea este interacțiune relaționează structurată într-un mod într-un mod specific specific Conținutul de tip asistență socială al interviului este astfel ales încât
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
la interacțiunea este interacțiune relaționează structurată într-un mod într-un mod specific specific Conținutul de tip asistență socială al interviului este astfel ales încât să faciliteze atingerea scopului specific asistenței sociale. Are loc o alocare diferențiată a rolurilor intervievat/intervievator și a sarcinilor relaționările sunt complementare și non reciproce în cadrul interviului. Acțiunile intervievatorului trebuie să fie planificate deliberat și selectate în mod conștient pentru a susține scopul interviului interviul este o comunicare cu progres planificat. De regulă, interviul, are un
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
specific Conținutul de tip asistență socială al interviului este astfel ales încât să faciliteze atingerea scopului specific asistenței sociale. Are loc o alocare diferențiată a rolurilor intervievat/intervievator și a sarcinilor relaționările sunt complementare și non reciproce în cadrul interviului. Acțiunile intervievatorului trebuie să fie planificate deliberat și selectate în mod conștient pentru a susține scopul interviului interviul este o comunicare cu progres planificat. De regulă, interviul, are un timp, loc și durată formal definite și stabilite. Intervievatorul este obligat să accepte
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
reciproce în cadrul interviului. Acțiunile intervievatorului trebuie să fie planificate deliberat și selectate în mod conștient pentru a susține scopul interviului interviul este o comunicare cu progres planificat. De regulă, interviul, are un timp, loc și durată formal definite și stabilite. Intervievatorul este obligat să accepte solicitarea unui client pentru interviu în spiritul valorilor și deontologiei proprii asistenței sociale. Asistența socială face apel în special la interviul non-directiv sau nedirijat. Acesta pleacă de la premisa că subiectul interogat este în măsură să ofere
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
la dispoziție: interviuri structurate, interviuri semistructurate și interviuri nestructurate. Cercetătorul poate alege tipul cel mai potrivit, ținând cont de avantajele și dezavantajele fiecărei tehnici în parte. Interviul formalizat, de obicei bazat pe chestionar, este interviul structurat. Aplicarea acestuia presupune că intervievatorul citește întrebările și completează chestionarul cu răspunsurile pe care le primește de la respondent. Interviurile structurate sunt cele mai puțin consumatoare de timp din toate tehnicile de interviu. Interviul semistructurat este semiformal, de obicei bazat pe unele întrebări predefinite, dar care
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
întrebările și completează chestionarul cu răspunsurile pe care le primește de la respondent. Interviurile structurate sunt cele mai puțin consumatoare de timp din toate tehnicile de interviu. Interviul semistructurat este semiformal, de obicei bazat pe unele întrebări predefinite, dar care permite intervievatorului să devieze de la plan ca să pună întrebări relevante potrivite. Intervievatorul introduce tema, apoi ghidează discuția punând întrebări specifice. Interviul de acest tip este o tehnică atât cantitativă cât și calitativă destinată să producă atât date statistice cât și calitative. El
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
de la respondent. Interviurile structurate sunt cele mai puțin consumatoare de timp din toate tehnicile de interviu. Interviul semistructurat este semiformal, de obicei bazat pe unele întrebări predefinite, dar care permite intervievatorului să devieze de la plan ca să pună întrebări relevante potrivite. Intervievatorul introduce tema, apoi ghidează discuția punând întrebări specifice. Interviul de acest tip este o tehnică atât cantitativă cât și calitativă destinată să producă atât date statistice cât și calitative. El poate varia în lungime, însă în mod obișnuit nu este
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
stabilirea unei relații de la "om la om" cu scopul de a înțelege și mai puțin de a explica. Interviul nestructurat este un interviu informal, de obicei bazat pe câteva întrebări pertinente legate de ce anume cercetătorul vrea să afle. De exemplu, intervievatorul poate sugera, " Hai să discutăm cum te simți ca absolvent?" și să lase intervievatul să răspundă în orice fel el sau ea dorește. Cercetătorul poate devia în totalitate de la planul inițial al interviului atunci când apar date interesante. Acest tip de
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
să colecteze date despre sentimentele, atitudinile și experiențele reale care pot conduce la noi descoperiri. Colectarea acestor date cere o bună abilitate și poate produce informații deosebite. Oricum, datorită naturii informale a interviurilor nestructurate, trebuie să luăm în considerare dacă intervievatorul a influențat respondentul fie conștient fie inconștient. Generalizări nu pot fi făcute de la informațiile colectate prin interviul nestructurat, lucru ce explică de ce unii cercetători optează pentru interviuri semistructurate, care combină atât întrebări cantitative cât și calitative de colectare a datelor
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
muncă au probleme în a-și exprima interesele sau modurile în care au adus îmbunătățiri la fostul loc de muncă. Candidatul emoționat are tendința de a vorbi numai despre sarcinile, responsabilitățile prezente sau trecute. Această tendință, însoțită de probabilitatea ca intervievatorul să nu fie foarte calificat, poate asigura eșecul unui interviu. Cum vă puteți pregăti aceste informații? Gândiți-vă la o realizare de la locul anterior de muncă răspunzând la următoarele întrebări: Care a fost obstacolul, provocarea sau situația care trebuie schimbată
Managementul carierei. Ghid practic by Julie Jansen () [Corola-publishinghouse/Science/2058_a_3383]
-
cine sunteți și la impactul pe care l-ați avut în trecut. După ce ați făcut acest lucru, vă va fi mult mai ușor să vă descurcați în discuțiile față în față cu un contact din cadrul unei rețele sau cu un intervievator. Vă puteți descrie în mod creativ experiențele și realizările, astfel încât acestea să răspundă așteptărilor intervievatorului. Șansa de a vă exprima în scris trăsăturile unice de personalitate și de a vă prezenta abilitățile vă poate distinge de ceilalți candidați. Scrierea unui
Managementul carierei. Ghid practic by Julie Jansen () [Corola-publishinghouse/Science/2058_a_3383]
-
acest lucru, vă va fi mult mai ușor să vă descurcați în discuțiile față în față cu un contact din cadrul unei rețele sau cu un intervievator. Vă puteți descrie în mod creativ experiențele și realizările, astfel încât acestea să răspundă așteptărilor intervievatorului. Șansa de a vă exprima în scris trăsăturile unice de personalitate și de a vă prezenta abilitățile vă poate distinge de ceilalți candidați. Scrierea unui CV pentru Internet este diferită de scrierea unui CV care va fi citit de pe hârtie
Managementul carierei. Ghid practic by Julie Jansen () [Corola-publishinghouse/Science/2058_a_3383]
-
cei care vă intervievează, nu veți primi niciodată o ofertă de loc de muncă. Un interviu reușit presupune mai multe lucruri: aspectul fizic trebuie să fie plăcut, prezentarea verbală trebuie să fie interesantă și concentrată pe ceea ce puteți face pentru intervievator și compania sa și trebuie să demonstrați că vă veți „integra” bine în organizație. Prezentarea în cadrul interviului, stresantă pentru mulți, este o abilitate care poate fi învățată. Este foarte important să fiți pregătit să vorbiți despre dvs. și despre realizările
Managementul carierei. Ghid practic by Julie Jansen () [Corola-publishinghouse/Science/2058_a_3383]
-
important, rugați un prieten, un membru al familiei sau un consilier de carieră să participe la un joc de roluri. Destul de ciudat însă, mulți oameni nu fac acest lucru. Un alt sfat este să pregătiți o listă de întrebări pentru intervievator, pe care să le adresați și celorlalte persoane din companie cu care vă întâlniți. Puteți nota și compara răspunsurile și utilizați informațiile pentru a scrie note de mulțumire. Iată câteva exemple de astfel de întrebări: Cum credeți că va arăta
Managementul carierei. Ghid practic by Julie Jansen () [Corola-publishinghouse/Science/2058_a_3383]
-
în care se încadrează postul? Ce tip de persoane au succes în această funcție? Care erau punctele forte ale persoanei care a ocupat înainte acest post? Cum ați descrie cultura organizațională din companie? Nu uitați că este posibil să întâlniți intervievatori mai puțin pricepuți. Este deci de responsabilitatea dvs. ca intervievat să mențineți cursul discuției astfel încât: să puteți comunica toate informațiile relevante înainte de încheierea interviului să puteți obține informațiile necesare pentru continuarea procesului. Continuitatea procesului Notele de mulțumire sunt o metodă
Managementul carierei. Ghid practic by Julie Jansen () [Corola-publishinghouse/Science/2058_a_3383]
-
umane într-un serviciu public, declara că „Notele de mulțumire devin din ce în ce mai rare, indiferent de nivelul postului”. Este păcat, pentru că, după cum explică Marj, aceste note sunt un alt instrument la dispoziția candidatului: „Notele sunt un mod bun de a reaminti intervievatorului numele persoanei respective, de a reafirma interesul pentru post și de a vă face puțină reclamă.” Mai toată lumea are experiență în căutarea unui loc de muncă. Indiferent de cum a decurs această experiență, există câteva mituri care circulă și pe care
Managementul carierei. Ghid practic by Julie Jansen () [Corola-publishinghouse/Science/2058_a_3383]
-
2-3 pagini (cel mult). Puteți avea pagini anexate, cum ar fi o listă de persoane care vă pot recomanda sau o listă cu publicații. Mitul 2: Dacă ați fost intervievat de o agenție de recrutare, nu puteți discuta direct cu intervievatorul după interviu. Persoana care v-a intervievat este fie un factor de decizie, fie unul de influențare în procesul de angajare. Întrebați-o în cursul interviului dacă puteți reveni cu întrebări. Dacă răspunsul este nu, aveți toate motivele să fiți
Managementul carierei. Ghid practic by Julie Jansen () [Corola-publishinghouse/Science/2058_a_3383]
-
pentru interviul dvs. Este evident că trebuie să trimiteți fiecăreia o notă de mulțumire! Mitul 4: Nu trebuie să luați notițe în cursul interviului. De ce nu? Nimeni nu are o memorie fotografică atunci când vorbește, ascultă și procesează informații. Întrebați politicos intervievatorul dacă puteți lua câteva notițe. Evident, trebuie să folosiți abrevieri și cuvinte cheie, astfel încât să nu scrieți într-una, neglijând conversația. Mitul 5: Nu are rost să cauți un loc de muncă vara sau în decembrie pentru că nu se fac
Managementul carierei. Ghid practic by Julie Jansen () [Corola-publishinghouse/Science/2058_a_3383]
-
către regăsirea momentelor memorabile din viața de elev. Empatia și nevoia de a împărtăși celuilalt frânturi din propria biografie traversează constant acest dialog al amintirilor. Intenția realizării unor decupaje tematice a fost frecvent deturnată de tentația subiecților -, dar și a intervievatorului de a rememora ceva din propria "poveste a vieții"132, de a găsi o confirmare în plus trecutului personal. Intenția declarată, așa cum au perceput-o, de altfel, aproape toți respondenții, a fost aceea de invocare, de reconstituire și de reamintire
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]